MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Plafonul maxim la energie a fost stabilit la 1,3 lei/kWh
Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege care modifică ordonanța pe energie u Legea merge la promulgare
Camera Deputaților a adoptat, decizional, proiect de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului 119/2022 pentru modificarea și completarea ordonanței de urgență a Guvernului 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023. Propunerea legislativă stabilește un preț maxim la energie electrică de 1,3 lei/kWh pentru toți consumatorii, indiferent de nivelul de consum. Legea merge la promulgare. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2022, precum și modificarea și completarea unor acte normative din domeniul Energiei. Proiectul consolidează și extinde măsurile de protecție a populației și 3 economiei de creșterile de prețuri la energie și gaze naturale. Schema de protejare a populației și a mediului economic se extinde până la 31 august 2023.
Astfel, prețurile la energie vor fu următoarele:
„a) maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 septembrie 2022 - 31 decembrie 2022 de catre clienții casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 0-100 kWh inclusiv;
prețul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică este maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023 - 31 martie 2025 de către urmatoarele categorii de clienți: (i) clientii casnici al căror consum lunar este cuprins între 0-100 kWh inclusiv;
(ii) clienții casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor, în baza unei cereri și a unei declarații pe propria răspundere;pretul final facturat plafonat se aplica de la data de întai a lunii urmatoare celei in care s-au depus documentele mentionate;
(iii) clienții casnici care au în întreținere cel puțin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani, în cazul în care urmează o formă de învățământ, în baza unei cereri si a unei declarații pe propria răspundere;
pretul final facturat plafonat se aplica de la data de întâi a lunii urmatoare celei in care s-au depus documentele menționate;
(iv) clienții casnici familii monoparentale, care au în întreținere cel puțin un copil cu vârsta de până la 18 ani, respectiv 26 ani în cazul în care urmează o formă de învațământ, în baza unei cereri si a unei declarații pe propria răspundere;pretul final facturat plafonat se aplica de la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-au depus documentele menționate;”, arată amendamentul admis la raportul comisiei de specialitate formulat de către PSD, PNL, UDMR și minorități. De asemenea, potrivit unui alt amendament admis, prețul va fi de „maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat in perioada 1 septembrie 2022 – 31 decembrie 2022 de catre clienții casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost între 100,01-300 kWh pentru un consum lunar care este de maximum 255 kWh”. Totodată, consumul de energie electrică ce depășește 255 kWh/lună se facturează cu: „maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat in perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025 de catre clienții casnici al căror consum lunar la locul de consum este cuprins intre 100,01 si 255 kWh; consumul de energie electrică cuprins între 255 si 300 kWh/lună se facturează la prețul de maximum 1,3 lei kWh, cu TVA inclus, iar in cazul in care consumul depaseste 300 kWh/luna intreg consumul se factureaza la pretul de maximum 1,3 lei/kWh”, mai arată proiectul de lege adoptat de către deputați. Prețul este maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferența de consum lunar de energie electrică urmând a fi facturată la prețul de maximum 1,3 lei kWh, cu TVA inclus, în baza declarației pe propria răspundere a reprezentatului legal pentru următoarele categorii de consumatori: „Întreprinderile mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în Legea nr.346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, denumite în continuare IMM-uri”, conform sursei citate. Prețul la energie ar fi de „maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul integral al spitalelor publice și private definite conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, al unităților de învățământ publice și private, definite conform Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și al creșelor, al furnizorilor publici și privați de servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare. Plafonarea menționată în prezentul articol se aplică și pentru situațiile în care una dintre entitățile menționate anterior este beneficiarul final al consumului de energie electrică și/sau pentru toate clădirile care au fost construite și autorizate cu destinația de spitale”. Prețul va fi de maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul lunar, realizat la locul de consum, pentru instituțiile public (...) și pentru cele aparținând cultelor recunoscute oficial în România, potrivit Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată..Diferența de consum lunar de energie electrică se facturează la prețul de maximum 1,3 lei kWh, cu TVA inclus.
Numărul atacurilor cibernetice prin intermediul troienilor bancari s-a dublat
u așa arată ultimele date prezentate de către Kaspersky
Numărul de atacuri prin intermediul troienilor bancari, care fură date de plată, s-a dublat în 2022 față de 2021, ajungând la aproape 20 de milioane de atacuri, se arată într-un comunicat al Kaspersky, remis, miercuri, AGERPRES. În special de Black Friday, infractorii cibernetici au folosit pentru prima dată un nou tip de schemă de phishing, exploatând serviciile de tipul "Cumpără acum, plătește mai târziu (BNPL)", potrivit raportului Kaspersky "How customers got scammed amid the Black Friday season în 2022", menit să educe utilizatorii să rămână în siguranță în timpul sezonului reducerilor. Troienii bancari sunt instrumente utilizate pe scară largă în arsenalul infractorilor cibernetici care profită de sezonul ofertelor. Odată ce utilizatorul navighează într-un magazin online, troianul salvează toate datele pe care utilizatorul le introduce în formularele site-ului. Aceasta înseamnă că infractorii cibernetici au acces la un număr de card de credit sau de debit, la data de expirare, la codul CVV și la datele de conectare ale victimei. După ce au obținut aceste informații, atacatorii le pot folosi pentru a fura bani din contul bancar al utilizatorului, dar și pentru a efectua diverse achiziții sau pentru a vinde datele în magazinele Dark web. După o scădere rapidă a numărului de atacuri cu troieni bancare în 2021, infractorii cibernetici au revenit la acest tip de amenințare, mult mai pregătiți. În 2022, numărul de atacuri s-a dublat față de aceeași perioadă de timp din 2021. Din ianuarie până în noiembrie, produsele Kaspersky au detectat și prevenit aproape 20 de milioane de atacuri, ceea ce înseamnă o creștere globală a numărului de detectări de 92%. În 2022, experții Kaspersky au găsit și numeroase exemple de pagini de phishing care se foloseau pentru prima dată de serviciile BNPL. Aceste instrumente permit clienților să împartă costul achiziției în mai multe rate fără dobândă. Prin urmare, serviciile de acest fel atrag consumatorii, în special tinerii, și s-au dovedit a fi deosebit de populare în perioadele de cumpărături precum Black Friday. Un exemplu al acestei înșelătorii este utilizarea greșită a unui serviciu popular numit Afterpay (Clearpay în Regatul Unit și Italia), cu 20 de milioane de utilizatori activi în întreagă lume. Atacatorii au creat o pagină care imită site-ul oficial, păcălind victimele să-și introducă numerele cardului de credit și CVV-urile într-un formular fals. După ce utilizatorul și-a introdus datele, infractorii cibernetici vor încerca să fure cât mai mulți bani de pe acest card, golind contul victimei. Experții îndeamnă protejarea tuturor dispozitivelor utilizate pentru cumpărături online cu o soluție de securitate fiabilă.
Enel face precizări de ultimă oră cu privire la activitățile din România
Grupul italian Enel, care a anunțat marți vânzarea activelor din România anul viitor, vine cu precizări și arată că toate activitățile operaționale ale companiei în România se desfășoară și vor continua să se desfășoare în mod normal, fără a afecta clienții finali. “Toate activitățile operaționale ale Enel în România se desfășoară și vor continua să se desfășoare în mod normal, fără a afecta clienții finali care vor beneficia în continuare de toate serviciile și produsele cu care sunt obișnuiți”, anunță compania. Grupul Enel și-a prezentat marți Planul strategic 2023-2025. Anul viitor, activitățile din Europa se vor concentra în jurul Italiei și Spaniei, cu vânzarea activelor din România, iar în America Latină, grupul se așteaptă să se retragă din Peru și Argentina și estimează că va vinde activele din Ceará (Brazilia) pentru a se concentra mai mult pe rețelele de distribuție din mega-orașe (Rio și São Paulo). ”Am decis să ieșim din România pentru ca am ajuns într-un punct în care este dificil să mai obținem o creștere suplimentară în viitor. Am ”saturat” spațiul pentru investiții în rețele si am ajuns – mai mult sau mai puțin – într-o poziție pe segmentul de clienți și de producție care nu mai oferă multe posibilități de creștere. Deci motivul pentru care plecăm nu este pentru că nu ne place cadrul legal și de reglementare din România, care nu este mai bun sau mai răi decât multe altele. Am văzut că toate guvernele europene au luat măsuri în contextul prețurilor mari la gaze din toată Europa. Nu cred că România s-a descurcat mai bine sau mai rău decât alții. Trebuie să ne descurcăm în această situație cât de bine putem. Dar nu este o judecată în această privință, ci doar faptul că spațiul de creștere potențială suplimentară în țară este foarte limitat. S-ar putea spune că este mai degrabă o recunoaștere a faptului că am făcut o treabă bună, că România are o bază bună, iar o vânzare monetizează, într-un mod bun, valoarea pe care am creat-o. Este o judecată pozitivă a României, o recunoaștere a muncii bune făcute acolo”, spune Francesco Starace, CEO și director general al Enel. Unele zone geografice, cum ar fi Australia și Grecia, se așteaptă să fie adăugate la modelul de administrare de tip Stewerdship. Se preconizează că se va cristaliza valoarea portofoliului de gaze din Spania.
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 7,89% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 7,89% pe an, de la 7,90% pe an, marți, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 8,08% pe an, de la 8,09% pe an, anterior, în timp ce ROBOR la 12 luni a rămas la nivelul consemnat marți, respectiv 8,28% pe an. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Cetățenii asiatici care lucrează în România activează mai ales în construcții
Muncitorii din sudul și sud-estul Asiei vor să lucreze în România, sunt tineri, jumătate dintre ei învață limba română, iar unul din trei și-ar dori să rămână mai mult timp în țară, potrivit studiului "Muncitorii din Asia - soluție pentru deficitul de forță de muncă din România". Studiul, realizat de Platforma de Migrație EWL și Centrul de Studii Est-Europene de la Universitatea din Varșovia, arată că trei sferturi dintre muncitorii din sudul și sud-estul Asiei care lucrează în România sunt bărbați. O proporție semnificativă a respondenților provine din India (18%), Vietnam (17%), Bangladesh (16%), Pakistan (15%) și Nepal (14%). Cetățenii asiatici care lucrează în România se regăsesc în principal în sectoarele legate de construcții (39%), servicii (14%) și logistică și transport (11%, inclusiv logistica depozitelor). Aceștia sunt angajați ca muncitori în producție (57%) și în sectorul serviciilor (22%). După ce au ajuns în România, mulți au continuat să lucreze în aceeași profesie ca în țara lor de origine. De asemenea, potrivit studiului, majoritatea cetățenilor asiatici care lucrează în România sunt tineri. Vârsta medie a acestora este de 27 de ani, iar cel mai mare grup (60%) este format din persoane între 26 și 35 de ani. "Cu sprijinul potrivit din partea instituțiilor guvernamentale și al societății, ei se vor adapta pe termen lung la piața muncii din România. Acest lucru va avea un efect foarte pozitiv asupra dezvoltării economice a României", a declarat Michalina Sielewicz, director Dezvoltare Internațională la Platforma de Migrație EWL. Conform unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES, cercetările arată că angajații care provin din țări asiatice sunt mulțumiți de condițiile de angajare din România. Mai mult de jumătate dintre ei (53%) intenționează să recomande rudelor și prietenilor să lucreze în această țară. Unul din trei respondenți ar dori să rămână în România cel puțin 2 ani și 7% plănuiesc să se stabilească definitiv în țară. Aproape 28% dintre respondenți arată că bariera lingvistică este una dintre cele mai mari provocări și 40% recunosc că pot vorbi limba română cel puțin la nivel comunicativ de bază. Totodată, 52% dintre respondenți au început deja să învețe limba română, în timp ce un sfert dintre ei au spus că se vor înscrie la un curs de limbă în viitorul apropiat.
Spotify își lansează serviciul de cărți audio în afara SUA
Spotify extinde disponibilitatea serviciului prin care vinde cărți audio, ce va fi lansat în mai multe țări, pe lângă Statele Unite. Cărțile audio vândute de Spotify vor fi disponibile în mai multe țări vorbitoare ale limbii engleze, printre care Marea Britanie, Irlanda, Australia și Noua Zeelandă, anunță compania cu origini suedeze. Spotify spune că întreaga librărie de cărți audio va fi disponibilă țărilor nou înregimentate, fără să existe diferențe de acces între acestea și Statele Unite. Serviciul a fost lansat în luna septembrie, cu un catalog de peste 300.000 de titluri. Cărțile audio pot fi găsite în aplicația Spotify într-o secțiunea dedicată special, numită Audiobooks. În afara secțiunii, există și recomandări realizate de editorii companiei. Pe viitor, Spotify va folosi un algoritm pentru a recomanda cărți audio, așa cum face și în cazul celorlalte forme de conținut disponibile, muzica și podcasturile. Pentru că nu vrea să plătească comision către Apple și Google, Spotify nu permite cumpărarea cărților din aplicație, ci trimite pentru asta utilizatorii pe site-ul companiei, ceea ce reprezintă o complicație nedorită pentru utilizatori și o piedică în calea succesului serviciului.
Marea Britanie va investiga duopolul Android - iOS
Sistemele de operare mobile Android și iOS vor face obiectul unei investigații aprofundate în Marea Britanie, care va analiza în ce măsură anumite componente ale celor două ecosisteme influențează negativ concurența. Autoritatea pentru piețe și concurență din Marea Britanie, Competition and Markets Authority, anunță lansarea unei anchete care vizează atât Android, cât și iOS, cele două platforme care domină piața sistemelor de operare mobile. Investigația aprofundată vine după una preliminară începută anul trecut, care a ajuns la concluzia că există numeroase îngrijorări că duopolul celor două sisteme afectează concurența pe mai multe piețe. În special, viitoarea investigație va avea în vedere două aspecte - browser-ele web mobile și cloud gaming-ul. Oficialii britanici vorbesc de faptul că cele două companii domină copios piața browser-elor mobile, ceea ce ar putea afecta concurența. În Marea Britanie, browser-ele bazate pe motoarele dezvoltate de Google și Apple dețin 97% din piață.
Protest violent în China, la cea mai mare fabrică iPhone din lume
Proteste violente au izbucnit la cea mai mare fabrică de iPhone din lume, aflată în orașul Zhengzhou din China, potrivit unor imagini difuzate pe rețelele sociale, în care se văd demonstrând sute de muncitori, iar unii, înarmați cu bâte, devin violenți și se confruntă cu poliția, relatează BBC. Imaginile care circulă pe internet arată muncitori care strigă „Ne cerem drepturile!”. Alți muncitori sparg cu bâte camerele de supraveghere, ferestre și înlătură panourile de izolare. În alte înregistrări video, muncitorii se plâng de mâncarea pe care o primisesc și spun că nu au primit bonusurile promise. Cei care au transmis în direct imagini spun că muncitorii au fost bătuți de poliție. Luna trecută, din cauza creșterii cazurilor de Covid, compania Foxconn a închis campusul fabricii, dar unii lucrători au fugit și s-au întors acasă. Compania a recrutat apoi noi angajați cu promisiunea unor bonusuri generoase. „Au schimbat contractul, astfel încât nu am putut primi prima, așa cum ne-au promis. Ne pun în carantină, dar nu ne dau mâncare”, a declarat un muncitor de la Foxconn în timpul unei transmisiuni live. „Dacă nu se ocupă de nevoile noastre, vom continua să luptăm”, mai spune el. Muncitorul susține că a văzut un bărbat „grav rănit, care ar putea muri” după ce a fost bătut de poliție.
