MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Protecția Consumatorului renunță la proiectul privind afișarea adaosului comercial
Proiectul a fost aspru criticat de economiști și comerciați l el a fost inițiat de Cristian Popescu Piedone
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a retras miercuri, ordinul emis preşedintele instituţiei, Cristian Popescu Piedone, şi pus în transparenţă decizională, prin care toţi comercianţii erau obligaţi să afişeze adaosul comercial aplicat produselor comercializate, raportat la preţul de bază al producătorului. În urmă cu o lună, conducerea ANPC a pus în transparenţă decizională un ordin care obliga operatorii economici să informeze consumatorii cu privire la adaosul comercial aplicat produselor comercializate, raportat la preţul de bază al producătorului. ”Considerăm că prin proiectul de act normativ se asigură o mai bună informare a consumatorilor din România cu privire la drepturile pe care le au la momentul achiziţionării produselor, informaţii menite să ajute consumatorii să facă alegeri raţionale, în cunoştinţă de cauză”, transmiteau reprezentanţii ANPC la vremea respectivă. Ei considerau că dreptul la informare al consumatorului este un drept fundamental al acestuia şi un factor important în dezvoltarea unei pieţe transparente, iar prin informaţiile care îi sunt puse la dispoziţie, consumatorul are posibilitatea să-şi optimizeze alegerea în funcţie de propriile criterii economice, eliminând produsele care nu corespund acestora. Ordinul, criticat de economişti şi comercianţi deopotrivă, a fost pus în transparenţă, iar după 30 de zile urma să fie trimis spre publicare în Monitorul Oficial, însă între timp a fost retras, reprezentanţii ANPC argumentând decizia prin „diferenţa de tratament între comercianţi şi platformele online” şi prin riscul scăderii competitivităţii României în raport cu alte state membre UE. În luarea deciziei de retragere a Ordinului ANPC susţine că a ţinutn cont de „consideraţiile” transmise de către mediul de afaceri în perioada de consultare a proiectului, şi anume descurajarea investiţiilor, cu un efect negativ nu doar asupra operatorilor economici din lanţul de aprovizionare alimentar şi non-alimentar, dar şi în industrii colaterale, cum ar fi construcţii şi materiale de construcţii, antrepriză şi sub-antrepriză, logistică şi transport etc. De asemenea, Ordinul ar fi avut efecte negative printre consumatori, în rândul cărora s-ar crea confuzie, iar aceştia nu ar fi mai bine informaţi asupra drepturilor lor, cunoaşterea acestor detalii comerciale neaducându-le concret niciun avantaj real, documentat. În acelaşi timp, calitatea produselor oferite risca să scadă, comercianţii putând fi determinaţi să aleagă produse cu adaos mic, în defavoarea celor calitative. „Diferenţa de tratament între comercianţi şi platformele online stabilite pe teritoriul României, prin comparaţie cu cele din afara României, în special din state terţe - se va crea o obligaţie suplimentară de informare pentru comercianţii şi platformele online de pe teritoriul României, fără ca respectarea obligaţiei să fie controlată şi sancţionată în raport cu acei comercianţi şi platformele online din state terţe care prestează servicii pe teritoriul României. Având în vedere încălcările sistematice ale dreptului UE săvârşite de platformele care provin din state terţe şi lipsa unor acţiuni concrete de supraveghere şi sancţionare din partea autorităţilor naţionale, astfel se vor accentua diferenţele de tratament între cele două tipuri de operatori economici”, se arată în decizia de miercuri a ANPC.
Românii au investit în titluri de stat, în acest an, aproape 17,5 miliarde de lei
l Este un record ce arată, de fapt, încrederea românilor în evoluţia economiei naţionale, crede premierul Marcel Ciolacu
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern, că românii au investit în titluri de stat, de la începutul acestui an, aproape 17,5 miliarde de lei, el afirmând că acest lucru arată încrederea românilor în evoluţia economiei naţionale. ”Încep cu un semnal important care vine din zona financiară. Românii au investit deja în titluri de stat o sumă uriaşă în acest an, aproape 17,5 miliarde de lei până acum. Estimările arată că populaţia poate asigura în 2025 peste 20% din nevoia de împrumuturi a României. Este un record ce arată, de fapt, încrederea românilor în evoluţia economiei naţionale”, a declarat Marcel Ciolacu. El a anunţat două noi investiţii ale companiilor americane în ţara noastră. ”Alt semnal important este legat de întâlnirea de ieri (marţi - n.r.) cu delegaţia de congresmeni americani cu care am discutat şi despre noi investiţii ale companiilor din Statele Unite în ţara noastră. Avem două exemple chiar zilele acestea. Un fond american a preluat fabrica Kendrion din Sibiu, ce produce sisteme şi componente electromecanice, iar gigantul Wendy's, al treilea lanţ de fast food din lume, îşi deschide prima unitate pe piaţa românească imediat după Paşti”, a afirmat premierul Ciolacu.
Foraj Sonde Videle se extinde pe piaţa din Franţa
Foraj Sonde Videle anunţă că îşi începe activitatea în Franţa, unde a încheiat un contract cadru având ca obiect de activitate servicii anexe extracţie petrol şi gaze naturale, pe o durată de trei ani cu un client din Franţa. Data de începere a lucrărilor este programată pentru iunie 2025. Compania nu precizează care este numele clientului şi nici care este valoarea contractului, precizând că datele financiare ale contractului sunt confidenţiale. ”Foraj Sonde Videle, una dintre principalele companii de foraj din România, anunţă începerea activităţii pe piaţa din Franţa, ca urmare a câştigării unui important contract cu un mare client ce actioneaza pe intreg teritoriul europen. Acest contract marchează un moment cheie în strategia de extindere internationala a companiei”, arată un anunţ transmis de companie Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
FSV urmează să transporte instalaţia necesară lucrărilor în Franţa pe parcursul lunii mai, urmând ca activitatea propriu-zisă să demareze la începutul lunii iunie 2025. „Câştigarea acestui contract reprezintă o confirmare a capacităţii noastre de a realiza proiecte complexe la nivel european şi deschide calea unor noi oportunităţi pe piaţa din vestul Europei”, a declarat Adrian Creţoiu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Foraj Sonde Videle. Prin implementarea acestui proiect, FSV îşi consolidează poziţia pe piaţa serviciilor de profil, mai arată compania. Foraj Sonde Videle a fost fondată în 1983 şi are ca principal domeniu de activitate forajele pe uscat, în domenii precum exploatările de ţiţei şi gaze naturale, sonde geotermale, foraje de suprafaţă. De-a lungul celor peste patru decenii de existenţă, în cadrul proiectelor derulate au fost foraţi peste 3 milioane de metri.
Mark Zuckerberg a dezvăluit motivele achiziției Instagram
Mark Zuckerberg, CEO al Meta, a făcut marţi o recunoaştere importantă în cadrul unui proces antitrust desfăşurat în SUA, afirmând că a decis achiziţia Instagram deoarece aplicaţia avea o cameră ”mai bună” decât ceea ce dezvoltase compania sa la acea vreme sub brandul Facebook, transmite Reuters. Această declaraţie pare să sprijine acuzaţiile formulate de autorităţile americane din domeniul concurenţei, care susţin că Meta a folosit o strategie de tip „cumpără sau distruge” pentru a elimina potenţialii rivali şi a-şi menţine un monopol ilegal pe piaţă. Procesul, iniţiat în timpul primului mandat al fostului preşedinte Donald Trump, este considerat un test important pentru angajamentele administraţiei de a combate influenţa excesivă a marilor companii tech. Întrebat de avocatul Comisiei Federale pentru Comerţ (FTC) dacă Instagram ar fi putut reprezenta o ameninţare pentru Facebook, Zuckerberg a răspuns că, în cadrul unei analize ”build vs. buy” (construim sau cumpărăm), a ajuns la concluzia că Instagram avea o soluţie mai performantă: ”Instagram era mai bună la capitolul cameră, aşa că am considerat că e mai bine să-i cumpărăm”. Meta susţine, însă, că intenţiile din trecut nu sunt relevante, deoarece FTC ar fi definit incorect piaţa reţelelor sociale şi nu ar fi luat în calcul concurenţa dură venită din partea TikTok (ByteDance), YouTube (Alphabet) sau aplicaţiei de mesagerie Apple. ”E greu să construieşti o aplicaţie nouă”
Crescătorii de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa, sprijin de 1,5 milioane de lei
Guvernul a adoptat miercuri Hotărârea privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru susţinerea crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru anul 2025. Ajutorul de minimis are o valoare de 2.300 lei/scroafă/an, iar suma totală maximă a schemei de ajutor de minimis este de 1,5 milioane lei şi se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2025.
Ajutorul de minimis are o valoare de 2.300 lei/scroafă/an, iar suma totală maximă a schemei de ajutor de minimis este de 1.500.000 lei şi se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2025.
Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 50.000 euro pe durata perioadei de 3 ani, astfel cum este definită la art.3 lit.b), conform prevederilor art. 3 alin. (2) din Regulamentul de minimis în sectorul agricol.
Beneficiarii schemei de ajutor de minimis pot fi crescătorii de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, respectiv:
a) producătorii agricoli PFA, II şi IF,
b) producătorii agricoli societăţi agricole,
c) producătorii agricoli persoane juridice.
Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să deţină exploataţii înregistrate/autorizate sanitar-veterinar;
b) să deţină scroafe de reproducţie din rasele Bazna şi /sau Mangaliţa, înscrise în registrul genealogic în secţiunea principală la data depunerii cererii de înscriere identificate şi înregistrate în BND;
c) să deţină registrul exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile art. 1 pct. 39 din Norma sanitar-veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.208/2022;
d) să facă dovada livrării spre comercializare a unui număr de minim 4 produşi/an/scroafă, la o greutate de minim 8 kg/cap;
e) să identifice şi să înregistreze produşii prevăzuţi la lit. d), potrivit Normei sanitar-veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.208/2022;
f) să efectueze testul ADN la fiecare scroafă din rasele Bazna şi Mangaliţa;
g) să menţină numărul de scroafe cu care s-a înscris în Program, inclusiv prin procedura de înlocuire prevăzută la art.8 alin.(13), până la data de 28 noiembrie 2025, inclusiv;
h) să nu depăşească în sectorul producţiei primare de produse agricole, prin acordarea prezentului ajutor de minimis, echivalentul în lei a 50.000 euro/întreprindere/întreprindere unică pe durata ultimilor 3 ani.
Incapacitatea SUA de a înlocui livrările de pământuri rare din China pune în pericol sectorul apărării
Statele Unite nu ar putea compensa un eventual deficit de pământuri rare în urma restricţiilor impuse de China, ceea ce ar putea afecta serios capacităţile militare ale Washingtonului, avertizează Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS), într-un raport publicat luni, transmite Reuters. Pe fondul intensificării tensiunilor comerciale dintre SUA şi China, Beijingul a impus recent controale la export pentru şapte elemente de pământuri rare şi magneţi utilizaţi în tehnologiile de apărare, energie şi industria auto. Restricţiile vizează elementele samariu, gadoliniu, terbiu, disprosiu, luteţiu, scandiu şi ytriu, toate clasificate ca pământuri rare medii şi grele, şi impun obţinerea de licenţe speciale pentru export. Deşi nu este clar cum va fi implementat exact noul sistem, raportul CSIS avertizează că este probabilă o pauză temporară a exporturilor, timp în care autorităţile chineze vor pune în aplicare mecanismul de licenţiere, ceea ce va cauza perturbări în aprovizionarea unor companii americane. The New York Times a relatat că deja se resimt întârzieri în exporturile chineze de pământuri rare. China deţine în prezent un monopol global asupra procesării pământurilor rare grele, iar restricţiile recente reprezintă o ameninţare majoră pentru SUA, în special pentru sectorul său tehnologic de apărare. Potrivit CSIS, aceste materiale sunt esenţiale pentru producţia unor sisteme avansate precum avioane de luptă, submarine, rachete, radare şi drone. În plus, Beijingul a adăugat 16 entităţi americane, majoritatea din domeniul apărării şi aerospaţial, pe lista sa de control al exporturilor. Acest lucru le interzice accesul la bunuri cu dublă utilizare, inclusiv la pământurile rare vizate.
Honda ia în calcul mutarea unei părţi a producţiei din Mexic şi Canada în SUA
Honda, al doilea cel mai mare producător auto din Japonia după vânzări, analizează posibilitatea de a transfera o parte a producţiei de automobile din Mexic şi Canada în Statele Unite, în încercarea de a fabrica local 90% dintre maşinile vândute pe piaţa americană, ca răspuns la noile tarife impuse de preşedintele Donald Trump, a relatat marţi publicaţia japoneză Nikkei, citată de Reuters. Conform sursei, Honda plănuieşte să crească producţia de vehicule în SUA cu până la 30% în următorii doi-trei ani, ca reacţie la decizia administraţiei americane de a impune o taxă vamală de 25% pentru vehiculele importate. Compania a refuzat să comenteze informaţiile, precizând că acestea nu au fost comunicate oficial de Honda. Cu puţin timp înainte de intrarea în vigoare a noilor tarife, Reuters a relatat că Honda plănuieşte să fabrice viitoarea generaţie a modelului hibrid Civic în statul american Indiana, în loc de Mexic, tocmai pentru a evita eventualele taxe.
Apple a transportat iPhone-uri în valoare record de 2 miliarde de dolari din India
Furnizorii principali ai Apple din India, Foxconn şi Tata, au expediat în martie iPhone-uri în valoare de aproape 2 miliarde de dolari către Statele Unite, un record absolut, în contextul în care gigantul american a recurs la transport aerian pentru a evita noile tarife vamale anunţate de preşedintele Donald Trump, potrivit datelor vamale analizate de Reuters. Pentru a asigura suficiente stocuri pe una dintre cele mai importante pieţe ale sale, Apple a intensificat producţia în India şi a închiriat zboruri cargo pentru a transporta rapid 600 de tone de iPhone-uri în SUA, temându-se că noile tarife ar putea majora semnificativ costurile. În aprilie, administraţia americană a impus taxe vamale de 26% asupra importurilor din India, mult mai reduse decât cele de peste 100% aplicate produselor din China la acel moment. Trump a suspendat ulterior majoritatea tarifelor, cu excepţia celor impuse Chinei, pentru o perioadă de trei luni.
ChatGPT dobândeşte o bibliotecă de imagini
ChatGPT oferă utilizatorilor, după lansarea noului generator de imagini, o aşa-numită bibliotecă, unde pot găsi toate imaginile pe care le-au creat astfel. OpenAI anunţă lansarea unei biblioteci de imagini pentru ChatGPT, bibliotecă care va stoca toate imaginile artificiale create cu ajutorul chatbot-ului. Noua librărie va putea fi accesată din bara laterală a aplicaţiei şi va afişa toate imaginile. Tot aici va exista şi un buton pentru crearea de noi imagini cu ChatGPT. Librăria de imagini va fi disponibilă atât abonaţilor care au contractat unul dintre abonamentele vândute de companie, cât şi utilizatorilor care folosesc versiunea gratuită. Aceasta ar putea reprezenta un prim pas în direcţia dezvoltării unei reţele sociale, cum susţin anumite surse. OpenAI ar avea planuri pentru a construi o reţea de socializare tocmai în jurul funcţiei de generare a imaginilor.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
