MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Piața locală de fuziuni și achiziții a atins 5,2 miliarde euro
Anul trecut au fost încheiate în total 215 tranzacții, cu 26% mai multe decât în 2018, arată un studio PwC România și D&B David și Baias
Piața fuziunilor și achizițiilor din România și-a reluat creșterea în 2019 comparativ cu anul anterior, înregistrând un avans de 4% și o valoare de 5,2 miliarde de euro, după ce în 2018, valoarea tranzacțiilor a consemnat un recul față de anul anterior, de 9,6%, până la 5 miliarde euro, arată un studiu realizat de echipa integrată de tranzacții a PwC România și D&B David și Baias Anul trecut au fost încheiate în total 215 tranzacții, cu 26% mai multe decât în 2018 și cu o valoare medie de 24 milioane euro. Din total, 14 operațiuni au avut fiecare o valoare de peste 100 milioane euro, iar 16 au avut valori cuprinse între 40 și 100 milioane euro. ”Piața de M&A rămâne în continuare interesantă și la un nivel ridicat atât valoric, cât și din perspectiva numărului de tranzacții. Deși mai are de recuperat pentru a ajunge la recordul înregistrat în anul 2007, de 5,8 miliarde euro, suntem optimiști în privința perspectivelor de dezvoltare pentru că multe sectoare evoluează în direcția consolidării, precum sectorul serviciilor medicale, cel financiar și IT&C”, a declarat Dinu Bumbăcea, partener și lider consultanțã în afaceri PwC România. Potrivit raportului, cele mai dinamice sectoare în 2019 au fost IT&C, imobiliare și farmaceutic/servicii medicale. Pentru 2020, este de așteptat ca energia să fie unul dintre sectoarele dinamice, fiind preconizate douã tranzacții mari: vânzarea activelor grupul ceh CEZ și ale companiei italiene Enel. De asemenea, sectorul farmaceutic și al serviciilor medicale își vor continua consolidarea, marii jucãtorii fiind în continuã cãutare de achiziții de jucãtori mai mici și specializați. ”Pentru 2020 estimăm că sectorul tehnologiei va deveni din ce în ce mai atractiv, achizițiile în acest sector generând o îmbunãtãțire semnificativã a produselor și serviciilor, cât și o creștere a eficienței operaționale. Astfel, companiile de tehnologie devin o țintã predilectã de achiziție pentru jucãtori din toate sectoarele de activitate. Companiile românești se aflã la momentul deciziilor strategice privind transformarea modelelor de business tradiționale prin adoptarea tehnologiilor inovatoare”, a mai arãtat Dinu Bumbăcea. Raportul PwC Romanian M&A Outlook a fost întocmit pe baza informațiilor publice disponibile în legãturã cu tranzacțiile semnate și/sau închise în anul 2019. Tranzacțiile care din diferite motive anunțate public nu au fost închise în 2019 și tranzacțiile semnate în 2018 dar închise în 2019 nu sunt incluse în studiul pentru anul 2019. Pentru estimarea valorilor care nu sunt disponibile public s-au folosit metode de evaluare indicativã bazate pe comparabile, considerând influența modelului de business și a industriei din care au fãcut parte respectivele companii. În 2019, echipa integratã a PwC/ D&B David și Baias a fost implicatã în mai multe tranzacții, printre care vânzarea spitalelor Premiere și OncoCard, vânzarea Optiplaza cãtre Innova, cumpãrarea RTC de cãtre Altex, cumpãrarea unui pachet de acțiuni SLS Cargo de cãtre Fan Courier și tranzacția dintre Eximbank și Banca Româneascã. D&B David și Baias este societatea de avocaturã afiliatã PwC în România și este parte din rețeaua internaționalã PwC Legal, care cuprinde mai mult de 3.000 de avocați în peste 90 de țãri. Echipa D&B David și Baias este alcãtuitã din 50 de avocați.
Se întâmplă ceva! Industria românească a intrat în a doua lună de contracție
u așa arată barometrul industrial lunar efectuat de IRSOP și SNSPA
Industria din România, în luna ianuarie, a intrat în a doua lună de contracție, iar cererea rămâne slabă și influențează negativ volumul producției, potrivit barometrului industrial lunar efectuat de IRSOP și SNSPA și publicat miercuri. Începând din 2014, în fiecare lună, IRSOP și SNSPA întreabă un eșantion de manageri dacă în firma lor producția, comenzile, stocurile, angajările și alți parametrii au crescut sau au scăzut față de luna precedentă. Un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte și contracție dacă scade sub 50. Comenzile noi au lipsit în mare măsură și în ianuarie - indicatorul n-a reușit să depășească 42 de puncte în zona de contracție. Comenzile pentru export au depășit parțial criza din decembrie urcând de la 32 la 51 de puncte. Totuși, cererea externă rămâne slabă și mai ales instabilă. În plus, importurile de materii prime au crescut de la 45 în decembrie la 51 în ianuarie, în contextul înviorării parțiale a comenzilor la export. Volumul producției a rămas în contracție la 42 de puncte, numai cu 2 puncte mai mult decât în decembrie. Stagnarea producției în zona de contracție demonstrează capacitatea extrem de slabă a cererii de a restarta creșterea în industrie la început de an. Totodată, stocurile s-au contractat și mai mult coborând de la 47 de puncte în decembrie la 44 în ianuarie. ”Politica de ocupare a forței de muncă arată tendințe clare de restrângere. Deși se confruntă cu o cerere slabă, managerii preferă să păstreze locurile de muncă în speranța redresării semnificative în lunile viitoare”, se arată în raport. Costurile de producție au crescut brusc de la 64 în decembrie la 72 în ianuarie, în contextul în care activitatea scăzută și subocuparea prelungită a salariaților contribuie la creșterea costurilor. Prețurile încasate de firme pentru produsele lor au rămas stabile la 54 de puncte față de 55 în decembrie, dar ecartul dintre prețuri și costuri a crescut de două ori, de la 9 puncte în decembrie, la 18 puncte în ianuarie. ”Indicatorul global de încredere a managerilor în revigorarea activității peste 6 luni a crescut de la 70 de puncte în decembrie la 72 în ianuarie. Așteptările tind să crească întotdeauna la începutul anului. În ianuarie 2019 au crescut cu 5 puncte față de decembrie. În 2020 au crescut numai cu 2 puncte. Managerii își formează așteptări optimiste pe baza variației sezoniere a activității industriale și în mai mică măsură pe baza semnalelor economice curente”, se arată în raport. Barometrul Industriei este realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management pe un eșantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajați din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.
Ponderea firmelor inovatoare din economia românească este în creștere
Ponderea firmelor inovatoare din economia românească a crescut în perioada 2016-2018, față de perioada 2014- 2016, cu 4,4 puncte procentuale, ponderea crescând atât în zona serviciilor, cât și în industrie, potrivit datelor transmise, meircuri, de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, rezultatele provizorii ale cercetării statistice privind inovarea în întreprinderile din mediul de afaceri, arată că, în perioada 2016-2018, ponderea întreprinderilor care au introdus pe piață produse sau procese de afaceri noi sau substanțial îmbunătățite a fost de 14,6%, ceea ce reprezintă o creștere cu 4,4 puncte procentuale față de perioada 2014-2016. ”În perioada analizată, ponderea întreprinderilor inovatoare a crescut față de perioada 2014-2016, atât în sectorul industriei cât și în sectorul serviciilor. În sectorul industriei creșterea a fost de 2,8 puncte procentuale, iar în sectorul serviciilor de 1,6 puncte procentuale”, se arată în raport. În perioada 2016-2018, firmele mari, cu cel puțin 250 de salariați, au fost de două ori mai inovatoare decât întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Din numărul total de întreprinderi mari, 27,9% au fost inovatoare, în timp ce IMM-urile au inovat în proporție de 13,9%. În comparație cu perioada 2014-2016, creșterea ponderii întreprinderilor inovatoare mari a fost de 10 puncte procentuale, de la 17,9% la 27,9%, iar IMM-urile inovatoare au avut o creștere cu 4,1 puncte procentuale, de la 9,8% la 13,9%. Din totalul întreprinderilor, 6,4% au fost inovatoare numai de produse noi sau semnificativ îmbunătățite, 4,5% au aplicat numai pentru inovații ale proceselor de afaceri și 3,5% au implementat inovații atât de produse cât și de procese de afaceri.
Nuclearelectrica a afișat un profit în creștere cu o treime
Compania Nuclearelectrica a afișat un profit net de 541 milioane de lei la finalul anului trecut, în creștere cu 31,7% comparativ cu 2018, potrivit Situației Financiare Individuale Preliminare și Neauditate transmise de companie Bursei de Valori București. Veniturile realizate anul trecut au urcat la 2,378 miliarde de lei, din care 2,365 miliarde de lei au fost venituri din vânzarea energiei electrice și 12,208 milioane de lei au provenit din transportul energiei electrice. Cantitatea de energie vândută pe piața reglementată a fost de 1,376 milioane MWh iar pe piața liberă - 9,245 milioane MWh. Cheltuielile de exploatare au crescut, de asemenea, la 1,781 miliarde de lei. În cursul exercițiului financiar încheiat la 31 decembrie 2019, societatea a declarat dividende în valoare de 378,914 milioane de lei, distribuiți din profitul net al exercițiului financiar 2018. Pentru anul în curs, producătorul de energie Nuclearelectrica (SNN) estimează că va obține un profit net de 549,4 milioane de lei, potrivit proiectului de buget privind veniturile și cheltuielile companiei. Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica a aprobat, în această săptămână, majorarea capitalului social al companiei cu aport în natură și numerar în sumă totală maximă de 1,38 milioane de lei, de la valoarea actuală de 3,015 miliarde de lei la circa 3,017 miliarde de lei. Principalii acționari ai societății sunt Ministerul Energiei, care deține 82,49% din acțiuni, și Fondul Proprietatea - 7,05%. Societatea Națională Nuclearelectrica SA (SNN) este singurul producător de energie nucleară din România și de combustibil aferent tehnologiei utilizate, CANDU 6, compania fiind înființată în 1998. În octombrie 2013, SNN a listat pe Bursa de Valori București un pachet de 25.368.236 acțiuni nominative, cu o valoare nominală de 10 ron/acțiune, reprezentând 10% din capitalul social al SNN. Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează Unitățile 1 și 2 care au o capacitate de 700 MW fiecare și utilizează uraniu natural drept combustibil și apă grea ca moderator și agent de răcire, de asemenea, produse în România. Cu cele două unități în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din Romania.
Chirițoiu: Nu susțin ideea de a consolida monopolul unor oameni care nu par să-și facă treaba
Nu susțin ideea de a consolida monopolul unor oameni care nu par să-și facă treaba și eliminându-i pe unii care ar putea să facă mai mult pe reciclare, pentru că vedem în realitate că acest sistem nu merge atât de bine, a precizat, miercuri, într-o conferință de specialitate, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. "Consiliul se implică în foarte multe domenii, dar nu e agenția care trebuie să conducă ceva anume. Unde putem noi să ajutăm și, cel mai important, să nu încurcăm este pe partea sprijinirii mecanismelor de piață. Nu ne pricepem atât de bine ca alții, dar avem acest avantaj că suntem mai puțin legați de sectoare anume. Noi suntem mai capabili să aplicăm reguli care nu sunt legate de anumite interese. Ne bazăm, însă, pe informații din partea sectorului. E bine să veniți spre noi să ne dați informații. Vorbim de mulți ani în România de piața pe zona de deșeuri. Pe zona de deșeuri menajere sau legătura aceasta dintre deșeuri menajere și reciclare este mai nou abordată. Avem foarte multe plângeri pe zona asta, iar decizia pe care am luat-o anul trecut este una solomonică. România are tendința de a gândi la extreme: ori mergem 100% într-o poziție, ori zero. Nu reușim să găsim un echilibru (..) Dacă am fi văzut că sistemul merge foarte bine și că salubriștii își fac treaba pe colectare selectivă, am fi spus că avem un model care funcționează și de ce să-l schimbăm? Realitatea ne arată că nu merge atât de bine acest sistem. Eu nu susțin ideea de a consolida monopolul unor oameni care nu par să-și facă treaba și să-i elimin pe unii care ar putea să facă mai mult în reciclare", a afirmat Chirițoiu. Șeful autorității de concurență a susținut, totodată, că, în cursul anului trecut, autoritățile locale au înaintat ideea ca salubriștii să se ocupe și de colectarea deșeurilor menajere, pe lângă cele reciclabile. "Avem varianta că vrem ca salubriștii să se ocupe și de colectarea deșeurilor reciclabile, nu doar de deșeurile menajere. Noi am acceptat ideea că pe partea de colectare a deșeurilor vorbim de un monopol natural (...) Anul trecut, discuția a fost că ni se pare nouă, minister, și nouă, autorități locale, ca acest monopol ar trebui să cuprindă și deșeurile reciclabile. Ideea de a spune că ce se întâmplă în România este foarte bine așa, nu e realistă", a precizat oficialul. Recent, Consiliul Concurenței a anunțat că, în viziunea instituției, activitatea de colectare a deșeurilor de ambalaje de la populație poate fi derulată de mai mulți operatori economici autorizați, nu doar de operatorii de salubritate, pentru a îmbunătăți concurența pe această piață. Ca urmare, autoritatea de concurență recomandă Ministerului Mediului completarea atât a procedurii, cât și criteriilor de înregistrare a operatorilor economici colectori autorizați, care preiau, prin achiziție, deșeuri de ambalaje de la populație de la locul de generare a acestora. Completarea vizează introducerea unor aspecte obiective, transparente și nediscriminatorii, pe baza cărora autoritățile administrației publice locale să decidă înregistrarea acestora. Consiliul Concurenței consideră că, în vederea înregistrării pentru preluarea prin achiziție de deșeuri de ambalaje de la populație, orice operator economic, inclusiv cel de salubrizare, trebuie să îndeplinească o serie de condiții, cum ar fi: să fie autorizat de către Ministerul Mediului și să demonstreze că are capacitate tehnico-economică de a furniza serviciul sau, cel puțin, are posibilitatea de a obține capacitatea în maxim 3 luni de la înregistrarea operatorului economic în cauză.
Indicele ROBOR la 3 luni, cel mai mic nivel din ianuarie 2019
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a continuat să scadă și a ajuns la 2,95%, cel mai mic nivel din ianuarie 2019 până în prezent, potrivit datelor publicate, miercuri, de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 3 luni se află în scădere accentuată de la începutul lunii februarie. În 6 februarie, indicele era 3,18%. Miercuri, ROBOR la 3 luni a scăzut de la 2,96% la 2,95%. Acesta este cel mai mic nivel din 18 ianuarie 2019, când a fost 2,93%. Totodată, ROBOR la 6 luni a scăzut de la 3,10% la 3,08%. Acesta este cel mai mic nivel din 28 noiembrie 2019, când a fost 3,08%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Euro rămâne aproape de nivelul record
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, ieri, un curs de referință de 4,8074 lei/euro, în scădere ușoară față de valoarea record atinsă marți. Marți, euro a crescut la 4.8079 lei, cel mai mare nivel anunțat vreodată de BNR. Miercuri, euro a scăzut la 4.8074 lei. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4.4355 lei la 4.4186 lei. Cursul francului elvețian a scăzut de la 4.5355 lei la 4.5312 lei. Marți, acesta a atins cel mai mare nivel din 23 ianuarie 2015, când a fost 4.5817 lei. Lira sterlină a scăzut de la 5.7552 lei la 5.7166 lei. Marți, aceasta a atins cel mai mare nivel din 23 iunie 2016, când a fost 5.8884 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 236.0469 lei la 234.1367 lei.
Supriză din partea autoritățile din Hong Kong
Autoritățile din Hong Kong vor oferi cadouri în bani rezidenților adulți, pentru a stimula cheltuielile și a reduce sarcina financiară, scrie BBC. Ca parte a bugetului anual, a fost anunțat că 1.280 de dolari americani vor fi oferiți fiecărui adult cu vârsta de peste 18 ani. Este vorba despre aproximativ 7 milioane de oameni. Economia teritoriului controlat de China a fost afectată de lunile de proteste violente, iar recent, de impactul coronavirusului. Orașul a înregistrat 81 de cazuri de infectare și 2 decese. „Economia Hong Kong are de înfruntat provocări enorme anul acesta”, a spus miercuri Paul Chan, ministru de Finanțe. „După o analiză atentă, am decis să dăm 10.000 HK$ rezidenților permanenți cu vârste de peste 18 ani, pentru a încuraja și stimula consumul local, pe de o parte, și pentru a reduce sarcina financiară pentru oameni, pe de altă parte”. Autoritățile vor reduce și chiriile pentru locuințele publice și taxele pe salarii și proprietăți. Deficitul bugetar este estimat că va crește la 18 miliarde de dolari americani până în 2021, un record pentru teritoriu. Săptămâna trecută, Hong Kong a anunțat crearea unui fond pentru sprijinirea afacerilor afectate de coroavirus - precum restaurante și operatori de turism.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
