MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Profitul net al Grupului Banca Transilvania a crecut cu peste 47%
În primele șase luni, instituția financiară a înregistrat un câștig net de 1,015 miliarde lei
Profitul net al Grupului Banca Transilvania a crecut cu peste 47% în primul semestru, la 1,015 miliarde lei, de la 690,06 milioane lei în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, veniturile operaționale ale grupului financiar s-au majorat cu 15%, la 2,41 miliarde lei. De asemenea, la nivel individual, Banca Transilvania a raportat un profit net de 901,03 milioane lei, mai mare cu peste 48% față de aceeași perioadă din 2020, de 607,4 milioane lei. Veniturile operaționale ale băncii au crescut cu aproape 17%, la 2,169 miliarde lei. Activele Grupului Financiar Banca Transilvania au ajuns la 115,33 miliarde lei la sfârșitul primelor șase luni din acest an, în creștere cu 7,3% față de finalul anului trecut (107,49 miliarde lei). Activele băncii înregistrează aceeași creștere de peste 7% față de decembrie 2020, până la 110,91 miliarde lei. Depozitele clienților grupului au ajuns la 97,2 miliarde lei, în creștere cu 21,5%, din care 65,9 miliarde lei sunt economiile persoanelor fizice, iar 31,3 miliarde lei sunt ale persoanelor juridice. În ceea ce privește banca, soldul depozitelor a ajuns la 94,4 miliarde lei, în creștere cu 22,4%. Numărul angajaților grupului la 30 iunie 2021 era de 10.066 angajați (31 decembrie 2020: 10.009 angajați). Numărul angajaților băncii la 30 iunie 2021 era de 8.429 angajați (31 decembrie 2020: 8.359 angajați). Banca are aproximativ 3,14 milioane de clienți retail, aproape 360.000 de clienți IMM & Micro și aproximativ 11.000 de clienți corporate. Banca Transilvania are 4,5 milioane de carduri în portofoliu din care peste 550.000 carduri de credit. De aemenea, rețeaua include 1.762 ATM-uri, din care 557 sunt multifuncționale, Banca are aproximativ 500 de terminale BT Express, 78.159 POS-uri instalate. Banca Transilvania are o capitalizare de 17,09 miliarde lei.
UNSAR: 400.000 euro, cea mai mare despăgubire acordată pentru o locuință
u aceasta a fost achitată în vederea acoperirii daunelor cauzate de un incendiu
Cea mai mare despăgubire acordată anul trecut de asigurătorii membri UNSAR (Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România) în baza unei polițe de asigurare facultativă pentru locuințe a fost de circa 400.000 euro (1,9 milioane lei), cu 145% mai mare față de cea mai mare despăgubire achitată în 2019. Aceasta a fost achitată în vederea acoperirii daunelor cauzate de un incendiu, a anunțat luni UNSAR. ”Cea mai mare despăgubire acordată anul trecut de asigurătorii Membri UNSAR în baza unei polițe de asigurare facultativă pentru locuințe a fost de circa 400.000 euro (1,9 milioane lei), cu 145% mai mare față de cea mai mare despăgubire achitată în 2019. Aceasta a fost achitată în vederea acoperirii daunelor cauzate de un incendiu”, a informat UNSAR. De altfel, incendiul este cauza generatoare a celor mai mari 5 daune achitate în 2020 în baza polițelor destinate locuințelor. Anul trecut, valoarea acestui top 5 a fost de aproximativ 4,6 milioane lei, în creștere cu 66% față de valoarea înregistrată în 2019. „Aceste realități confirmă importanța protejării unuia dintre cele mai importante bunuri pe care le avem – locuința. Conform statisticilor, peste 95% dintre români sunt proprietarii casei în care locuiesc. Cu toate acestea, la nivel național, sub 20% din totalul locuințelor sunt asigurate printr-o poliță de asigurare facultativă”, a declarat Adrian Marin, președintele UNSAR. În timp ce asigurarea obligatorie a locuinței PAD acoperă riscurile catastrofale de cutremur, inundații și alunecări de teren, până la limita de 20.000 euro/ 10.000 euro (în funcție de tipul construcției), o asigurare facultativă acoperă, în plus, riscuri precum ar fi incendiul, explozia, furtuna, vijelia, furtul sau vandalismul – la sume asigurate care corespund valorii reale a locuinței. Mai mult, polițelor facultative li se pot atașa și clauze speciale, precum asigurarea instalațiilor interioare ale clădirii, asigurarea aparatelor electrice / electronice, bunurilor casabile, dar și răspunderea civilă față de terțe persoane (cum ar fi pagubele provocate vecinilor). Spre exemplu, avariile accidentale ale instalațiilor interioare au generat 23% din numărul dosarelor de daune achitate în ultimii 2 ani de către asigurătorii membri UNSAR. „Asigurările oferă protecție financiară inclusiv pentru riscuri cu o frecvență foarte ridicată de producere, dar un impact relativ moderat, însă care creează neplăceri și generează costuri suplimentare multor familii. Prin urmare, accesarea unei soluții de asigurare poate fi un sprijin important în cazul unor situații neprevăzute”, a precizat Alexandru Ciuncan, director general al UNSAR. Înființată în 1994, Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) reprezintă 19 de companii de profil. Acestea dețin o pondere de aproximativ 80% din piața locală de asigurări. Activitatea UNSAR are drept obiectiv apărarea și reprezentarea intereselor asigurătorilor și reasigurătorilor din România, participarea la îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniul asigurărilor, promovarea activității de asigurări în România și a dezvoltării durabile a industriei de profil pe plan intern și internațional. Din anul 2007, UNSAR este membru cu drepturi depline al Federației Asigurătorilor și Reasigurătorilor Europeni – Insurance Europe.
Întoarcerea angajaților la birouri va mai avea de așteptat cel puțin câteva trimestre
Stocul modern de birouri din București a depășit 3 milioane de metri pătrați și ar putea începe din nou să crească în câțiva ani, dar efectele „anului pandemic” asupra pieței de birouri s-au simțit și în prima jumătate din 2021. Potrivit raportului de piață al Colliers pentru primul semestru din 2021, cererea totală pentru spații de birouri moderne s-a contractat cu aproape 10%, până la 112.000 de metri pătrați și destul de multe companii par să se gândească la faptul că, după pandemie, este posibil să nu aibă mai mult de 50-60% din angajați la birou în același timp. Consultanții Colliers consideră că oferta redusă de birouri moderne din București pe cap de locuitor este un factor izolator pe termen lung și se așteaptă mai degrabă ca stocul modern de birouri să înceapă din nou să crească în câțiva ani. În consecință, ar putea depăși 4 milioane de metri pătrați până la sfârșitul noului deceniu și chiar să se apropie de pragul 5 milioane de metri pătrați, dacă nu va exista altă criză economică. ”Activitatea de pe piața de birouri a rămas relativ redusă în prima jumătate a anului 2021, cu semne limitate de revenire la nivelurile pre-pandemice, în contextul în care companiile încă nu au claritate asupra momentului în care majoritatea angajaților va reveni la birou”, potrivit raportului de piață al Colliers pentru primul semestru din 2021. Cererea totală pentru spații de birouri moderne s-a contractat cu aproape 10%, până la 112.000 de metri pătrați, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar cererea nouă a fost de aproximativ 38.000 de metri pătrați, în scădere cu 15% la sfârșitul primului semestru și cu 22% față de perioada similară din 2019. Consultanții Colliers au observat că firmele au început deja organizarea, redimensionarea și reconfigurarea birourilor pentru a se potrivi nevoilor unei lumi post-COVID și faptul că piața muncii își revine rapid ar trebui să protejeze într-o oarecare măsură piața de birouri și, în special, clădirile de birouri clasa A, ocupate de companii solide de tip blue-chip, cu cifre de afaceri semnificative. În prima jumătate a anului au fost livrați doar 36.000 de metri pătrați de spații moderne de birouri. Finalizarea Campus 6.2 de către Skanska (aproape de 19.800 de metri pătrați) și a Tiriac Tower din portofoliul Țiriac Imobiliare (16.500 de metri pătrați) sunt completările majore care au ridicat stocul modern de birouri al Bucureștiului peste nivelul de 3 milioane de metri pătrați. Cum estimarea inițială pentru 2021 a fost de livrare a aproximativ 260.000 de metri pătrați de noi birouri moderne, se anunță o a doua jumătate a anului destul de aglomerată, deși unele dintre livrările viitoare ar putea mai degrabă să fie amânate pentru prima parte a lui 2022. „Managerii încă explorează noul sistem de lucru post-pandemic, mixul dintre birou și munca la distanță fiind decis de fiecare companie în parte. Aceștia abordează nevoile imobiliare cu precauție, iar pentru unii modelul de lucru hibrid generează nevoia unor spații mai mici de birouri în viitor. În general, cererea nouă scăzută de birouri poate fi explicată și prin faptul că există noi preocupări cu privire la un nou val de coronavirus, în special pe fondul faptului că România ar putea fi lovită mai puternic decât majoritatea țărilor din regiune din cauza unei rate de vaccinare mult mai scăzute. În prezent, între 10 și 20% dintre angajați lucrează din birouri în mod constant, iar mult așteptata întoarcere la birouri pentru cel puțin 50% dintre angajați va mai avea probabil de așteptat cel puțin câteva trimestre. Contextul actual este totuși un bun moment pentru companii să-și transforme birourile și să le adapteze la viitorul mod de lucru”, spune Sebastian Dragomir, partner and head of Office 360° la Colliers.
Mizerie șI produse expirate de ani de zile, descoperite în Delta Dunării și pe litoral
Mizerie, produse expirate de ani de zile, alimente depozitate în condiții improprii și pește fără elemente de identificare au fost descoperite în urma controalelor ANPC în Delta Dunării și pe litoral. Numai în Deltă au fost date amenzi de peste 500.000 de lei ți au fost oprite de la comercializare peste 40 de tone de alimente. Imaginile prezentate de ANPC arată produse expirate din 2014 sau din 2020. De asemenea, la controale, au fost găsite frigidere pline de rugină, precum și condiții de igienă precare. Alimentele erau depozitate în condiții improprii, iar unele preparate aveau aspect îndoielnic. În Delta Dunării au fost verificați 65 de operatori economici, nivelul total al amenzilor ridicându-se la peste 500.000 de lei. Au fost date și 27 de avertismente. Peste 41 de tone de alimente au fost oprite de la vânzare.
Kaspersky a descoperit peste 1.500 de site-uri frauduloase ce vizau potențiali investitori
Experții Kaspersky au detectat, de la începutul anului, la nivel global, peste 1.500 de site-uri frauduloase care vizau potențialii investitori în criptomonede sau utilizatorii interesați de minarea acestor instrumente. Potrivit unui comunicat al companiei de securitate cibernetică, transmis luni AGERPRES, în această perioadă au fost stopate mai mult de 70.000 de încercări ale utilizatorilor de a accesa astfel de site-uri. Cele mai frecvente scheme utilizate de infractorii cibernetici au inclus, de exemplu, crearea de site-uri web destinate schimbului de criptomonede false. În acest caz, utilizatorul primea un cupon pentru reîncărcarea unui cont de schimb de cripto, iar pentru a-l utiliza trebuia să efectueze o plată de verificare, de obicei nu mai mult de 0,005 bitcoin (aproximativ 200 de dolari), plată care devenea profitul criminalilor cibernetici. O altă metodă se referă la trimiterea de mesaje despre vânzările false de plăci video și alte echipamente pentru mining de criptomonede. În acest caz, pentru a achiziționa echipamentele, utilizatorul trebuia să facă o plată în avans, iar după încasarea sumei respective autorul anunțurilor înceta comunicarea. De asemenea, hackerii au în vedere crearea de pagini de phishing cu conținut divers pentru a fura informații private, care le permiteau să aibă acces la toate activele digitale asociate cu un portofel electronic special creat pentru criptomonede. "De obicei, infractorii cibernetici lansează site-uri în zone de domenii populare: .com, .net, .org, .info, precum și în zone în care achiziția de domenii este ieftină: .site, .xyz, .online, .top, .club, .live. O caracteristică distinctivă a phishing-ului și a altor tipuri de fraudă a criptomonedelor este nivelul ridicat de detalii de pe site-urile web de phishing. De exemplu, pe paginile dedicate schimburilor de criptomonede false, datele reale, cum ar fi ratele bitcoin, sunt adesea încărcate din paginile oficiale. Atacatorii înțeleg că persoanele care investesc sau sunt interesate de acest domeniu sunt adesea mai pricepute în ceea ce privește tehnologia decât un utilizator obișnuit. Prin urmare, acești cybercrooks își perfecționează tehnicile pentru a obține date și bani de la acești oameni", explică specialiștii.
Ministerul de Finanțe aduce modificări Codului de procedură fiscală
Ministerul de Finanțe a publicat în dezbatere un proiect de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și reglementarea unor măsuri fiscale. Se introduce astfel un nou articol care permite ANAF să sancționeze contravențional contribuabilii care nu depun fișierul standard de control fiscal. De asemenea, între modificările propuse sunt introducerea SAF-T în Codul de procedură fiscală, iar alte modificări privesc anularea unor obligații accesorii și modificări ale normelor speciale pentru debitorii a căror activitate este restrânsă/închisă de către organele abilitate ale statului. Se aduc modificări și privind competența de administrare a creanțelor fiscale datorate de persoanele fizice care desfășoară o activitate economică sau o profesie liberă, se introduce obligativitatea înrolării în sistemul de comunicare electronică SPV, fără a preciza însă termenul până la care contribuabilii pot face acest lucru.
Consiliul Concurenței a impus noi reguli
Consiliul Concurenței a anunțat luni că a impus noi reguli privind promovarea informațiilor pe piața de leasing operațional, astfel încât companiile să nu își poată coordona comportamentul.”Consiliul Concurenței a impus noi reguli privind promovarea informațiilor pe piața de leasing operațional, astfel încât companiile să nu își poată coordona comportamentul, evitând încălcarea normelor din domeniul concurenței”, a anunțat autoritatea de concurență. Astfel, Asociația Societăților de Leasing Operațional (ASLO) și 14 companii s-au angajat să adopte un set de măsuri de conformare cu legislația din domeniul concurenței, care să asigure, în același timp, confidențialitatea colectării, prelucrării și distribuirii de informații privind activitatea de leasing operațional Aceste angajamente au fost asumate de cele 14 companii și ASLO pentru a elimina îngrijorările de natură concurențială din cadrul investigației derulate de Consiliul Concurenței privind o posibilă coordonarea a politicilor comerciale, prin fixarea prețului și/sau împărțirea pieței, realizată printr-un schimb de informații referitoare la volumele realizate pe piață de fiecare societate de leasing operațional.
Numărul firmelor radiate a urcat cu peste o treime
Numărul firmelor radiate la nivel național a crescut cu 34,14% în primele șapte luni din 2021, comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 37.667 radieri, conform statisticilor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul București - 6.048 (plus 39,71% față de ianuarie-iulie 2020) și în județele Timiș - 1.781 (plus 51,70%), Cluj - 1.636 (plus 24,70%) și Constanța - 1.603 (plus 31,29%). La polul opus, cele mai puține radieri au fost consemnate în județele Ialomița - 289 (în creștere cu 55,38% față de primele șapte luni ale anului trecut), Călărași - 321 (plus 44,59%) și Teleorman - 334 (plus 20,14%). Creșterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în județele Alba (plus 69,66%), Covasna (plus 60,49%) și Olt (plus 57,14%). În perioada analizată nu au fost consemnate scăderi în ceea ce privește numărul firmelor radiate. Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor - 10.307 (plus 36,57% raportat la ianuarie-iulie 2020), construcții - 3.491 (plus 32,69%), activități profesionale, științifice și tehnice - 3.166 (plus 35,18%) și agricultură, silvicultură și pescuit - 3.090 (plus 55,12%).