MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Pipote și ficăței de pui cu Salmonella pe rafturile a două mari lanțuri de magazine
Produsele erau importate din Polonia u ele au fost descoperite pe rafturile Profi și Penny
Retailerii Profi și Penny au inițiat retragerea de la comercializare a unor cantități de pipote și ficăței de pui, origine Polonia, contaminate cu Salmonella enteritidis, potrivit anunțurilor postate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Produsele au fost livrate în rețeaua acestor magazine de societatea Copanex SRL. Astfel, din rețeaua Profi s-a inițiat retragerea produsului "Pipote de pui. Produs congelat. 500g.", origine Polonia, Lot: 301021, data de producție: 14.09.2021, iar data de expirare: 14.09.2022. "Vă informăm că s-a inițiat retragerea de la comercializare a produsului menționat mai sus, ca urmare a evidențierii prezenței Salmonella enteritidis. Se recomandă persoanelor care au achiziționat produsul din lotul menționat mai sus să nu îl consume, ci să îl distrugă sau să îl aducă înapoi în oricare magazin Profi. Contravaloarea va fi restituită, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal", se arată în anunț. Produsele au ajuns în zeci de magazine din 21 de județe și București. De asemenea, din rețeaua Penny s-a inițiat retragerea tuturor loturilor de produse "Pipote de pui. Produs congelat. 500g.", origine Polonia, EAN: 7896589533311, ca urmare a evidențierii prezenței Salmonella enteritidis la unele dintre loturile analizate. Produsele au fost livrate de aceeași societate - Copanex SRL. Un alt anunț de pe site-ul ANSVSA menționează că din rețeaua Penny s-a decis retragerea unui lot de produse de "Ficat de pui. Produs congelat. 1000g.", origine Polonia, livrate tot de Polonia, din cauza contaminării cu Salmonella enteritidis. Datele de indentificare sunt: Lot: 021121, data de producție: 17.08.2021, data de expirare: 17.02.2023, EAN: 5994229001731. Persoanele care au achiziționat produsul din lotul menționat mai sus sunt sfătuite să nu îl consume, ci să îl distrugă sau să îl aducă înapoi în oricare magazin Penny, contravaloarea fiind restituită, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal. Pe de altă parte, compania Froneri anunță retragerea de pe piață a anumitor loturi de înghețată comercializate prin rețeaua Auchan, ca urmare a informării primite de la unul din furnizorii săi. Motivul retragerii este legat de prezența accidentala a oxidului de etilenă, peste limitele permise
de reglementările în vigoare, în compoziția ingredientelor din compoziția produselor. Loturile cu probleme sunt postate pe site-ul ANSVSA. Persoanele care au achiziționat aceste produse au posibilitatea să le returneze la Serviciul Clienți din magazinul Auchan de unde le-au cumpărat și vor primi înapoi contravaloarea lor, prin prezentarea bonului fiscal, până la data de 02.01.2022. Numai în ultimă lună, pe site-ul ANSVSA au fost postate 16 anunțuri referitoare la retragerea de la comercializare a unor produse alimentare din cauza contaminării cu bacterii precum Salmonella Enteritidis, sau Listeria monocytogenes, ori ca urmare a prezenței oxidului de etilenă.
Bursa de la București a câștigat 4,66 miliarde de lei din capitalizare
u cea mai bună zi de tranzacționare la BVB a fost luni, 29 noiembrie, când s-a înregistrat un rulaj de 117,452 milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat 4,66 miliarde de lei din capitalizare, respectiv 2,19%, în această săptămână, iar valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a înregistrat o scădere cu 10,18%, în comparație cu săptămâna anterioară. Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 217,178 miliarde de lei în perioada 29 noiembrie - 3 decembrie 2021, de la 212,517 miliarde de lei consemnate în săptămâna 22 - 26 noiembrie 2021. Tranzacțiile cu acțiuni au generat un rulaj de 228,193 milioane de lei în această săptămână, în scădere de la 254,079 milioane de lei, în perioada anterioară. Cea mai bună zi de tranzacționare la BVB a fost luni, 29 noiembrie, când s-a înregistrat un rulaj de 117,452 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, vineri, 3 decembrie, cu o valoare a tranzacțiilor de 40,909 milioane de lei. Indicele principal al Bursei de Valori București - BET - a închis săptămâna la 12.379,50 puncte. Acțiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al Bursei de la București, generând tranzacții de 46,518 milioane de lei și o creștere de preț cu 0,81%. În topul tranzacțiilor se mai află titlurile OMV Petrom, cu schimburi de 25,715 milioane lei (-1,31%), urmate de acțiunile Digi Communications, cu tranzacții de 21,421 milioane de lei (17,60%). Cele mai importante creșteri ale cotațiilor au fost înregistrate de acțiunile Digi Communications (plus 17,60%), cele ale Uztel (plus 16,88%) și cele ale Șantierului Naval Orșova (plus 10,91%). La polul opus, scăderi importante au fost consemnate de acțiunile Trasilvania Broker de Asigurare, care au înregistrat un declin de 9,39%, urmate de cele ale Socep (-7,66%) și ale Cemacon (-6,36%).
Statul subvenționează, paradoxal, încălzirea cu combustibili fosili
Lemnul furnizează o energie termică ieftină, accesibilă, regenerabilă, bazată pe o resursă internă, dar în mod paradoxal statul subvenționează încălzirea cu combustibili fosili, în timp ce energia termică verde, din biomasă, nu este susținută, sunt de părere reprezentanții Asociației Industriei Lemnului - Prolemn, într-o analiză consultată de AGERPRES. În viziunea specialiștilor asociației, rezultatele primelor licitații principale organizate de Regia Națională a Pădurilor (RNP) Romsilva dau semnale de agravare a crizei de resursă de lemn și de creștere a prețurilor pentru 2022. "La licitația organizată de Direcția Silvică Vâlcea, prețul mediu de adjudecare a fost de 462 lei/mc lemn pe picior, față de un preț mediu de adjudecare de 147 lei/mc pentru producția anului 2021. Aceste prețuri de adjudecare au apărut pe fondul unei oferte de masă lemnoasă redusă la jumătate la licitațiile principale pentru anul 2022 față de masa lemnoasă pentru producția anului 2021 și pe fondul unei incertitudini maxime privind blocajele suplimentare care ar putea să fie induse de suprareglementarea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, blocaje care ar putea reduce în continuare volumele disponibile în piață. În toamna anului 2021 prețurile lemnului de foc s-au dublat față de anul 2020, iar dacă pornim de la prețuri ale lemnului pe picior, în pădure,de peste 400 lei/mc, în anul 2022 se va ajunge la prețuri absurde pentru lemnul de foc, mult mai mari decât prețurile lemnului industrial valoros din orice țară europeană. Iar prețurile exagerat de mari și deficitul de resursă conduc la direcționarea materiei prime către lemn de foc, cu afectarea aprovizionării industriei lemnului. O industrie care aduce în PIB-ul României 7 miliarde de euro anual, susține 150.000 locuri de muncă și are un aport valutar net în balanța comercială a țării de 3,5 miliarde de euro", apreciază organizația profesională. Potrivit sursei citate, în spațiul public este promovată o dezinformare privind interzicerea, printr-o directivă europeană, a folosirii lemnului de foc. "(...) În fapt, nu există o astfel de directivă, iar prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, n.r.), România s-a angajat doar la anumite reforme pentru protecția mediului și a biodiversității. Varianta în limba română specifică: 'Reforma: șț va asigura durabilitatea și trasabilitatea biomasei pentru a preveni orice impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității și pădurilor și pentru a diversifica mixul energetic pentru încălzire și răcire, utilizând alte materii prime decât biomasa forestieră. șț Reforma șț va diversifica mixul energetic în sectorul încălzirii și răcirii, reducând componenta de biomasă forestieră'. Așadar, se cere diversificarea mixului energetic. Există și biomasă agricolă. Și pompe de căldură. Lemnul pentru energie să nu deturneze resursa către lemn de foc, cum se întâmplă în această toamnă, afectând disponibilitatea de materie primă pentru industria lemnului", explică specialiștii din industria lemnului.
Peste 10.300 de firme au ieșit din peisaj în primele zece luni ale anului
Numărul firmelor care și-au suspendat activitatea a fost de 10.355 în primele zece luni din 2021, în creștere cu 15,34% comparativ cu perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe companii care și-au suspendat activitatea în perioada ianuarie - octombrie 2021 au fost din București, respectiv 1.043 (în creștere cu 12,39% față de aceeași perioadă din 2020), Capitala fiind urmată de județele Cluj, cu 532 firme suspendate (în scădere cu 4,49%), Bihor - 452 firme (plus 8,92%) și Iași - 417 (plus 12,10%). La polul opus, cele mai puține suspendări au fost consemnate în județele Ialomița - 63 (în creștere cu 70,27% față de ianuarie-octombrie 2020), Alba - 75 (-60,53%) și Caraș-Severin - 92 (plus 2,22%). Cele mai mari creșteri ale numărului de suspendări s-au înregistrat în județele Mehedinți (plus 85,51%), Gorj (plus 77,97%) și Suceava (plus 72,78%), în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în Alba (minus 60,53%), Satu Mare (minus 9,49%) și Harghita (minus 6,59%). Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 2.940 (plus 19,37%), alte activități de servicii - 1.161 suspendări (plus 22,21%) și în activități profesionale, științifice și tehnice - 809 suspendări (plus 12,67%). În octombrie 2021 au fost consemnate 1.257 suspendări de firme, cele mai multe în București (111) și în județele Cluj (71), Argeș (68) și Brașov (58).
Ford Motor anticipează că va deveni al doilea mare producător de vehicule electrice
Ford Motor anticipează că va deveni al doilea mare producător de vehicule electrice în doi ani, cu o capacitate de producție anuală de 600.000 de unități, a declarat vineri un director al grupului american, transmite Reuters. Optimismul producătorului de automobile provine din creșterea cererii pentru noul său vehicul electric, pickup-ul Ford F-150 Lightning, cu rezervări care se apropie de 200.000, a declarat Lisa Drake, director pentru operațiuni al Ford America de Nord. Reuters a relatat miercuri că Ford ar putea concura cu Stellantis pentru locul al treilea în cursa de producție a vehiculelor electrice până în 2025, în urma Tesla și a grupului Volkswagen, pe baza prognozelor de producție furnizate. Vorbind la o conferință cu investitorii, Drake a spus că Ford lucrează pentru a integra pe verticală mai multe componente destinate vehiculelor electrice, inclusiv sisteme electronice, la fabricile existente care construiesc piese pentru vehicule cu combustie internă - o abordare modernă a muncii de pionierat a fondatorului Henry Ford în construirea multora dintre componente. ”Nu am folosit ”integrarea verticală în această industrie de mult timp”, a spus Drake, dar ”o veți observa mult mai mult”, pe măsură ce Ford și alți producători auto fac ttrecerea de la vehiculele cu combustie internă la cele electrice. Ea a spus că Ford lucrează cu cinci furnizori mondiali de baterii pentru a produce și a ajuta la dezvoltarea celulelor de baterii pentru viitoarele sale vehicule electrice, cu scopul de a construi o capacitate de producție de 240 de gigawați-oră la nivel global, până în 2030. Acești furnizori includ SK On, LG Energy Solution, CATL), BYD și Panasonic.
BNR: Peste 19,4 milioane de carduri au fost emise în România
Numărul total de carduri emise în România era, la finele celui de-al treilea trimestru din 2021, de 19.412.773 unități, în creștere cu 1,1% comparativ cu sfârșitul trimestrului anterior, arată datele centralizate de Banca Națională a României (BNR). Potrivit sursei citate, din acest total, 15.149.177 de carduri (78,03%) erau active, față de 14.875.692, la finele lunii iunie. Un număr de 16.401.982 de carduri aveau funcție de debit și 2.881.836 funcție de credit. Pe de altă parte, la 30 septembrie 2021, numărul de ATM-uri existente în România era de 10.235, cel de POS-uri de 285.205 și de EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of Sale) de 284.533.
Bitcoin a scăzut cu 10.000 de dolari în doar 24 de ore
Bitcoin a scăzut puternic, cu 10.000 de dolari, sau cu 17%, de vineri până sâmbătă, coborând la un minim de aproape 43.000 de dolari, înainte de a recupera o parte din pierderi, din cauza unui cumul de factori, pe fondul declinului acțiunilor, investitorii căutând siguranța plasamentelor în titluri de Trezorerie ale Statelor Unite, transmite CNBC. Pe parcursul zilei de sâmbătă, bitcoin a fost tranzacționată în jurul valorii de 48.178 de dolari pe unitate, potrivit Coin Metrics. Prețul ether a scăzut la rândul său sâmbătă, la un minim de aproape 3.500 de dolari pe unitate. Moneda și-a mai revenit pe parcurs, la aproape 3.870 de dolari. Ether, a doua cea mai puternică criptomonedă din lume în funcție de valoarea de piață, a pierdut de vineri până sâmbătă peste 16% din valoare.
Goldman Sachs și-a redus estimarea privind creșterea economiei SUA
Goldman Sachs și-a redus sâmbătă estimarea privind creșterea economiei SUA în 2022 de la 4,2% la 3,8%, din cauza incertitudinilor legate de varianta omicron a noului coronavirus, transmite Reuters. Economistul Joseph Briggs a scris într-o notă adresată clienților că varianta omicron ar putea încetini redeschiderea economiei americane, dar că se așteaptă ”doar la un impact modest” asupra cheltuielilor pentru servicii. ”Deși multe întrebări rămân fără răspuns, ne gândim în prezent la un scenariu de impact moderat, în care virusul se răspândește mai rapid dat că imunitatea față de o formă gravă de boală este numai ușor slăbită”, a spus Briggs. Potrivit notei acestuia, deficitul de angajați ar putwa dura mai mult dacă oamenii nu se simt confortabil să revină la muncă din cauza noii variante. Goldman a subliniat că răspândirea virusului ar putea înrăutăți deficitul de ofertă, dacă alte țări vor aplica restricții mai dure, dar că creșterea ratelor de vaccinare la partenerii comerciali străini ar preveni perturbările grave.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
