Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Piața locală de outsourcing a urcat la 800 de milioane de euro

Ziarul de Vrancea
26 ian 2020 985 vizualizări

România are una dintre cele mai ridicate rate de retenție a personalului pe piața globală de outsourcing și peste 25.000 de angajați în industria de profil, arată un studiu

Piața locală de Business Process Outsourcing (BPO) a ajuns, în 2019, la o valoare de circa 800 de milioane de euro, în creștere cu 8% comparativ cu 2018, potrivit estimărilor Computer Generated Solutions (CGS) România, liderul pieței locale de profil, care arată că salariul mediu al unui angajat în outsourcing este 2.800 de lei net. Studiul arată că România are una dintre cele mai ridicate rate de retenție a personalului pe piața globală de outsourcing și peste 25.000 de angajați în industria de profil. ”Piața românească de outsourcing a avut, și în 2019, o creștere substanțială, fiind unul dintre sectoarele cu o evoluție pozitivă raportată de la an la an, încă de la începutul dezvoltării sale pe plan local. Acest lucru a fost determinat de interesul pe care companiile străine îl au față de externalizarea serviciilor pe piața autohtonă datorită potențialului uman și tehnologic ridicat oferit de România”, a declarat Vladimir Sterescu, country manager CGS România. Potrivit acestuia, în perioada în care fenomenul de outsourcing lua amploare la nivel global, respectiv în intervalul 1980-1990, acesta reprezenta în primul rând un model prin care companiile mari urmăreau să își scadă costurile. Astăzi, însă, lucrurile s-au schimbat, iar externalizarea proceselor de business este un mod de a eficientiza business-ul, la un nivel calitativ ce maximizează satisfacția clienților, oferind în același timp, acces la forță de muncă specializată și flexibilă. “Dacă în urmă cu 15 ani România nu exista pe harta internațională a outsourcing-ului, iar acum cinci ani se regăsea încă pe lista celor mai ieftine țări în ceea ce privește externalizarea proceselor de business, astăzi lucrurile arată diferit. Astfel, piața locală este preferată de către companiile multinaționale, mai ales datorită nivelului crescut de educație al angajaților din industrie și posibilității acestora de a susține proiecte complexe”, a mai afirmat Vladimir Sterescu. În urmă cu 15 ani, România nu exista pe harta internațională a outsourcing-ului Externalizarea unor linii specifice de business din cadrul organizației este o activitate curentă pentru companii din sectoare diferite precum: telecomunicații, IT, utilități, financiar-bancar, asigurări, farmaceutic etc. Beneficiile principale ale firmelor care își subcontractează anumite activități sunt reducerile de costuri, centralizarea, standardizarea și eficientizarea proceselor de business. Recurgând la outsourcing, o firmă are asigurat personalul specializat atât la nivel de execuție, cât și la nivel de coordonare, beneficiind de flexibilitate în ceea ce privește resursele umane, întrucât astfel, pot fi ușor susținute operațiunile care au cereri sezoniere sau ciclice și, de asemenea, pot fi alocate resurse suplimentare în funcție de nevoi. “Prin utilizarea unor servicii de outsourcing, performanțele de vânzări pot fi mult mai bine controlate și se asigură continuitate. De exemplu, dacă o firmă deține intern o echipă de vânzări pe care dorește să o dezvolte, managerul are varianta de recruta noi angajați ce urmează a fi instruiți, urmând o curbă de învățare. O altă variantă este însă și externalizarea proceselor către un contact center, având un contract cu criterii de performanță foarte clare, pe care furnizorul se obligă să le respecte”, a mai adăugat reprezentantul CGS. Potrivit estimărilor CGS România, în acest moment, pe piața locală, cel mai mare volum de proiecte provine de la companii din industria de telecomunicații și IT&C, mai ales din SUA. Raportat la zonele geografice din România în care este concentrată piața de BPO, București se află, de departe, pe primul loc, urmat de Brașov, Cluj Napoca, Iași și Sibiu. Datele CGS România arată că, în acest moment, pe piața locală de business process outsourcing activează aproximativ 25.000 de angajați, număr aflat în continuă creștere de la an la an. Astfel, doar în 2019, CGS România estimează că au fost realizate circa 2.000 – 2.500 de recrutări în segmentul BPO. “În acest moment, un angajat din sectorul de outsourcing, are un salariu mediu net de cca. 2.800 de lei, la acesta adăugându-se și o serie de beneficii precum bonuri de masă sau asigurări de sănătate, cât și un mediu de lucru modern”, a afirmat reprezentantul companiei. Raportat la retenția personalului din industrie - o provocare în ultimii ani, Vladimir Sterescu a afirmat că 2019 adus și o scădere a fluctuației cu mult sub media altor țări cu tradiție în outsourcing. Astfel, în acest moment, în România rata de rotație a personalului este de circa 35% pe an, în timp ce în țări precum SUA, Filipine sau India ajunge la procente cuprinse între 80% și chiar 110%. Segmentul Business Process Outsourcing va cunoaște și în 2020, potrivit lui Vladimir Sterescu, o nouă creștere atât în ceea ce privește valoarea, cât și volumul proiectelor realizate la nivel local. Astfel, pentru anul 2020, este estimat un avans de aproape 10% a valorii pieței de profil. În plus, reprezentantul CGS România estimează că, treptat, companiile mijlocii vor accesa tot mai mult servicii de outsourcing, înțelegând valoarea adăugată pe care o poate aduce externalizarea. Compania americană CGS (Computer Generated Solutions) este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business process outsourcing din lume, prezentă încă din anul 2006, pe piața din România. Compania furnizează, pe plan local, servicii în 18 limbi străine, având 7 centre de suport în București, Brașov, Sibiu, Târgu-Jiu, Miercurea-Ciuc, Constanța și Galați. CGS România are 4.000 de angajați, iar principalele servicii oferite de către CGS România sunt customer care, suport tehnic, helpdesk, telesales și alte servicii externalizate pentru companii care activează în domeniul telecomunicațiilor, IT, bănci, asigurări și retail.

Fuziunea Eximbank și Banca Româneasc nu este încă aprobată

u “este complicat de făcut”, susține ministrul Finanțelor, Florin Cîțu

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a afirmat, marți, că tranzacția referitoare la preluarea de către EximBank a 99,28% din Banca Românească de la National Bank of Greece era parafată când a preluat funcția de ministru, dar fuziunea nu este încă aprobată, fiind ”complicată” și rămâne de văzut dacă va rămâne în actuala formă. În iunie 2019, banca de stat EximBank a anunțat că a semnat cu National Bank of Greece acordul de achizitie a 99,28% din Banca Românească. Marți, ministrul a precizat că doar tranzacția este aprobată, nu și fuziunea. ”Tranzacția era parafată când am venit eu. Eu vorbesc despre fuziune. Fuziunea nu este încă aprobată de Ministerul Finanțelor. La fuziune mă gândesc dacă rămâne în această formă, acolo sunt mai multe lucruri de discutat. Această fuziune, între o bancă de stat care nu a avut activitate pe piața de retail și o bancă de retail, care a acționat pe piața românească de retail, cu bune și rele în ultimii ani, este complicat de făcut. Aici ai nevoie de expertiză, de experiență. Vom mai discuta despre asta”, a spus Cîțu. Referitor la cealaltă bancă de stat, CEC Bank, ministrul consideră ”inadmisibil” ca aceasta să nu fie dealer primar la emisiunile de obligațiuni ale statului, în condițiile în care a fost capitalizată cu 940 milioane lei. "Mi se pare un lucru interesant ca o bancă din primii zece să nu fie dealer primar. Am rămas în România la șapte dealeri primari. Nu am auzit de la CEC și nici de la președintele CEC să spună că acesta este un obiectv. Este inadmisibil, după ce statul te capitalizează cu 940 milioane lei, să nu faci demersuri să fii dealer primar. Vom mai vorbi despre CEC și EximBank", a afirmat Cîțu.

Cîțu: Deficitul bugetar la sfârșitul anului trecut a fost 4,6%

Ministrul Finanțelor Florin Cîțu a declarat marți că deficitul bugetar la sfârșitul anului trecut a fost 4,6%, explicând că bugetul construit de PSD a fost nerealist, întrucât prognoza venituri mai mari decât cele colectate. Ministrul a anunțat într-o conferință de presă un deficit de 4,6% la finele lui 2019, explicând că estimarea Guvernului PNL la rectificarea bugetară a fost un deficit de 4,4% din PIB, dar au existat elemente care nu au putut fi prevăzute, invocând plata datoriei către firmele deținute de frații Micula. ”Una dintre cauze o reprezintă plata sumei pentru care există titlu executoriu, în urma procesului intentat statului român de frații Micula. Există o decizie judecătorească, suma trebuia plătită”, a explicat Cîțu. O altă cauză o reprezintă încasări mai mici cu 1,3 miliarde de lei mai mici din dividende suplimentare de la companiile controlate de stat. ”În acest caz, există neclarități la unele companii, de aceea voi trimite un control financiar pentru a lămuri situația”, a spus ministrul. În plus, el a amintit și de suma de 910 milioane de lei pentru stingerea obligațiilor financiare rezultate din din hotărâre arbitrală nr ARB/05/20, dar si de cheltuielile suplimentare de 1,3 miliarde de lei efectuate în decembrie - cheltuieli de capital și de funcționare la unitățile administrativ-teritoriale. ”Am vrut să fim un partener corect, ca stat, și să plătim facturile restante în noiembrie și decembrie. Nu poți cere, ca stat, corectitudine din partea companiilor private, dacă tu nu-ți plătești datoriile”, a spus ministrul. El a amintit că, în anii anteriori, ținta de deficit era atinsă prin amânarea plăților restante, în special în ultimele două luni ale anului. El a acuzat că PSD a dirijat banii de la investiții către salarii și pensii în timp ce PNL a plătit facturile pentru investiții. ”Au fost facturi acumulate în ani de zile, neplătite de fostul guvern”, a argumentat Câțu.

GM  va investi 2,2 miliarde de dolari într-o fabrică de camionete și SUV-uri electrice

General Motors va investi 2,2 miliarde de dolari în fabrica sa de asamblare din Detroit-Hamtramck, pentru construcția de camionete și SUV-uri electrice, proiect prin care va crea 2.200 de locuri de muncă, a anunțat luni cel mai mare producător auto din Statele Unite, transmite Reuters. Prima camionetă electrică a General Motors va fi un model pickup, iar producția va începe la sfârșitul anului viitor și va fi urmată de un vehicul autonom, Cruise Origin. Săptămâna trecută, GM a prezentat prototipul unui vehicul autonom, pentru servicii de ride-sharing. Reuters a relatat anul trecut că GM intenționează să construiască la fabrica respectivă o nouă familie de vehicule electrice premium, începând de la sfârșitul anului 2021, fiind posibil să relanseze brandul Hummer. Compania a anunțat că va investi 7,7 miliarde de dolari în fabricile din Statele Unite, în următorii patru ani. În prezent, fabrica Detroit-Hamtramck își desfășoară activitatea într-un singur schimb și construiește sedanurile Cadillac CT6 și Chevrolet Impala. Fabrica își va înceta activitatea timp de mai multe luni, începând din februarie, GM urmând să înceapă renovarea pentru producerea de camionete și SUV-uri electrice. Ford va începe la rândul său să fabrice pickup-uri electrice premium, de la sfârșitul anului 2021, la o fabrică de asamblare din zona Detroit. Ford și GM anticipează că producția lor anuală de camionete electrice va atinge aproximativ 40.000 de vehicule până în 2024, potrivit analiștilor.

Ministerul Finanțelor se laudă că a împrumutat trei miliarde de euro la cele mai scăzute costuri istorice

Ministerul Finanțelor a anunțat, marți, că, săptămâna trecută, România a atras 3 miliarde euro de pe piețele externe la cele mai scăzute costuri istorice. ”Emisiunea de euroobligațiuni lansată săptămâna trecută de Ministerul Finanțelor Publice s-a bucurat de un interes record din partea investitorilor, România reușind o serie de performanțe care i-au consolidat, astfel, poziția de emitent sofisticat pe piețele externe”, se arată în comunicat. Astfel, România a reușit atragerea celui mai mare volum de finanțare într-o singură tranzacție cu primă de emisiune negativă, potrivit ministerului. În plus, s-a înregistrat ”cea mai mare cerere înregistrată vreodată la o emisiune din partea investitorilor înainte de stabilirea costului final al emisiunii (cu ordine de peste 12 miliarde de euro); la închiderea emisiunii nivelul cererii s-a situat de asemenea la un nivel record, de 9,6 miliarde euro, emisiunea fiind supra subscrisă in final de peste 3 ori, cu o participare din partea unui număr de peste 500 de investitori”. Totodată, s-a înregistrat cea mai mare reducere a costului față de nivelul inițial lansat în piață, de 30 puncte de bază, iar randamentul de 2,025% pentru tranșa de 12 ani este cel mai scăzut randament obținut vreodată de România pentru această maturitate. ”Prin randamentele titlurilor de stat lansate in ianuarie 2020 s-a realizat o economie de circa 16,6 milioane euro pentru emisiunea cu maturitatea de 12 ani si 4,4 milioane euro pentru emisiunea cu maturitatea de 30 ani”, se arată în comunicat. Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, consideră că acest test al investitorilor este un semn foarte bun. "Deși ne confruntăm cu o serie de provocări economice și politice, emisiunea reprezintă o performanță deosebită a Ministerului Finanțelor Publice și confirmă, încă o dată, încrederea investitorilor în coerența politicilor actualului Guvern de asigurare a stabilității fiscale și bugetare. Acest test al investitorilor este un semn foarte bun pentru un Guvern tânăr, instalat de numai două luni", a declarat Cîțu. Fondurile aferente emisiunii de euroobligațiuni lansate de MFP pe piețele externe în data 21 ianuarie, în valoare totală de 3 miliarde euro, au fost încasate marți, 28 ianuarie. Emisiunea a fost realizată în doua tranșe, din care 1,4 miliarde euro cu maturitatea de 12 ani, cu un randament de 2,025% și o dobândă de 2,000% pe an și 1,6 miliarde euro cu maturitatea de 30 ani, cu un randament de 3,391% și o dobândă de 3,375% pe an. Tranzacția a fost intermediată de către BNP Paribas, Citigroup Global Markets Limited, Raiffeisen Bank Internațional, Societe Generale și Unicredit Bank. ”Baza investițională a tranzacției a fost deosebit de diversificată din punct de vedere geographic, iar din punct de vedere al tipurilor de investitori, pentru ambele tranșe se distinge preponderenta investitorilor de tipul “real money”, respectiv fonduri administrate privat. De remarcat că tranșa cu maturitatea cea mai lungă, pe termen de 30 de ani, a fost acoperită în proporție de peste 75% de marii investitori activi pe piețele internaționale de capital - SUA, Germania și Marea Britanie”, se arată în comunicat.

Avast a vândut altor companii datele utilizatorilor săi

Producătorul antivirusului cu același nume, Avast, a folosit o subsidiară pentru a vinde altor companii datele colectate de la utilizatorii produselor sale. O investigație comună realizată de Motherboard și PCMag a scos la iveală faptul că Avast a trimis datele colectate de la utilizatorii săi unei subsidiare numite Jumpshot, care, la rândul ei, a vândut aceste date către alte companii. Lista clienților este lungă și include nume precum Microsoft, Google, Pepsi, Expedia, Intuit, Keurig, Condé Nast, Sephora și Loreal. Datele vândute includ istoricul navigării utilizatorilor, de la căutări pe Google și activitatea din Google Maps, până la site-urile pentru adulți vizitate. În teorie, informațiile vândute nu sunt legate de un anumit nume, însă experții sunt de părere că identificarea unui anumit utilizator pe baza acestora nu ar trebui să fie foarte dificilă. Avast ar fi obținut astfel milioane de dolari, doar prin vânzarea datelor utilizatorilor săi. Conform unor documente pe care se bazează investigația, o singură companie de marketing, numită Omnicom Media Group, a plătit anul trecut peste 2 milioane de dolari pentru un set de date care arată unde dau click utilizatorii pe site-urile pe care le vizitează. Colectarea datelor este menționată în regulamentul produselor Avast, însă, cum majoritatea utilizatorilor nu citesc acest regulament când instalează o aplicație, aceștia nu aveau habar că datele lor sunt colectate și vândute.

Virusul din China ne ieftinește carburanții

Prețurile petrolului au scăzut luni cu 2%, la cel mai redus nivel din ultimele trei luni, pe fondul creșterii numărului de decese provocate de coronavirusul din China, care a dus la reducerea călătoriilor și a alimentat așteptările privind încetinirea cererii de țiței, transmite Reuters. Cotația petrolului Brent a scăzut cu 1,37 dolari, respectiv cu 2,3%, la 59,32 dolari pe baril. Prețul petrolului de referință pe piața americană a coborât cu 1,06%, sau cu 2%, la 53,13 dolari pe baril. Ambii indici au scăzut pe parcursul tranzacțiilor cu peste 3%, la cel mai redus nivel consemnat din octombrie. Indicii bursieri globali, pe care prețurile petrolului au tendința să îi urmeze, au scăzut la rândul lor, investitorii fiind îngrijorați de extinderea crizei. Cererea pentru activele considerate sigure, cum ar fi yenul japonez și titlurile de Trezorerie americane, a crescut. Numărul victimelor provocate de coronavirusul din China a ajuns la 106, iar guvernul chinez a prelungit vacanța pentru Anul Nou chinezesc până pe 2 februarie, încercând să țină oamenii cât mai mult acasă, pentru a preveni extinderea în continuare a virusului.

Indicele ROBOR la 3 luni este în creștere

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,18%, iar ROBOR la 6 luni a scăzut, potrivit datelor publicate, marți, de Banca Națională a României (BNR). Luni, ROBOR la 3 luni a stagnat la 3,16%. Marți, a urcat la 3,18%. Marți, ROBOR la 6 luni scăzut de la 3,26% la 3,25%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.