MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Profitul net al CEC Bank a urcat la 668,2 milioane de lei
Banca de stat se apropie de active nete de 100 de miliarde de lei
Activele nete ale Grupului Financiar CEC Bank au crescut anul trecut cu 19% faţă de perioada similară a anului 2023, de la 83,61 miliarde de lei la 99,33 miliarde lei. În cazul băncii, activele nete au crescut de la 83,55 miliarde lei la 99,25 miliarde lei. De asemenea, grupul a înregistrat în 2024 un profit net de 687,9 milioane de lei, din care profitul net al băncii a fost de 668,2 milioane de lei. Comparativ, CEC Bank a înregistrat un profit net de 515,8 milioane lei în anul 2023. ”CEC Grup raportează un profit net de 687,9 milioane de lei pentru anul 2024. Grupul a continuat să-şi consolideze poziţia pe piaţă şi a înregistrat o creştere a activelor nete până la 99,33 miliarde lei – în urcare cu 19% faţă de perioada similară a anului trecut. Activele nete ale grupului au crescut cu 19% faţă de perioada similară a anului trecut, de la 83,61 miliarde de lei la 99,33 miliarde lei. În cazul băncii, activele nete au crescut de la 83,55 miliarde lei la 99,25 miliarde lei”, anunţă banca. În ceea ce priveşte profitul net, la nivelul grupului s-a înregistrat în 2024 un profit net de 687,9 milioane de lei, din care profitul net al băncii a fost de 668,2 milioane de lei. Veniturile nete din dobânzi ale grupului au înregistrat o creştere de circa 30% în anul 2024 (cu aproximativ 483 milioane lei), pe seama majorării veniturilor din dobânzi, generate de creşterea lunară a soldului de credite şi plasamente (titluri, bănci, etc), în contextul în care dobânzile pe piaţă au continuat să rămână la nivel ridicat. Astfel, veniturile din dobânzi au crescut cu circa 1,149 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au înregistrat, şi ele, un trend crescător, cu o variaţie de circa 666 milioane de lei. Veniturile nete din comisioane au crescut cu circa 11,6% (cu aproximativ 32 milioane de lei), în principal datorită creşterii veniturilor din comisioanele percepute de FGCR (Â 70%) ca urmare a accesării unui nivel mai mare de programe guvernamentale, ajungând la 309 milioane de lei la nivelul grupului (266 milioane de lei la nivelul băncii). Cheltuielile administrative au înregistrat o creştere semnificativă (circa 24,3%) comparativ cu cele raportate în perioada similară din anul 2023, în principal ca urmare a impozitului suplimentar pe cifra de afaceri. În lipsa acestui impozit (care în anul 2024 nu a fost transferat clienţilor prin marje/tarife mai mari), creşterea ar fi fost de doar circa 12,9%, fiind generată în principal de creşterea cheltuielilor cu amortizarea, ca urmare a investiţiilor efectuate în cadrul Programului de Transformare, a investiţiilor în modernizarea reţelei teritoriale şi a flotei de ATM/MFM, şi de creşterea cheltuielilor cu salariile. În baza acestor evoluţii, raportul cost-venituri la nivelul grupului s-a îmbunătăţit faţă de nivelul anului precedent, ajungând la 48,53% la 31.12.2024, faţă de 50,6% la finalul anului 2023. În lipsa impozitului suplimentar pe cifra de afaceri, raportul cost-venituri la nivelul băncii ar fi fost de 44,87%. Cheltuiala netă cu costul riscului a crescut, în linie cu creşterea susţinută a portofoliului de credite. La finalul anului 2024, rata fondurilor proprii totale ale grupului se situa la nivelul de 26,69% (26,65% pentru Bancă), marginal în creştere faţă de cel înregistrat de bancă la finalul anului 2023 (24,15%), rămânând astfel la un nivel confortabil în raport cu cerinţele minime reglementate.
Fraudă de peste 15 milioane lei cu mărfuri din China, descoperită de ANAF
l operatorul înregistra în contabilitate vânzarea la preţuri derizorii, iar în realitate produsele erau vândute, la preţul pieţei, către alte firme
ANAF a descoperit la o firmă din Suceava, care aduce produse din China, un prejudiciu de 15 milioane de lei. Societatea comercială a adus, în perioada 2019 -2024,79 de transporturi de produse din China şi a înregistrat în contabilitate bonuri fiscale cu preţuri derizorii, dar, în realitate, produsele erau vândute către alte firme la preţul pieţei. Astfel s-a redus baza de impozitare. ”Cu ocazia controlului derulat la un operator economic de pe raza judeţului Suceava, inspectorii antifraudă au constatat că, în perioada 2019-2024, au fost efectuate 79 operaþiuni de import din China de mărfuri din categoria «uz casnic şi gospodăresc», vânzarea acestor bunuri realizându-se prin intermediul casei de marcat, la preţuri mult mai scăzute decât cele de la nivelul pieţei”, au transmis, marţi, oficialii ANAF, într-un comunicat de presă. Potrivit sursei citate, inspectorii DGAF au descoperit că operatorul economic a emis pentru mărfuri bonuri fiscale cu preţuri derizorii, cu scopul de a crea o disimulare a vânzărilor, scăzând din stocul de mărfuri produsele vândute, în realitate vânzarea efectivă realizându-se, fără documente, la preţul pieţei către alţi comercianţi. ”Pentru a putea stabili situaţia fiscală reală a societăţii verificate, inspectorii ANAF au solicitat şi analizat informaţii de la operatori economici cu profil de activitate similar, fiind calculate adaosurile comerciale medii ponderate, iar ulterior au reconsiderat tranzacţiile comerciale cu amănuntul înregistrate de operatorul economic. Prin aceste practici este evident că societatea a urmărit să-şi diminueze baza impozabilă pentru TVA şi pentru impozitul pe profit”, au mai transmis oficialii ANAF. Aceştia au precizat că, astfel, firma a produs un prejudiciu de peste 15 milioane lei, pentru recuperarea căruia au fost sesizate organele de urmărire penală.
Codirlașu (CFA România): Este posibil să avem o recesiune ușoară în acest an
Situația actuală este una foarte complicată economic, riscul de recesiune a crescut semnificativ și este posibil să avem o recesiune ușoară în acest an, afirmat luni, Adrian Codirlașu, președinte al Asociației CFA România, la o întâlnire cu presa. 'Situația actuală este una complicată, chiar foarte complicată economic. Dacă ne uităm la partea internă, avem un deficit bugetar extrem de ridicat, cu presiuni să rămână la fel de ridicat, dacă nu sunt luate măsuri de consolidare fiscală, avem deficit de cont curent mare, iar dacă ne uităm la situația externă, avem un război la graniță și tocmai ce a pornit un război comercial. Deci mediul atât intern, cât și extern este dificil. În aceste condiții, riscul de recesiune aș spune că a crescut semnificativ. Deci e posibil să avem o recesiune ușoară în acest an. Ce ar putea schimba să ne ducă la o recesiune mai grea? Ar fi o retrogradare a României în categoria de rating nerecomandat investițiilor. Dacă ne uităm efectiv la la fundamentele economice, ca cele două deficite, cel de cont curent și cel bugetar, acestea ne scot din categoria de rating recomandat investițiilor. În caz că suntem downgradați? Da, ne putem aștepta la la o recesiune severă, care vine la pachet și cu rate de dobândă mai mari și deprecierea leului', a explicat Adrian Codirlașu. Întrebat când am putea vedea mai clar dacă România se va confrunta cu o recesiune în acest an, el a afirmat că răspunsul ar putea veni în prima parte a acestuia an. 'Ca cifre, când vom vedea prima cifră de PIB pentru trimestrul unu. Nu m-aș mira dacă ar fi ușor negativă, pentru că practic, până la alegeri, nu cred că investitorii vor face mari pași de a investi în România. Prin urmare, am putea vedea în prima jumătate de an această evoluție ușor negativă a economiei, iar după alegeri va conta pentru a ne ține acest rating cât de credibilă va fi politica fiscală a guvernului. Că va fi același guvern sau un nou guvern, dar va fi esențială credibilitatea politicii fiscale. Iarăși, ceea ce spun agențiile de rating, faptul că ne mențin în categoria de rating recomandat investițiilor, este tocmai faptul că sunt de membri ai Uniunii Europene și luăm banii europeni. Deci e esențial să luăm banii europeni și să rămânem cu politici proeuropene. Adică o virare către euroscepticism cred că cu siguranță ne va duce către rating nerecomandat investițiilor', a mai declarat Adrian Codirlașu.
Ministrul Finanțelor: Pregătim primele măsuri pentru protejarea industriei auto
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, s-a întâlnit luni cu reprezentanții Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) și ai Confederației Patronale Concordia pentru consultări în contextul noilor taxe vamale impuse de SUA. 'Pregătim primele măsuri pentru protejarea industriei auto din România, în contextul noilor taxe vamale impuse de SUA. Astăzi am demarat procesul de consultări cu reprezentanții Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) și ai Confederației Patronale Concordia. Firmele românești furnizează componente esențiale pentru industria auto europeană și contribuie, astfel, indirect, la exporturile de autoturisme din Uniunea Europeană către Statele Unite. În acest context, este esențial să monitorizăm cu atenție evoluțiile pieței și noile perspective generate de actualele schimbări', a scris ministrul Finanțelor pe pagina sa de Facebook. În urma întâlnirii s-a convenit ca, împreună cu reprezentanții din industrie, să fie realizată o analiză integrată privind impactul acestor taxe vamale asupra sectorului auto, pentru a putea fi elaborate scheme de sprijin eficiente. 'Prioritatea noastră rămâne protejarea competitivității companiilor românești și a locurilor de muncă din industria auto', a subliniat Tanczos Barna. În conformitate cu tarifele de amploare anunțate de Administrația de la Washington, importurile de oțel, aluminiu și autoturisme din cele 27 de state membre UE vor fi vizate de tarife vamale de 25%.
BYD lansează marca premium Denza în Europa
Gigantul chinez din domeniul vehiculelor electrice BYD a lansat luni în Europa marca sa premium Denza, într-un demers strategic menit să susţină extinderea grupului pe piaţa europeană şi să concureze direct cu producători de top din Germania precum BMW şi Mercedes-Benz, transmite Reuters. În 2023, BYD a vândut peste 4,2 milioane de vehicule la nivel global, dintre care peste 90% în China. Vânzările Denza, o marcă ce a fost iniţial o asociere în proporţii egale cu Mercedes şi care este acum deţinută integral de BYD, au reprezentat puţin peste 3% din totalul livrărilor grupului. Alfredo Altavilla, consilier special pentru Europa, a declarat că Denza va deveni ”vârful de lance tehnologic” al BYD. ”Aceasta va anticipa funcţionalităţile tehnologice care vor fi ulterior introduse şi în modelele mărcii BYD”, a afirmat el după prezentarea de la Săptămâna Designului din Milano, eveniment la care a participat şi vicepreşedinta executivă Stella Li. BYD a obţinut în 2024 o cotă de 2,8% din piaţa europeană a vehiculelor electrice, după ce a introdus modele hibride pentru a-şi extinde prezenţa pe continent. Vânzările Denza în Europa vor începe la sfârşitul anului cu versiunea electrică a Z9 GT, un sport wagon de 1.000 de cai putere, urmând ca o variantă hibridă să fie lansată la începutul lui 2026. Grupul nu a oferit detalii suplimentare despre strategia comercială sau planurile de produs pentru Europa, însă a confirmat că preţul modelului de debut va depăşi actualul preţ maxim din gama BYD disponibilă în Europa, de 72.000 de euro (aprox. 78.790 dolari). Gama Denza va include din acest an şi monovolumul D9, iar două SUV-uri off-road ar putea fi adăugate ulterior, a precizat Altavilla.
Yenul japonez şi francul elveţian, cele mai bune plasamente de refugiu
Investitorii se îndreaptă rapid către active de refugiu după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat săptămâna trecută o serie de tarife ”reciproce” extinse, iar printre cele mai căutate se numără yenul japonez, francul elveţian, obligaţiunile suverane şi câteva monede ”exotice”, potrivit analiştilor, relatează CNBC. ”Yenul japonez va fi probabil cea mai bună opţiune pentru a te proteja de tensiunile comerciale şi de o eventuală recesiune în SUA”, a declarat Ebrahim Rahbari, şeful strategiei de dobânzi la Absolute Strategy Research. ”Este ieftin, iar o posibilă scădere a dobânzilor în SUA va reduce diferenţialele de dobândă în raport cu yenul. În plus, deşi Japonia este un exportator important, dependenţa sa de comerţ a scăzut, mai ales pe fondul unei politici fiscale relaxate”, a explicat Rahbari pentru CNBC. Yenul s-a apreciat cu aproximativ 3% faţă de dolarul american din 2 aprilie încoace, potrivit datelor LSEG. Rahbari a mai adăugat că francul elveţian este o altă ”alegere evidentă” ca acoperire investiţională. Francul a urcat şi el cu peste 3%, atingând un nou maxim al ultimelor şase luni la 0,846 faţă de do
Audi opreşte maşinile livrate în porturile din SUA
Marca Audi a grupului Volkswagen a anunţat luni că reţine în porturile americane toate vehiculele sosite după data de 2 aprilie, când fostul preşedinte Donald Trump a anunţat un tarif de 25% pentru importurile auto, relatează Reuters. Companiile auto sunt în prezent în alertă şi încearcă să înţeleagă cum vor fi afectate de noile taxe. Potrivit unui purtător de cuvânt al Volkswagen, marca dispune de aproximativ 37.000 de vehicule în stocul său din SUA, echivalentul a circa două luni de vânzări, ceea ce le oferă un scurt răgaz pentru a-şi ajusta strategia. Audi este una dintre cele mai afectate mărci de tarifele impuse de Trump. Cel mai bine vândut model în SUA, Audi Q5, este produs în Mexic, în timp ce restul modelelor provin din Europa sau alte regiuni.
Larry Fink (BlackRock): "Este posibil ca SUA să fie deja în recesiune"
Directorul general al BlackRock, Larry Fink, a declarat că mulţi lideri din mediul de afaceri cred că economia Statelor Unite se află deja într-o recesiune semnificativă, relatează Reuters. ”Majoritatea directorilor generali cu care vorbesc spun că probabil suntem deja în recesiune”, a spus Fink în cadrul unui eveniment organizat de Economic Club of New York. El a adăugat că unul dintre CEO-ii cu care a discutat a comparat industria aeriană cu ”canarul din mina de cărbune”, un semnal de avertizare timpurie, menţionând că ”acel canar este deja bolnav”. Fink a avertizat şi că politicile comerciale promovate de fostul preşedinte Donald Trump, în special cele privind tarifele, ar putea alimenta inflaţia şi ar îngreuna deciziile Rezervei Federale de a reduce dobânzile, aşa cum se întâmplă de obicei în perioadele de recesiune. ”Această idee că Rezerva Federală va reduce dobânda de patru ori în acest an – eu nu văd nicio şansă. Sunt mult mai îngrijorat de posibilitatea unei inflaţii ridicate, care ar putea duce ratele dobânzilor la un nivel mai mare decât cel actual”, a spus Fink.
