MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Preţurile porumbului şi grâului au urcat la cele mai ridicate niveluri din ultimii peste trei ani
Preţurile porumbului şi grâului au ajuns la maximele ultimilor peste trei ani, însă creşterile au cauze diferite: porumbul este susţinut în principal de temerile privind oferta din SUA, iar grâul de perturbarea exporturilor din regiunea Mării Negre, potrivit CNBC.
Contractele futures pentru grâu au încheiat vineri în creştere cu 3,1%, la 784 de cenţi pe buşel, după ce au atins 790,25 cenţi, cel mai ridicat nivel din februarie 2023. În această săptămână, grâul s-a scumpit cu 12,1%, cea mai mare creştere săptămânală din martie 2022, iar de la începutul anului avansul depăşeşte 54%.
Porumbul a închis la 536,5 cenţi pe buşel, în creştere cu 0,6%, după ce a atins cel mai ridicat nivel din iulie 2023. Preţul a avansat cu 5,5% în această săptămână şi cu 15,6% în august, fiind pe cale să înregistreze cea mai bună lună din aprilie 2021.
Oferta de porumb din SUA, sub semnul întrebării
Departamentul american al Agriculturii a redus estimarea privind randamentul culturii de porumb cu 2,3 buşeli pe acru, la 180,7, mai mult decât anticipau traderii. Căldura extremă din iulie, ploile abundente şi apariţia unor boli fungice au deteriorat suplimentar perspectivele recoltei. Presiunile sunt amplificate de seceta şi temperaturile ridicate din Europa, de cererea puternică pentru export şi de restrângerea livrărilor din Ucraina.
Grâul, afectat de perturbarea exporturilor din Marea Neagră
În cazul grâului, principalul factor este deteriorarea fluxurilor comerciale din regiunea Mării Negre. Rusia şi Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu, iar intensificarea conflictului a crescut temerile privind disponibilitatea cerealelor. Atacurile din Marea Azov şi asupra infrastructurii ruseşti pentru exportul cerealelor, precum şi loviturile asupra navelor din regiunea Mării Negre au afectat transporturile şi au făcut mai dificilă inclusiv obţinerea asigurărilor pentru nave.
Vremea nefavorabilă amplifică problemele: valul sever de căldură ar fi redus producţia europeană de grâu cu aproximativ 8-10 milioane de tone, iar seceta a afectat şi culturile din Texas, Oklahoma şi Kansas.
Atingerea maximelor multianuale atrage acum şi cumpărări din partea traderilor care urmăresc tendinţele pieţei, adăugând un nou impuls creşterii preţurilor.
Economia SUA nu mai încape într-o singură literă
economiştii dezbat între modelele K, C şi E
Economiştii, liderii companiilor şi oficialii americani nu mai sunt de acord asupra modului în care trebuie descrisă economia SUA. După ani în care modelul în formă de ”K” a dominat analiza perioadei postpandemie, acum sunt avansate şi variantele ”C” şi ”E”, pe fondul evoluţiilor diferite ale consumatorilor în funcţie de venituri, potrivit CNBC.
Economia în formă de K descrie o situaţie în care gospodăriile cu venituri mari prosperă, în timp ce cele cu venituri mici se confruntă cu dificultăţi tot mai mari. Acest model a fost considerat mult timp reprezentativ pentru economia americană de după pandemie.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, susţine însă că această perioadă s-a încheiat şi că economia devine una în formă de C, în care diferenţele dintre categoriile de venituri încep să se reducă. El invocă majorările salariale pentru angajaţii cu venituri mici şi reducerile de taxe introduse în acest an.
Şeful Hilton, Christopher Nassetta, spune la rândul său că vede semne ale unei economii în formă de C, segmentele de venituri medii şi mediu-ridicate trecând de la scăderi la creşteri de până la 6%.
Mulţi economişti şi directori susţin că modelul K persistă
Alţi specialişti contestă însă această interpretare. Anthony Chan, fost economist-şef al JPMorgan, consideră că războiul SUA cu Iranul şi creşterea preţurilor carburanţilor afectează disproporţionat gospodăriile cu venituri mici, limitând progresele acestora.
În plus, încrederea consumatorilor americani a scăzut cu 11% în august faţă de anul trecut, iar declinul a fost mai puternic în rândul persoanelor cu venituri mici şi medii.
Directori ai Colgate-Palmolive, Lowe's şi Constellation Brands spun că observă în continuare comportamente caracteristice unei economii în formă de K. Cercetătorii Fed din New York indică şi nivelul foarte ridicat al datoriilor pe cardurile de credit, de aproape 1.260 de miliarde de dolari, ca semn al presiunilor asupra multor gospodării.
Există totuşi indicii de convergenţă. Bank of America Institute afirmă că diferenţa dintre cheltuielile consumatorilor cu venituri mari şi cele ale celorlalte categorii a început să se reducă din luna mai.
Varianta E: trei Americi economice
O a treia interpretare este economia în formă de E. În acest scenariu, americanii sunt împărţiţi în trei mari categorii de venit - ridicat, mediu şi scăzut - care evoluează în paralel, dar rămân la niveluri foarte diferite.
Heather Long, economist-şef la Navy Federal Credit Union, consideră că modelul E ar putea descrie mai bine situaţia actuală, deoarece surprinde o clasă de mijloc care rezistă, fără să recupereze neapărat decalajul faţă de gospodăriile mai bogate.
Dezbaterea K-C-E reflectă astfel o problemă mai profundă: datele economice nu oferă încă o imagine clară că diferenţele dintre americanii bogaţi, clasa de mijloc şi gospodăriile cu venituri mici se reduc în mod decisiv.
Producţia de benzină a Rusiei acoperă doar 70% din cererea internă după atacurile cu drone
Producţia de benzină a Rusiei a scăzut la sfârşitul lunii august până la un nivel care acoperă doar aproximativ 70% din consumul intern, după ce o serie de atacuri cu drone a determinat oprirea unor rafinării importante, transmite Reuters.
Producţia actuală este de aproximativ 80.000 de tone pe zi, în timp ce cererea internă este estimată la circa 115.000 de tone pe zi, ceea ce lasă un deficit de aproximativ 35.000 de tone zilnic.
În ultima săptămână, atacurile cu drone au oprit activitatea unor rafinării importante din Perm, Nijni Novgorod şi Iaroslavl, toate producătoare semnificative de benzină. Ucraina şi-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruseşti, cu scopul de a reduce veniturile Moscovei. Deficitul de carburanţi a reapărut în mai multe regiuni ale Rusiei în august, după o scurtă ameliorare la sfârşitul lunii iulie.
Autorităţile regionale au reintrodus restricţii, printre care limitarea cantităţii de carburant cumpărate de fiecare client şi programe de alimentare stabilite în funcţie de numărul de înmatriculare al vehiculelor.
Deficitul a obligat Rusia să crească importurile. Livrările maritime de produse petroliere din ţările asiatice sunt estimate la aproximativ 270.000 de tone în august, iar importurile de benzină din Belarus ar urma să ajungă la circa 150.000 de tone.
În total, aproximativ 220.000 de tone de benzină importată au ajuns deja în Rusia în august. Cu exporturile de benzină interzise până la 31 ianuarie şi cu importurile adăugate producţiei interne, oferta totală pentru piaţa rusă ar putea ajunge în august la aproximativ 97.000 de tone pe zi, echivalentul a circa 85% din cerere.
Ministerul Finanţelor reduce cu 25% acciza la motorină pentru 1–15 septembrie 2026
Ministerul Finanţelor anunţă, vineri, că majorează de la 20% la 25% reducerea temporară a accizei aplicabile motorinei standard pentru intervalul 1–15 septembrie 2026, ca urmare a noii evaluări bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026.
Potrivit Ministerului Finanţelor, măsura vine în continuarea intervenţiei din a doua jumătate a lunii august, când reducerea a fost de 20% şi este calibrată direct pe fondul noilor creşteri ale cotaţiilor internaţionale şi ale preţurilor de la pompă, cu scopul de a proteja puterea de cumpărare a cetăţenilor şi stabilitatea economică.
Sursa citată precizează că noua ajustare reprezintă o diminuare cu 701,07 lei/1.000 litri, respectiv 829,69 lei/tonă. Astfel, în intervalul 1-15 septembrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard pe piaţa internă va fi de 2.103,22 lei/1.000 litri, respectiv 2.489,05 lei/tonă, arată Ministerul Finanţelor.
"Mecanismul prevăzut de Legea nr. 162/2026 funcţionează gradual, în funcţie de evoluţiile din piaţa internaţională. În contextul presiunilor din ultimele două săptămâni, nivelul reducerii accizei la motorină a crescut de la 20% la 25%. Este o intervenţie temporară şi calibrată, menită să reducă o parte din presiunea fiscală asupra preţului, în limitele în care aceasta poate fi absorbită de piaţă şi transmisă mai departe în economie", precizează Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.
Actualizarea nivelului de sprijin pentru prima jumătate a lunii septembrie reflectă dinamica recentă din piaţa de profil, variaţia cotaţiilor Platts pentru motorină (VPM) de Â45,65%, iar variaţia preţului mediu standard (VM) este de Â25,45%. Aceste date impun, conform formulei legale, extinderea reducerii la pragul de 25% din nivelul de bază stabilit prin Codul fiscal, arată sursa citată. Potrivit Ministerului Finanţelor, intervenţia vizează limitarea efectului de propagare în lanţ al costurilor cu carburanţii, în special în sectorul de transport şi logistică, cu impact direct asupra preţurilor bunurilor de consum. Mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026 funcţionează dinamic, prin reevaluări periodice la fiecare două săptămâni.
Ministerul Finanţelor precizează că va monitoriza continuu indicatorii de piaţă şi va recalibra nivelul accizei în funcţie de evoluţia cotaţiilor internaţionale şi a preţurilor la pompă.
Flavia Boghiu, fost viceprimar al Braşovului, va deveni secretar de stat la Ministerul Mediului
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, anunţă că Flavia Boghiu, fost viceprimar USR al Braşovului, va ocupa un post de secretar de stat în cadrul ministerului. ”Flavia are acea calitate de a cere vehement ca fiecare proiect în care se implică să fie real despre şi să aibă real în centrul lor oamenii”, afirmă Buzoianu.
"Flavia Boghiu se alătură echipei de la Ministerul Mediului în calitate de secretar de stat! Îţi mulţumesc pentru mandatul de secretar de stat, Raul! Îţi urez tot succesul în proiectele pe care le vei începe pe mai departe! O ştiu de ani de zile pe Flavia. De fiecare dată când ne întâlnim discutăm, inevitabil, de proiectele fiecăreia. Flavia are acea calitate de a cere vehement ca fiecare proiect în care se implică să fie real despre şi să aibă real în centrul lor oamenii", a scris, vineri, pe Facebook, Diana Buzoianu.
Potrivit ministrului, "fix asta a fost mandatul din ultimul an la Ministerul Mediului". "Despre cum gândim proiecte/măsuri reale pe mediu care să ajute românii să fie salvaţi în faţa inundaţiilor, să nu mai piardă ani din viaţă din cauza poluării, să nu le mai fie distruse comunităţile de infracţiuni de mediu, să aibă apă şi canalizare în anul 2026 etc. Flavia va pune cărămizi solide la proiectele din minister. Bine ai venit în echipa de la minister, Flavia!", a adăugat Buzoianu.
Flavia Boghiu, fost viceprimar al Braşovului în mandatul trecut din partea USR, a anunţat, la începutul lunii august, că a fost achitată definitiv în dosarul de corupţie în care fusese judecată. "Curtea de Apel Braşov a dat sentinţa: fapta nu există", a transmis Flavia Boghiu. Preşedintele USR, Dominic Fritz, a afirmat că plângerea penală făcută "doar cu scopul de a o compromite, i-a luat cariera politică, liniştea personală şi i-a pătat numele". În 8 ianuarie, Flavia Boghiu a fost achitată în dosarul de corupţie în care a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu.
Partenerul de viaţă al politicienei a dezvăluit, într-un mesaj postat în social media, că, deşi ştia că e nevinovată, Flavia Boghiu a trăit doi ani de "iad" şi că a refuzat postul de secretar de stat în Ministerul Muncii oferit de USR pentru că a aşteptat decizia de achitare.
Partidele din coaliţia germană cer măsuri mai dure ale UE împotriva concurenţei chineze
Grupurile parlamentare conservator şi social-democrat din coaliţia de guvernare a Germaniei cer o protecţie europeană mai puternică împotriva concurenţei neloiale şi măsuri speciale pentru sprijinirea industriei auto. Propunerile vizează în principal supracapacitatea de producţie a Chinei, deşi documentul nu menţionează explicit această ţară, transmite Reuters.
Documentul solicită un răspuns "robust" al Uniunii Europene la practicile care distorsionează piaţa şi la concurenţa neloială, inclusiv prin utilizarea mai rapidă şi mai extinsă a măsurilor antidumping şi antisubvenţie.
Iniţiativa apare în contextul în care industria germană exercită presiuni tot mai mari asupra cancelarului Friedrich Merz pentru adoptarea unei politici mai ferme faţă de Beijing. Germania a fost mult timp reticentă în privinţa barierelor comerciale, de teama unor măsuri de retorsiune din partea Chinei. Partidele coaliţiei propun şi introducerea unor criterii privind conţinutul local în programul german de subvenţionare a vehiculelor electrice, după elaborarea unor reguli compatibile cu legislaţia UE. Măsura ar răspunde îngrijorărilor că subvenţiile finanţate de contribuabilii germani sprijină în prezent şi automobile electrice importate din China. Pentru industria auto, parlamentarii cer Comisiei Europene să permită după 2035, alături de vehiculele electrice pe baterii, şi modelele plug-in hibrid, vehiculele electrice cu range extender şi automobilele foarte eficiente cu motoare cu combustie internă.
De asemenea, coaliţia germană solicită Bruxellesului să suspende înăsprirea prevăzută pentru începutul anului 2027 a regulilor de calcul al emisiilor pentru automobilele plug-in hibrid. Aplicarea actualului plan ar obliga producătorii să vândă semnificativ mai multe vehicule electrice pentru a respecta obiectivele obligatorii privind emisiile de CO2 ale flotelor.














