MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Problemele lanțurilor de aprovizionare și inflația împiedică revenirea economică
În ciuda perspectivelor pozitive, există semnale tot mai mari că redresarea globală își pierde din avânt, arată un raport Coface
Există semnale tot mai mari că redresarea globală își pierde din avânt, iar focarele de pandemie din punctele critice ale lanțului de aprovizionare au dus la întreruperi de aprovizionare, alimentând creșterea prețurilor, arată un raport Coface, potrivit căruia redresarea economică post Covid-19 continuă, dar pierde din avânt, în timp ce problemele lanțurilor de aprovizionare și inflația împiedică revenirea economică. "Redresarea economică continuă după mai bine de 18 luni de la începutul recesiunii globale declanșate de pandemia COVID-19. Tendința se datorează în mare parte accelerării procesului de vaccinare din timpul verii, în special în economiile avansate. Acest lucru determină o revenire a consumului de servicii care presupun o interacțiune mai mare. Situația rămâne, însă, eterogenă în economiile emergente: revenirea aduce beneficii țărilor orientate spre export, în timp ce economiile dependente de servicii continuă să rămână în urmă", relevă raportul Coface. În ciuda perspectivelor pozitive, există semnale tot mai mari că redresarea globală își pierde din avânt. Focarele de pandemie din punctele critice ale lanțului de aprovizionare au dus la întreruperi de aprovizionare, alimentând creșterea prețurilor. Aceste evoluții încep să afecteze producția și vânzările producătorilor din toată lumea. Provocările venite din zona ofertei, lipsa forței de muncă și inflația, alături de amenințarea COVID-19, se adaugă pe lista riscurilor și incertitudinilor. În contextul redresării continue, Coface a îmbunătățit evaluările de risc pentru 26 de țări, inclusiv Germania, Franța, Italia, Spania, Elveția și Belgia. Exporturile puternice de produse manufacturate către piețele avansate determină îmbunătățiri de rating pentru economiile orientate către export din Europa Centrală și de Est (Polonia, Ungaria, Cehia), din Asia (Coreea de Sud, Singapore, Hong Kong) și din Turcia. După retrogradarea a 78 de rating-uri de țară anul trecut, aceste îmbunătățiri se adaugă celor 16 deja anunțate în prima jumătate a anului 2020. Ele sunt însoțite de 30 de îmbunătățiri ale evaluărilor sectoriale. Tendințele economice globale evidențiate în ultimul barometru Coface au fost în mare măsură confirmate în trimestrul al treilea. Progresele înregistrate în ceea ce privește vaccinarea în Europa de Vest și America de Nord au contribuit la evitarea apariției de noi valuri de restricții și alimentează optimismul că măsurile de carantinare nu vor mai fi implementate. Cu toate acestea, amenințarea COVID nu a dispărut: nivelurile mai mici de vaccinare pe piețele emergente - în special în țările cu venituri mici - prezintă în continuare riscul apariției unor variante rezistente la vaccinurile disponibile în prezent. Sectorul global de producție și-a revenit rapid de la jumătatea anului 2020, aspect determinat de creșterea cheltuielilor pentru bunurile de larg consum. Datorită cererii puternice a gospodăriilor, fluxurile comerciale puternice continuă să sprijine creșterea economică, în special în Asia-Pacific. Cererea de electronice și mărfuri generează beneficii pe mai multe piețe din regiune, precum Coreea de Sud și Taiwan. Economia mai multor exportatori cheie de mărfuri (Rusia, Ucraina, Africa de Sud, Chile, Algeria etc.) este, de asemenea, susținută de prețurile mai mari. În ECE, exporturile competitive ale regiunii și integrarea în lanțurile de aprovizionare europene susțin, de asemenea, exporturile la nivel general. "În ceea ce privește tendințele sectoriale, relaxarea și ridicarea restricțiilor în țările cu rate de vaccinare mai ridicate contribuie la o reorientare a cheltuielilor gospodăriilor către servicii de interacțiune ridicată, cum ar fi comerțul cu amănuntul, ospitalitatea și recreerea. Redresarea sectorului turismului rămâne o provocare", se menționează în raport.
Gaura din buget a ajuns la 44,29 miliarde lei
u Ministerul de Finanțe: Deficitul bugetar a scăzut în primele nouă luni la 3,77% din PIB față de 6,37% din PIB în aceeași perioadă a anului 2020
Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 44,29 miliarde lei (3,77% din PIB) în scădere față de deficitul de 67,27 miliarde lei (6,37% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2020, a anunțat marți Ministerul de Finanțe. Totodată, în perioada ianuarie-septembrie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 3,97 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 10,64 miliarde lei. "Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 44,29 miliarde lei (3,77% din PIB) în scădere față de deficitul de 67,27 miliarde lei (6,37% din PIB) înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020. Totodată, în perioada ianuarie-septembrie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 3,97 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 10,64 miliarde lei", arată Ministerul de Finanțe. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 270,36 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2021, cu 18,7% peste nivelul încasat în aceeași perioadă a anului trecut. Acest avans a fost influențat atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului trecut - ca efect al unor măsuri de sprijinire a contribuabililor (amânarea termenelor de plată, bonificații și scutiri), cât și de redresarea indicatorilor economici, respectiv recuperarea parțială a unor categorii de venituri (TVA, contribuții de asigurări, impozit pe venit și profit). Totodată, cele mai însemnate creșteri nominale se remarcă în cazul TVA și contribuțiilor de asigurări. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 20,98 miliarde lei în perioada ianuarie-septembrie 2021, consemnând o creștere de 16% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (Â46,8%), impozitul pe dividende (Â31,1%), respectiv Declarația unică (Â21%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 11,2% - dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,8%. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 94,33 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2021, în creștere cu 13,8% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este superioară dinamicii fondului de salarii și a fost influențată atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului 2020, cât și de recuperarea parțială a contribuțiilor amânate la plată în anul anterior. Încasările din impozitul pe profit au însumat 13,67 miliarde lei în primele trei trimestre 2021, în creștere cu 26,4% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici, cu o dinamică pozitivă de 30% (an/an).
Ce spune ministrul Energiei despre compensarea prețurilor la energie și gaze
Ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu, afirmă că sunt evaluate toate amendamentele la OUG privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece, iar furnizorii își vor primi banii în 30 de zile, în contul facturilor compensate. "Furnizorii își vor primi banii în 30 de zile, evident că ulterior celor 30 de zile se poate face un control post-factură și în cazul în care au fost făcute greșeli de către furnizori în cereri, aceste lucruri vor fi rectificate. 30 de zile este termenul în care își vor încasa banii, este statuat atât în forma de la Senat cât și în forma aceasta, eu cred că nu au citit bine", a explicat oficialul. El afirmă că nu poate fi plafonat prețul la producători, deoarece ar însemna oprirea investițiilor. "Românii nu vor plăti mai mult decât au plătit în decembrie anul trecut. Am dat exemplu plafonului de 1 leu pe kWh cu absolut toate taxele incluse, din care scădem 29,1 bani, practic iese un preț de 70,9 bani pe kWh, atât se plătea anul trecut. Deci plafonare plus compensare. Ceea ce este în momentul de față în text și a fost aprobat și de Senat duce prețul energiei electrice la prețul anului trecut, dar nu-l scade sub 68 de bani, care a fost prețul cel mai mic anul trecut", a mai spus Popescu. Mai mult, producătorii de energie din combustibili fosili nu vor plăti supraimpozitul de 80%, după ce reprezentanții Complexului Energetic Oltenia și Elcen au spus că măsura va afecta companiile. Proiectul de lege va fi votat miercuri în plenul Camerei Deputaților, cameră decizională, în așa fel încât la 1 noiembrie să fie funcționale și să beneficieze atât consumatorii casnici cât și întreprinderile mici și mijlocii, profesiile liberale, spitalele, unitățile de învățământ, furnizorii de serviciile speciale, ONG-urile. "Cred că vom găsi o soluție de comun acord în așa fel încât absolut toți pe care i-am menționat să poată beneficia de plafonare și compensare", a spus ministrul. Legea poate fi însă oricând modificată în decursul a cinci luni. "Eu cred că vom aproba azi o formă de comun acord care va cuprinde atât plafonare cât și compensare, cât și amânarea la plată care există pentru consumatorii vulnerabili, în așa fel încât să poată fi aplicată de la 1 noiembrie", a precizat Virgil Popescu.
În ce condiții pot abonații să renunțe la contracte
Abonații pot renunța la contracte fără a plăti despăgubiri, dacă operatorii modifică unilateral clauze din contract, se arată într-un comunicat al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), remis, marți, AGERPRES. ANCOM readuce în atenția celor interesați faptul că modificarea contractului pentru servicii de telefonie, internet sau televiziune se poate face atât la cererea utilizatorului, cât și la inițiativa operatorului. Utilizatorul poate solicita schimbarea planului tarifar sau a altor clauze conform prevederilor exprese din contract prin negocierea directă cu furnizorul. Dacă operatorul intenționează să modifice unilateral clauze din contract (servicii oferite, tarife, mod de tarifare etc.), el are obligația să își informeze abonații despre modificări prin intermediul unei notificări, cu cel puțin 30 de zile înainte de producerea acestora. În acest interval, dacă nu sunt de acord cu modificările, abonații pot renunța la contract fără a plăti despăgubiri. Notificarea privind intenția de a modifica unilateral contractul trebuie să fie transmisă de operator prin e-mail, SMS, contul de client, fax, scrisoare. "Dacă un furnizor a modificat contractul fără să notifice sau nu a informat utilizatorul despre posibilitatea de a denunța contractul fără penalități, ANCOM poate lua măsuri. Sesizările pot fi trimise prin mijloacele menționate în secțiunea Sesizează ANCOM!", se mai arată în comunicat.
Petrolul ar putea atinge 100 de dolari pe baril în timpul acestei ierni
Participanții la piață speculează că petrolul ar putea atinge 100 de dolari pe baril în timpul iernii și că prețurile gazelor naturale, în prezent, în jur de 5 dolari pe MMBTU (British Therman Units - n.r.), vor atinge valori de două cifre, arată o analiză realizată de brokerul de piețe internaționale XTB România, companie listată pe Bursa de la Varșovia. Nimeni nu se aștepta ca, după scăderea bruscă a prețurilor de anul trecut la numeroase produse de uz zilnic, situația să se schimbe la 180 de grade atât de rapid. Mai mult, am experimentat anomalii ca în cazul prețurilor negative la petrol. Cu toate acestea, astfel de momente sunt de domeniul istoriei, iar acum realitatea este mult diferită. Fabrici din întreaga lume au decis să oprească producția din cauza prețurilor ridicate ale energiei. Ce se întâmplă de fapt pe piața energiei? Există o ieșire din situația actuală? A trecut mult timp de când lumea a trebuit să facă față inflației excesive. Programele de stimulare masive adoptate pentru a combate efectele pandemiei sunt unul dintre motivele care stau la baza situației. Problemele legate de ofertă au jucat, de asemenea, și ele un rol. Adăugând și creșterea prețurilor materiilor prime, rezultă un șoc inflaționist. Ce devine mai scump? Tot! Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu 500-600% în ultimul an. Prețurile cărbunelui din întreaga lume au crescut cu 100-150% în aceeași perioadă. Petrolul sau gazele naturale din SUA nu s-au confruntat cu un raliu atât de amplu, dar chiar și în aceste cazuri prețurile au crescut cu câteva zeci la sută. ''Unde să căutăm motivul pentru creșterile atât de rapide ale prețurilor?", s-au întrebat analiștii. Pentru a găsi motivele care stau la baza creșterilor actuale ale prețurilor trebuie să revenim la momentul de acum 20 de ani, când Uniunea Europeană a introdus sistemul de comercializare a emisiilor de CO2. De ce a fost introdus? Pentru a combate încălzirea globală. Statele membre ale UE, urmate mai târziu de țări din alte părți ale lumii, au dorit să limiteze emisiile de gaze cu efect de seră în speranța că se vor încetini schimbările climatice.
Încrederea în economie este în scădere
Indicatorul de Incredere Macroeconomică al Asociației CFA Romania a scăzut cu 16,4 puncte în septembrie comparativ cu luna anterioară, la valoarea de 57,2 puncte, în timp ce față de aceeași lună a anului precedent, indicatorul a crescut cu 22,9 puncte. “Pe fondul prudenței generate de intrarea in valul 4 al pandemiei, indicatorul de încredere macroeconomică a scăzut puternic în luna septembrie. Consistente cu această evoluție sunt și anticipațiile de decelerare a economiei. De asemenea, în contextul creșterii substanțiale a ratei inflației, anticipațiile inflaționiste pentru un orizont de 12 luni s-au majorat. Indicatorul de Incredere Macroeconomică al Asociației CFA Romania a scăzut cu 16,4 puncte comparativ cu luna anterioară, la valoarea de 57,2 puncte, (față de aceeași lună a anului precedent, indicatorul a crescut cu 22,9 puncte). Scăderea s-a datorat ambelor componente ale indicatorului. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni a înregistrat o valoare medie de 5,01%", spune Adrian Codirlasu, vicepreședinte al Asociației CFA Romania.
Verde pentru IMM Invest până la 30 iunie 2022
Comisia Europeană (CE) a aprobat prelungirea, până la 30 iunie 2022, a programelor incluse în schema de ajutor IMM Invest, a anunțat, marți, într-o conferință de specialitate, Dumitru Nancu, director general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM). "Programul IMM Invest este cel mai mare program pentru întreprinderile mici și mijlocii. Cifrele arată impactul fiscal, dar vreau să menționez că, totodată, atât AgroInvest, cât și programul IMM Invest reprezintă cel mai mare parteneriat public-privat din România. Este vorba despre Guvernul României împreună cu întreg sistemul financiar-bancar din România. În acest moment avem convenții cu toate instituțiile financiar-bancare din România în cadrul acestui program. Am și o veste bună: Comisia Europeană a aprobat prelungirea până la 30 iunie 2022 a programelor acestei scheme de ajutor în cadru temporar de stat, schemă care cuprinde cele două programe - Programul IMM Invest și subprogramul AgroInvest. Asta înseamnă că programul se va extinde pe următoarele șase luni, până la 30 iunie 2022", a spus Nancu. Conform celor mai recente date, prezentate de șeful FNGCIMM, până în prezent, au fost acordate 40.000 de garanții, prin IMM Invest, iar plafonul financiar alocat acestei scheme, în valoare de 15 miliarde de lei, a fost epuizat.
Agențiile de turism cer ridicarea restricțiilor pentru titularii certificatului digital
Un document de poziție al Asociației Europene a Agențiilor de Turism și Turoperatorilor (ECTAA), semnat împreună cu cele mai importante organizații europene din turism, susține necesitatea de a fi ridicate restricțiile de călătorie pentru titularii certificatului digital și de a deschide călătoriile internaționale pe aceeași bază - fără restricții pentru persoanele vaccinate, persoanele care și-au revenit din boală sau au un test C19 negativ. Se solicită, de asemenea, renunțarea la hărțile UE codificate pe culori și la Lista albă a UE, informează Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), care este membru cu drepturi depline al ECTAA. "Europa intră într-o etapă diferită în lupta sa împotriva pandemiei de COVID-19. 74% dintre adulții din Uniunea Europeană sunt acum complet vaccinați, iar eforturile de vaccinare sunt în desfășurare în întreaga Europă. În pofida răspândirii continue a virusului la nivel comunitar, impactul pandemiei asupra sănătății publice a fost controlat în UE. Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) recunoaște acum că restricțiile de călătorie ale UE nu au avut un impact semnificativ asupra reducerii transmiterii virusului, internărilor sau deceselor și propune întreruperea utilizării indicatorilor combinați și a sistemului de coduri de culori din cauza valorii limitate pentru sănătatea publică și concentrarea pe promovarea vaccinării în rândul călătorilor", se menționează într-un comunicat al ANAT.
