MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Plata cu cardurile de energie va putea fi efectuată din 20 februarie
Anunțul a fost făcut de Marcel Boloș,ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
Poșta Română a început, miercuri, tipărirea cardurilor de energie, la eveniment fiind prezent ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloș. Acesta a anunțat că, la 1 februarie, va începe distribuirea cardurilor, iar primele plăți ase vor face din 20 februarie. Ministrul a explicat că se vor face verificări ale beneficiarilor, iar până acum s-a constatat că 527 dintre aceștia au, în realitate, venituri care depășesc 10.000 de euro. ”Ar fi nefiresc ca ajutorul de încălzire să le fie acordat”, a precizat ministrul Marcel Boloș a participat, miercuri, la un eveniment organizat de Poșta Română care a început tipărirea cardurilor de energie. Ministrul a prezentat calendarul perioadei următoare. “Cu data de 1 februarie, va avea loc distribuirea acestor carduri de energie, iar cu data de 20 februarie se vor putea face primele plăți, care sunt aferente ajutorului de încălzire, cu cele trei documente pe care le știm deja: cartea de identitate, cardul de energie care va ajunge la beneficiar și factura doveditoare pentru plata și pentru datoria pe care beneficiarii noștri o au la furnizorul de energie. Mă bucur că am ajuns la acest moment și că avem toate echipamentele pregătite. După cum se vede, echipamentul acesta unde suntem prezenți pentru împlicuirea cardurilor de energie, în camera alăturată avem echipamentul pentru ceea ce înseamnă tipărirea cardurilor de energie. În zilele următoare se distribuie către direcțiile teritoriale ale Poștei Române, așa încât procesul sperăm să decurgă în condiții normale și termenul devansat de 20 februarie să fie cel de la care încolo beneficiarii ajutorului de sprijin pot efectua plăți, așa cum ne-am angajat”, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Întrebat câți beneficiari vor fi pentru aceste carduri de energie, Marcel Boloș a răspuns: “Patru milioane de beneficiari. Aici s-ar putea, după verificările pe care le facem, după cum se cunoaște, atât pentru cei care locuiesc împreună la aceeași adresă, care sunt fără nomenclator stradal sau cu nomenclator stradal și nu și-au operat în cartea de identitate, domiciliul sau cei care, prin interogarea bazelor de date ale ANAF, depășesc plafonul de venit de 2.000 de lei. E posibil ca în anumite situații să trebuiască să îi excludem de pe lista de beneficiari, dar procesul continuă și ne respectăm angajamentele asumate”. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a afirmat că, dacă beneficiarii nu vor fi găsiți acasă de poștași, ei vor primi o înștiințare. “Primesc cardurile cu data de 1 februarie. Poștașul are procedura pe care o parcurge de predare-primire. Dacă nu sunt acasă, ei lasă, potrivit procedurilor, confirmare de predare-primire, ca și o scrisoare recomandată și au procedurile interne la Poșta Română, în baza cărora orice scrisoare recomandată este cu confirmare de predare-primire. (…) Dacă ne referim la adresele beneficiarilor care locuiesc la aceeași adresă aici am încercat să clarificăm acele declarații pe propria răspundere și să încercăm să delimităm gospodăriile așa cum reiese din acele declarații, și să verificăm la ANAF toată corespondența cu partea de venituri. Încercăm până pe data de 15 februarie, când închidem procesul de distribuție și virăm banii la Poșta Română, să avem clarificate aceste de probleme”, a explicat Marcel Boloș. El a mai anunțat că au fost găsite 527 de persoane care erau beneficiare ale cardului de energie, dar care înregistrează venituri pe loc de consum de peste 10.000 de euro.
Depozitele la bănci ale populației și firmelor au urcat cu 3,6%
u economiile din bănci ale populației și firmelor au ajuns la 513,288 miliarde de lei
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna decembrie 2022 cu 3,6% față de luna anterioară, până la nivelul de 513,288 miliarde de lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,1% (-8% în termeni reali), potrivit unui comunicat al Băncii Naționale a României. Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 65,8% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 5,6% față de luna noiembrie 2022, până la 337,975 miliarde de lei. Comparativ cu luna decembrie 2021, acestea au crescut cu 8,5% (-6,7% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut cu 6,2% față de luna anterioară, până la 178,452 miliarde de lei și cu 8,1% (-7,1% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 4,9% (până la 159,522 miliarde de lei) față de luna precedentă, iar față de luna decembrie 2021, au înregistrat o creștere de 9% (-6,4% în termeni reali). Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 34,2% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, s-au diminuat cu 0,02% față de luna noiembrie 2022, ajungând până la nivelul de 175,312 miliarde de lei (exprimate în euro, acestea au scăzut cu 0,6%, până la 35,435 miliarde de euro). Comparativ cu luna decembrie 2021, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 4,4% (4,5%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 0,8% față de luna noiembrie 2022, până la 124,336 miliarde de lei (exprimate în euro, acestea au crescut cu 0,2%, până la 25,131 miliarde de euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 4,6% (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au scăzut cu 2% față de luna noiembrie 2022, până la 50,976 miliarde de lei (exprimate în euro, acestea au scăzut cu 2,5%, până la 10,303 miliarde de euro). Comparativ cu decembrie 2021, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 4% (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro).
“Eliminarea bonificație de 50 de bani la carburanți a fost o greșeală”
Analistul economic Mircea Coșea consideră că hotărârea Guvernului de a elimina acea bonificație de 50 de ani la prețul carburanților a fost o greșeală, precizând că trebuia menținută pentru că piața petrolului va fi extrem de instabilă în următoarele luni. Mircea Coșea a explicat, miercuri, la Prima News, de ce piața carburantului este una dintre cele mai imprevizibile. “Toți cei care s-au aventurat crezând că există o anumită tendință, stabilă măcar pentru o perioadă de 45 -90 de zile pe piața carburantului s-au înșelat. E una din piețele cele mai imprevizibile și ea va continua să fie mult timp pentru că sunt niște elemente care nu s-au rezolvat. În principal, este efectul acestei sancțiuni pe care Uniunea Europeană o introduce în februarie, efectul psihologic a început mai înainte și anume de teama unor situații neplăcute atât producătorii, cât și distribuitorii au urcat prețurile pentru a-și crea o rezervă. În lume au apărut niște lucruri curioase care nu pot să nu influențeze piața carburantului. De exemplu, o veste care a făcut puțină vâlvă dar care este extrem de importantă și anume că țările producătoare de petrol se gândesc să înlocuiască dolarul cu o altă monedă, aceasta ar fi o schimbare radicală pe piața carburantului. Există două mari rezerve de petrol: India și China care au cumpărat lunile trecute la prețuri foarte mici mari cantități de petrol, nu se știe cum vor acționa pe piață. Și mai este un lucru: prețul diesel. Motorina are un preț care ține nu numai de aceste condiții. Nu se produce peste tot. Este adus pe mare, iar prețurile au crescut pentru că asigurările maritime au crescut. În aceste condiții în care războiul din Ucraina, tot ceea ce înseamnă relația pe piața gazului, a petrolului, a sancțiunii Uniunii Europene nu sunt deloc simple nu putem să avem o imagine foarte clară și foarte stabilă asupra acestei piețe”, a explicat Mircea Coșea. El susține că decizia Guvernului de a elimina bonificația de 50 de ani la carburant a fost o greșeală. “Cred că hotărârea Guvernului de a elimina acea bonificație, acel bonus de 50 de bani a fost o greșeală pentru că probabil analiștii Guvernului s-au gândit că intrăm într-o epocă în care petrolul va scădea ca preț și nu mai e nevoie să mai protejăm pe consumatorii interni. E o greșeală”, a explicat Mircea Coșea.
Departamentul de Justiție al SUA a intentat al doilea proces antitrust împotriva Google
Departamentul de Justiție al SUA a intentat marți al doilea proces antitrust împotriva Google în puțin peste doi ani, transmite CNBC. Este cel mai recent semn că guvernul SUA nu se dă înapoi de la cazurile împotriva firmelor de tehnologie, chiar dacă rezultatele obținute în instanță pentru procesele antitrust sunt mixte. Acest proces, care se concentrează pe afacerea cu publicitate online a Google și încearcă să facă Google să cedeze părți ale acesyteia, este primul împotriva companiei înregistrat în timpul administrației Biden. Procesul anterior al Departamentului, înregistrat în octombrie 2020 sub administrația Trump, a acuzat Google că își folosește presupusa putere de monopol pentru a opri concurența pentru căutarea pe internet, prin acorduri de excludere. Acest caz este de așteptat să fie judecat în septembrie. Afacerea cu publicitate a Google a generat 54,5 miliarde de dolari în trimestrul încheiat la 30 septembrie, din reclamele de căutare, YouTube, rețeaua Google și alte reclame. Google se confruntă, de asemenea, cu alte trei procese antitrust din partea unor grupuri mari de procurori generali ai statelor, inclusiv unul concentrat pe afacerea sa de publicitate condusă de procurorul general din Texas, Ken Paxton. Statele California, Colorado, Connecticut, New Jersey, New York, Rhode Island, Tennessee și Virginia s-au alăturat DOJ în cel mai recent proces. Afacerea cu publicitate a Google a atras critici, deoarece platforma operează pe mai multe părți ale pieței - cumpărături, vânzare și schimb de anunțuri - oferindu-i o perspectivă unică. Compania a negat de mult timp că domină piața de publicitate online, indicând cota de piață a concurenților, inclusiv Facebook-ul Meta.
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 7,27% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 7,27% pe an, de la 7,28% pe an, în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 7,54% pe an, iar ROBOR la 12 luni a urcat la 7,92% pe an, de la 7,91% pe an în ședința anterioară. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Prețurile țițeiului au scăzut cu circa 2%
Prețurile țițeiului au scăzut marți cu circa 2% din cauza îngrijorărilor legate de încetinirea creșterii economiei globale și de o creștere așteptată a stocurilor de petrol din SUA, transmite Reuters. Contractele futures pentru petrolul Brent pentru livrarea în martie au scăzut cu 2,06 dolari, sau 2,3%, la 86,13 dolari pe baril. Țițeiul american a scăzut cu 1,49 dolari, sau cu 1,8%, la 80,13 dolari pe baril. Activitățile de afaceri din SUA s-au contractat în ianuarie pentru a șaptea lună consecutiv, deși scăderea s-a moderat atât în sectorul de producție, cât și în cel al serviciilor, pentru prima dată din septembrie, iar încrederea în afaceri s-a consolidat odată cu începutul noului an. Economia SUA ”încă ar putea încetini, iar unii traderi de energie sunt încă sceptici cu privire la cât de repede își va reveni cererea de țiței a Chinei în acest trimestru”, a declarat analistul OANDA Edward Moya, într-o notă. Activitatea de afaceri din zona euro a revenit în mod surprinzător la o creștere modestă în ianuarie, a arătat indicele compozit al managerilor de achiziții (PMI) al S&P Global. Cu toate acestea, activitatea economică din sectorul privat britanic a scăzut cu cel mai rapid ritm din ultimii doi ani.
Amazon.com oferă un plan de abonament pentru medicamente
Amazon.com a anunțat marți că oferă un plan de abonament medical lunar de 5 dolari pentru membrii US Prime, care va acoperi o gamă de medicamente generice și livrarea lor la ușă, promovând extinderea gigantului comerțului electronic în domeniul sănătății, transmite Reuters. Programul, numit RxPass, include peste 50 de medicamente pentru tratarea a peste 80 de afecțiuni cronice, cum ar fi hipertensiunea arterială, anxietatea, diabetul și chelie masculină, a declarat Vin Gupta, directorul medical al Amazon Pharmacy. Cu toate acestea, clienții înscriși în Medicare, Medicaid sau orice alt program guvernamental de asistență medicală nu se vor putea înscrie în serviciul RxPass al Amazon Pharmacy. Un membru mediu Prime ar economisi aproximativ 100 de dolari pe an cu RxPass, a declarat John Love, vicepreședintele Amazon Pharmacy, într-un interviu. Membrii Amazon Prime din majoritatea statelor din SUA se pot înscrie la program de marți. Taxa fixă de 5 dolari ar fi fără asigurare și pe lângă taxa de membru Prime, care costă 139 dolari pe an în Statele Unite.
Microsoft a ratat ușor estimările Wall Street pentru venituri
Microsoft a ratat ușor estimările Wall Street pentru veniturile din trimestru al doilea, din cauza scăderii pieței computerelor personale, care a afectat divizia sa de software Windows, transmite Reuters. Veniturile au crescut cu 2% la 52,7 miliarde dolari, în cele trei luni încheiate la 31 decembrie, comparativ cu estimarea medie a analiștilor de 52,94 miliarde dolari, potrivit datelor Refinitiv IBES. Acțiunile companiei cu sediul în Redmond, Washington, au crescut cu 4% în timpul tranzacțiilor electronice, după închiderea bursei. Microsoft a pierdut aproape o treime din valoarea sa de piață, într-un 2022 sumbru pentru acțiunile tehnologice. Microsoft se confruntă cu o scădere abruptă a afacerilor diviziei de computing, care include produse precum sistemele de operare și dispozitive. Livrările de PC-uri au scăzut cu aproape 29% între octombrie și decembrie, potrivit Gartner, cel mai mare declin trimestrial al livrărilor de când firma de consultanță a început să urmărească piața, la mijlocul anilor 1990.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Două treimi dintre români îşi doresc cazări la maximum 300 de lei camera dublă/noapte de Paşte
De același autor
