MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Preşedintele ASF: România are un nivel redus de participare a populaţiei la piaţa de capital
Lichiditatea este sub nivelul altor pieţe din regiune, numărul de emitenţi este limitat, iar contextul macroeconomic impune prudenţă
Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, a declarat, joi, că, deşi se nregistrează un trend ascendent, România continuă să înregistreze un nivel redus de participare a populaţiei la piaţa de capital comparativ cu alte state din regiune. Această situaţie impune mai multe măsuri pentru educarea populaţiei. De asemenea, Petrescu afirmă că lichiditatea este însă sub nivelul altor pieţe din regiune, numărul de emitenţi este limitat, iar contextul macroeconomic impune prudenţă. Preşedintele ASF, Alexandru Petrescu, a participat, joi, la lansarea ETF-ului BT România, apreciind că ”este un demers care marchează o etapă clară în evoluţia pieţei de capital din România şi confirmă capacitatea acesteia de a integra instrumente investiţionale aliniate practicilor europene”. ”Într-un context global în care ETF-urile reprezintă una dintre cele mai dinamice clase de active, apariţia unui astfel de produs pe piaţa locală este mai mult decât binevenită. Am subliniat, în cadrul evenimentului de lansare, că această iniţiativă reflectă consolidarea infrastructurii pieţei, creşterea gradului de sofisticare a investitorilor şi maturizarea cadrului de reglementare”, a scris Alexandru Petrescu pe pagina de Facebook. Preşedintele ASF apreciază că, ăentru mediul de afaceri şi pentru instituţiile financiare, acest moment trebuie interpretat ca un semnal clar: ”Dezvoltarea pieţei de capital nu poate avea loc în absenţa unor produse relevante şi a unei implicări susţinute din partea industriei”. ”Fără doar şi poate avem nevoie de o accelerare a procesului de diversificare a produselor şi o creştere a standardelor de transparenţă. Piaţa românească are nevoie de instrumente adaptate nevoilor investitorilor şi de o abordare orientată către termen lung”, a mai transmis preşedintele ASF. Petrescu apreciază că, pentru investitorii individuali, semnificaţia acestui produs este directă: ”Un astfel de ETF oferă acces la un portofoliu diversificat de companii listate, într-o formă simplificată, reglementată şi cu un nivel ridicat de transparenţă. Este un instrument care poate facilita intrarea pe piaţa de capital şi poate contribui la dezvoltarea unei discipline investiţionale pe termen lung”. ”Deşi suntem pe un trend ascendent, România continuă să înregistreze un nivel redus de participare a populaţiei la piaţa de capital comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene. Această situaţie evidenţiază necesitatea intensificării eforturilor de educaţie financiară şi a consolidării încrederii în mecanismele pieţei”, apreciază preşedintele ASF. Acesta consideră că, în perspectivă, provocările rămân relevante.
CFR suplimentează capacitatea de transport către litoral, de 1 Mai
l trenuri frecvente din Bucureşti, la un interval de 1-2 ore l garniturile nu vor opri în Costineşti Tabără, deoarece peroanele nu sunt finalizate
CFR anunţă, joi, că suplimentează capacitatea de transport către litoral în perioada 30 aprilie – 4 mai, fiind introduse mai multe trenuri directe, suplimenta faţă de cele care circulă deja. De asemenea, vor fi trenuri frectente din Bucureşti, la un interval de 1-2 ore. Compania avertizează, însă, că garniturile nu vor opri în Costineşti Tabără, deoarece peroanele nu sunt finalizate ”Cu ocazia minivacanţei de 1 Mai, când litoralul românesc devine una dintre principalele destinaţii tradiţionale de vacanţă, CFR Călători suplimentează capacitatea de transport către mare. Astfel, în perioada 30 aprilie/1 mai –3/4 mai 2026, pe lângă trenurile directe din programul obişnuit de circulaţie, vor fi introduse trenuri directe suplimentare spre Constanţa şi staţiunile de pe litoral, inclusiv Mangalia, din Bucureşti Nord şi Suceava”, anunţă, joi, CFR, într-un comunicat de presă. Compania precizează că, din Bucureşti, vor exista trenuri care circulă frecvent, la un interval de 1-2 ore, pe ruta Bucureşti Nord – Constanţa şi retur. ”De asemenea, în urma redeschiderii temporare a liniei Constanţa – Mangalia de către managerul infrastructurii, CFR SA, în perioada 30 aprilie – 4 mai 2026, serviciul de transport Regio din programul de circulaţie al CFR Călători va fi operat temporar pe ruta Constanţa – Mangalia şi retur cu trenuri (vagoane şi locomotive), în locul serviciilor auto utilizate în prezent pentru derularea lucrărilor efectuate de către CFR SA”, anunţă companie. Aceasta avertizează că, potrivit avizului managerului infrastructurii feroviare – CFR SA, trenurile vor circula fără oprire în staţia Costineşti Tabără, deoarece peroanele nu sunt finalizate şi nu sunt apte pentru îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor. ”În aceste condiţii, având în vedere că au fost efectuate vânzări în avans înainte de decizia CFR SA de a permite reintroducerea temporară a trenurilor în circulaţie, rugăm pasagerii care au deja bilete achiziţionate cu plecare sau sosire în staţia Costineşti Tabără să utilizeze staţia Costineşti”, transmite CFR. CFR Călători recomandă pasagerilor cumpărarea cât mai din timp a legitimaţiilor de călătorie. În trafic intern, legitimaţiile de călătorie pot fi achiziţionate cu anticipaţie, utilizând următoarele canale de vânzare:
- online, pe www.cfrcalatori.ro
- aplicaţia mobilă „CFR Călători bilete online” (Google Play, App Store, Huawei AppGallery)
- automatele de bilete din staţii
- casele de bilete din gări şi agenţiile de voiaj CFR Călători
”Pasagerii se pot bucura de reduceri de până la 10% la cumpărarea legitimaţiilor de călătorie cu anticipaţie sau de 10% reducere dacă optează pentru oferta dus-întors. De asemenea, precizăm că CFR Călători acordă reducerile la transport prevăzute de actele normative în vigoare pentru diverse categorii de persoane (elevi, pensionari, etc.). Pentru detalii accesaţi www.cfrcalatori.ro, secţiunea Trafic intern/ Oferte/ Facilităţi”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
Ministrul Finanţelor anunţă deficit de 1% în primul trimestru din 2026
„Am redus la jumătate deficitul faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Instabilitatea politică şi schimbările abrupte de direcţie transmit un semnal negative”, arată Alexandru Nazare
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, anunţă, joi, deficit de 1% în primul trimestru din 2026, jumătate faţă de perioada similară din 2025. Deficitul a scăzut la 22 de miliarde de lei, faţă de aproximativ 44 de miliarde în 2025. ”Deficit 1% în T1 2026. Am redus la jumătate deficitul faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În primele 3 luni din 2026, deficitul bugetar a scăzut la 22 de miliarde de lei, faţă de aproximativ 44 de miliarde în aceeaşi perioadă din 2025. Ca pondere în economie, aceasta înseamnă o reducere de la 2,3% din PIB la 1%”, anunţă, joi, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare. Potrivit acestuia, statul cheltuie mai responsabil: ”Am redus diferenţa dintre ce încasează şi ce cheltuie. Acest lucru înseamnă puţine împrumuturi şi, implicit, mai puţină presiune pe taxe în viitor”. Nazare anunţă, de asemenea, că a fost întărită încrederea investitorilor şi a pieţelor externe. ”Aceste evoluţii nu sunt întâmplătoare. Alături de premierul Ilie Bolojan am pus în aplicare un program de consolidare bugetară care produce rezultate concrete. Am demonstrat că angajamentele României nu sunt doar promisiuni, ci fapte. Este o performanţă cu atât mai importantă în contextul în care România a pornit cu un deficit de 9,3% din PIB în 2024, pe care ne-am angajat să îl reducem sub 3% până în 2030. Faptul că deja vedem ajustări semnificative arată că direcţia este corectă şi credibilă”, a mai declarat ministrul liberal al Finanţelor. Acesta precizează că astfel de rezultate se obţin cu stabilitate. ”Instabilitatea politică şi schimbările abrupte de direcţie transmit un semnal negativ pieţelor şi investitorilor, care ne afectează pe toţi. România a câştigat un capital semnificativ de încredere în doar 10 luni - este esenţial să nu o pierdem”, avertizează Nazare. Acesta reaminteşte ţinta pentru finalul anului: un deficit de 6,2% din PIB: ”Prioritatea trebuie să rămână dezvoltarea ţării, echilibrul şi managementul responsabil al banilor publici”.
Numărul miliardarilor la nivel global ar putea ajunge la 4.000
Numărul miliardarilor lumii ar putea ajunge la aproape 4.000 până în 2031, potrivit estimărilor, pe măsură ce cei foarte bogaţi acumulează avere într-un ritm accelerat, relatează The Guardian. În prezent, există 3.110 miliardari la nivel global, conform unei analize realizate de agenţia imobiliară Knight Frank. Se estimează că numărul acestora va creşte cu 25% în următorii cinci ani, ajungând la 3.915. Şi clasa multimilionarilor se extinde rapid, numărul persoanelor cu averi de cel puţin 30 de milioane de dolari crescând de la 162.191 în 2021 la 713.626 în prezent - o creştere de peste 300%, arată Knight Frank. Liam Bailey, şeful departamentului de cercetare al agenţiei, a declarat că averile miliardarilor şi milionarilor au fost „impulsionate puternic” de profiturile din domeniul tehnologiei, în special inteligenţa artificială. „Capacitatea de a creşte o afacere nu a fost niciodată mai mare”, a spus el, adăugând că „acest lucru a alimentat posibilitatea de a face averi uriaşe rapid, impulsionate de tehnologie şi AI.” Numărul miliardarilor este aşteptat să crească cel mai rapid în Arabia Saudită, bogată în petrol, potrivit studiului, mai mult decât dublându-se de la 23 în 2026 la un nivel estimat de 65 în 2031. Populaţia de miliardari din Polonia este, de asemenea, aşteptată să se dubleze, de la 13 la 29 în aceeaşi perioadă, iar în Suedia se estimează o creştere de 81%, de la 32 la 58. Acest lucru vine în contextul în care decalajul dintre cei mai bogaţi şi cei mai săraci din lume continuă să crească. Anul trecut, raportul World Inequality a constatat că mai puţin de 60.000 de persoane - 0,001% din populaţia globală - controlează de trei ori mai multă avere decât întreaga jumătate cea mai săracă a umanităţii. Au existat apeluri tot mai numeroase ca liderii globali să majoreze taxele pentru cei foarte bogaţi, pe fondul îngrijorărilor că cei mai înstăriţi membri ai societăţii îşi cumpără şi influenţă politică. Organizaţia caritabilă Oxfam a constatat că anul trecut a fost creat un număr record de miliardari, totalul depăşind pentru prima dată 3.000. Aceasta a raportat că miliardarii deţin împreună o avere de 18,3 trilioane de dolari. Directorul executiv al Tesla, Elon Musk, este cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă de 785,5 miliarde de dolari, potrivit clasamentului Forbes. Larry Page, unul dintre fondatorii Google, se află pe locul al doilea, cu o avere de 272,5 miliarde de dolari, iar fondatorul Amazon, Jeff Bezos, pe locul al treilea, cu 259 de miliarde de dolari.
Germania şi-a redus la jumătate prognoza de creştere a PIB pentru 2026
Ministerul Economiei din Germania a redus semnificativ prognozele de creştere economică pentru 2026 şi 2027 şi a revizuit în creştere estimările privind inflaţia, pe fondul scumpirii energiei şi materiilor prime generate de conflictul din Iran, transmite Reuters. Guvernul german estimează acum o creştere economică de doar 0,5% în 2026, faţă de 1,0% anterior, şi de 0,9% în 2027, în scădere de la 1,3%. Ministrul Economiei, Katherina Reiche, a declarat că economia se află pe o traiectorie de revenire modestă, dar afectată de ”vânturi potrivnice” tot mai puternice. Potrivit acesteia, redresarea este încetinită de şocuri geopolitice externe. Războiul din Iran determină creşterea preţurilor la energie şi materii prime, ceea ce pune presiune asupra gospodăriilor şi creşte costurile pentru economie. Ministerul estimează acum o inflaţie de 2,7% în acest an şi de 2,8% în 2027, peste nivelul de 2,2% înregistrat anul trecut. Perspectivele economice rămân incerte şi depind în mare măsură de evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi de tensiunile din comerţul internaţional, marcate de măsuri protecţioniste şi fragmentare economică, care afectează modelul german bazat pe exporturi. Exporturile nu sunt aşteptate să crească semnificativ până în 2027, când ar urma să avanseze cu 1,3%, în timp ce importurile vor creşte mai rapid, cu 1,8%, reducând excedentul comercial al ţării. Cea mai mare economie a Europei se confruntă cu dificultăţi în revenirea după pandemia de COVID-19, fiind afectată de competiţia crescută din partea China şi de costurile ridicate ale energiei. În acest context, ministrul Finanţelor, Lars Klingbeil, ar putea beneficia de o marjă mai mare de împrumut pentru bugetul din 2027, estimată la aproximativ 2,7 miliarde de euro, ca urmare a încetinirii economice. Relansarea economică este susţinută în principal de cererea internă, în special de consumul populaţiei, alimentat de creşterea veniturilor reale, în ciuda pierderii puterii de cumpărare cauzate de scumpirea energiei.
Apple riscă să fie limitată de propriul model de business
Modelul de business care a consacrat Apple, bazat pe control strict asupra ecosistemului său, ar putea deveni o vulnerabilitate în noua eră dominată de inteligenţa artificială, potrivit analiştilor şi experţilor din industrie, citaţi de Reuters. Compania, care a construit un imperiu pe integrarea strânsă între hardware, software şi servicii, a transformat iPhone într-unul dintre cele mai de succes produse din istorie, generând venituri de aproape 210 miliarde de dolari anul trecut. Această strategie a menţinut Apple în topul celor mai valoroase companii din lume, până când a fost depăşită de Nvidia în 2024, pe fondul boom-ului AI. Schimbarea de conducere, odată cu preluarea funcţiei de CEO de către John Ternus, în locul lui Tim Cook, aduce în prim-plan o provocare majoră: adaptarea modelului Apple la o industrie AI care favorizează deschiderea, experimentarea rapidă şi colaborarea extinsă cu dezvoltatorii. Spre deosebire de Apple, companii precum OpenAI, Google şi Meta au adoptat o abordare mai flexibilă, lansând modele AI accesibile şi îmbunătăţite constant, ceea ce le-a permis să atragă rapid utilizatori şi dezvoltatori.
Google lansează noi cipuri pentru AI
Gigantul american Google a lansat o nouă generaţie de cipuri TPU dedicate inteligenţei artificiale, generaţie care aduce şi o schimbare de strategie. A opta generaţie de cipuri TPU aduce specializarea acestora. În locul unui singur cip, care să realizeze toate sarcinile posibile, vor exista două cipuri. Primul dintre acestea, TPU 8t, este dedicat antrenării modelelor de inteligenţă artificială. Al doilea se numeşte TPU 8i şi este specializat în rularea soluţiilor de AI. Conform companiei, TPU 8t este de 2,8 ori mai performant decât procesorul unic al seriei anterioare la acelaşi nivel de preţ. Cipul pentru rularea AI-ului ar trebui să aducă un spor de performanţă de 80%. Fiecare nou cip de AI foloseşte 384MB de memorie SRAM. Numărul mare de memorii cumpărate de companii precum Google şi Nvidia face care ca stocurile de memorii pentru celelalte industrii să fie foarte redus.
Google mizează pe agenţi AI pentru a-şi creşte veniturile
Gigantul tehnologic Alphabet îşi intensifică strategia de monetizare a inteligenţei artificiale, plasând agenţii AI, respectiv asistenţii digitali capabili să acţioneze autonom, în centrul ofertei sale pentru companii, transmite Reuters. Directorul general Sundar Pichai a prezentat această direcţie în cadrul conferinţei anuale Google Cloud din Las Vegas, unde compania încearcă să convingă clienţii corporate că soluţiile sale AI sunt pregătite pentru utilizare la scară largă. Google a anunţat reunirea mai multor produse de inteligenţă artificială sub brandul ”Gemini Enterprise”, inclusiv platforma Vertex AI, care permite companiilor să utilizeze şi să combine diverse modele AI pentru aplicaţii de business. Potrivit CEO-ului Google Cloud, Thomas Kurian, utilizarea platformei s-a schimbat semnificativ în ultima perioadă, trecând de la aplicaţii clasice de machine learning la dezvoltarea rapidă de agenţi AI personalizaţi.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
