MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Piața auto s-a prăbușit la zece luni cu aproape o treime
Un segment care a rămas pe creștere au fost vânzările de mașini electrice
Vânzările de autovehicule au scăzut în România cu 28,7% în primele zece luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2019, marjă în care însă automobilele electrice (BEV, PHEV) sunt pe creștere de 67,7%, relevă statistica publicată miercuri de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Autoturisme (APIA). La nivel sectorial național, topul general pe mărci (autoturisme  autovehicule comerciale) este condus, în continuare, la zece luni de Dacia - cu 31.814 de unități, marcă urmată de Renault - cu 8.712 de unități, Volkswagen (8.688), Ford (7.591), Skoda (7.528) și Hyundai (5.738). Potrivit sursei citate, în octombrie, autoturismele (care reprezintă circa 85% din total) au înregistrat un volum de 12.420 de unități, cu 17,9% mai mare decât în luna similară din 2019. Evoluția pe ansamblul primelor zece luni ale anului relevă faptul că autoturismele înregistrează un volum total de 96.047 de unități, corespunzător unei scăderi de 27,8% în raport cu perioada similară din anul precedent. În clasamentul autoturismelor, în intervalul ianuarie - octombrie, Dacia deține supremația, cu 30.196 de unități, în scădere cu 26% față de datele din 2019 și cotă de piață de 31,4%. Ierarhia continuă cu Skoda, care înregistrează 7.528 de unități (-27,9% și o cotă de 7,8%),Volkswagen - cu 7.424 unități (-16,4% și o cotă de 7,7%), Renault - cu 7.367 de unități (-33% și cotă de 7,7%) și Hyundai - cu 5.738 de unități (-14,4%, cotă de piață de 6%). De asemenea, pe modele, cu cele 14.064 de unități înmatriculate, din ianuarie până în octombrie, Dacia Logan este pe primul loc, dar în scădere cu 35,2%, comparativ cu anul trecut. Clasamentul continuă cu Dacia Sandero (7.419 unități, Â0,6%), Dacia Duster (7.067, -24,4%), Renault Clio (3.134, -29,4%) și Skoda Octavia (2.609, -38%). În funcție de tipul de combustibil, pe ansamblul întregii perioade analizate, ponderea autoturismelor diesel a crescut ușor, de la 26,3% anul trecut la 26,9%. Autoturismele pe benzină continuă să dețină cea mai mare cotă în piață, respectiv de 66,5% din total. Totodată, autoturismele electrice și hibride au consemnat, la zece luni, un volum în creștere de 15,1%, în comparație cu perioada similară a anului trecut. Pe subcategorii, vânzările de mașini full electrice au crescut cu 54,4% și cele hibride plug-in cu 19,1%. Pe de altă parte, autoturismele hibride care dispun de propulsie electrică înregistrează o evoluție negativă (-3,5%). Cele mai comercializate modele ecologice în România, în primele zece luni ale anului, au fost: Renault (493 de unități), Skoda (365),Volkswagen (283), Hyundai (234) și BMW (187). O altă analiză evidențiază evoluția autoturismelor cu tracțiune integrală (4x4). Acestea reprezintă 19,8% din totalul achizițiilor, după primele zece luni ale anului, pe un volum total de 19.061 de unități, inferior cu 27,2% celui consemnat în aceeași perioadă din 2019. În privința tipului de proprietari, trendul rămâne favorabil persoanelor juridice, care acoperă 54% din totalul achizițiilor de autoturisme.
Românii vor aloca, în medie, 2.200 de lei pentru cumpărăturile de Black Friday
u așa arată un studiul al Kantar România u cele mai căutate produse sunt: electrocasnice și televizoare, dar și telefoanele mobile sau îmbrăcămintea
Mai mult de jumătate dintre români (54%) vor cumpăra cel puțin un produs în cadrul campaniei de reduceri Black Friday din acest an, iar bugetul mediu alocat este de 2.200 de lei, arată datele studiului Kantar România, publicate miercuri. Cercetarea de specialitate evidențiază o preferință crescută pentru mediul online în rândul potențialilor cumpărători de Black Friday. Astfel, 46% dintre aceștia se gândesc prima oară la un magazin online, în creștere cu 20% față de anul trecut. În topul retailerilor online preferați de români se află eMag, urmat de Altex.ro și Flanco.ro. În privința produselor pe care doresc să le cumpere, datele Kantar relevă un interes crescut pentru produse destinate întregii familii, precum electrocasnice și televizoare, dar și pentru telefoane mobile și îmbrăcăminte. Pe listă se mai regăsesc: laptopurile, articolele Home & Deco și încălțămintea. Studiul Kantar România a fost realizat în perioada 27 - 30 octombrie pe un eșantion de 2.003 respondenți, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, din întreaga țară. Kantar Romania este parte a Kantar, compania globală lider în oferirea de servicii de consultanță de brand și comunicare.
Perioada de valabilitate a voucherelor de vacanță a fost prelungită
Perioada de valabilitate a voucherelor emise în perioada martie – decembrie 2019 se va prelungi până la 31 decembrie 2021, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19, iar voucherele emise în anii 2020 și 2021 vor fi valabile doi ani de la data emiterii, arată un proiect de Ordonanță de urgență privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, publicat în dezbatere de minister. ”Prin derogare de la prevederile alin. (4) al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare, perioada de valabilitate a voucherelor de vacanță, emise în perioada martie 2019-decembrie 2019, indiferent de suport, se prelungește până la data de 31 decembrie 2021. Prin derogare de la prevederile alin. (4) al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare, perioada de valabilitate a voucherelor de vacanță, emise în perioada ianuarie 2020 - decembrie 2021, este de doi ani de la data emiterii”, arată proiectul de act normativ. Impactul asupra cheltuielilor bugetare determinat de acordarea voucherelor de vacanță în perioada 1 ianuarie 2021 – 31 decembrie 2021 este de circa 1,73 miliarde lei. Voucherele se vor acorda cu încadrare în sumele prevăzute cu această destinație în bugetul aprobat pe anul 2021. ”Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2020 privind modalitatea de emitere și prelungirea valabilității voucherelor de vacanță, perioada de valabilitate a voucherelor de vacanță emise în perioada martie – decembrie 2019 a fost prelungită până la 31 mai 2021, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19. Având în vedere menținerea efectelor negative ale pandemiei precum și faptul că numărul cazurilor de infectați cu virusul SARS-CoV-2 este foarte crescut în continuare, este necesară prelungirea valabilității acestora până la data de 31 decembrie 2021 și mărirea termenului de valabilitate al celor emise în anii 2020 și 2021 la doi ani de la data emiterii”, relevă nota de fundamentare. Pe perioada anului 2021, voucherele de vacanță vor fi emise doar pe suport electronic pentru a preveni răspândirea virusului SARs-COV-2, iar perioada de valabilitate a acestora va fi de 24 de luni de la data emiterii. Perioada de valabilitate a voucherelor de vacanță emise în perioada martie – decembrie 2019 fusese inițial prelungită până la 31 mai 2021, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2020 privind modalitatea de emitere și prelungirea valabilității voucherelor de vacanță, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19. ”Măsura menținerii acordării voucherelor de vacanță, în cuantum de 1.450 lei, până la data de 31 decembrie 2021, prin aplicarea în continuare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la acordarea voucherelor personalului plătit din fonduri publice, va sprijini industria ospitalității, puternic afectată de efectele pandemiei COVID 19, în sensul recuperării pierderilor suferite ca urmare a suspendării activității structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și/sau alimentație publică sau a restrângerii circulației persoanelor în anumite zone cu grad de infectare ridicat”, mai arată documentul.
Ministrul Agriculturii își cere scuze de la comercianții din piețe
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, și-a cerut public scuze celor care până acum făceau comerț în spații închise și cărora le-a cauzat neplăceri pe o perioadă scurtă pentru închiderea piețelor, dar a precizat că măsurile sunt trecătoare și își vor arăta efectul pozitiv. El a remarcat că nu a văzut ca PSD să-și ceară scuze pentru modul în care social-democrații au încercat să închidă Piața Victoriei în 10 august 2018, cu jandarmi, gaze și bocanci în cap. Începând de luni, piețele agroalimentare care funcționează în spațiu închis nu mai funcționează, timp de cel puțin o lună. "Îmi cer scuze pentru neplăcerile pe această perioadă scurtă create celor care până acum făceau comerț în spații închise. Dar nu-mi aduc aminte să fi văzut vreun lider PSD să-și ceară scuze pentru modul în care au încercat să închidă Piața Victoriei în 10 august 2018, cu jandarmi, gaze și bocanci în cap", a declarat miercuri ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferință de presă. Doar 20% dintre piețe sunt în spațiu închis, în timp ce 80% din piețe sunt în spații deschise și semi-deschise și funcționează ca până acum, afirmă ministrul. Oros precizează că primarii au găsit oricum soluții chiar și pentru acelea care au fost închise, pentru ca românii să aibă acces la produsele autohtone. ”Este un subiect sensibil și total artificial, creat de cei care nu au cu ce veni altceva în această perioadă electorală în fața electoratului, au rămas în memoria electoratului definiți prin corupție, abuzuri și minciună. Ei au sabotat practic de la început toate măsurile Guvernului. Eu vă amintesc că în aprilie, în Ordonanța nr.8, am fost nevoit să cred că piețele rămân deschise. Atunci nimeni nu cerea acest lucru, pentru că situația epidemiologică era cu totul alta, erau doar câteva cazuri într-un județ și și atunci unii primari PSD au închis piețele tocmai pentru a sabota măsurile Guvernului. La art. 3 în Ordonanța nr.8 din 10 aprilie am trecut explicit și am cerut să rămână acele piețe deschise. Sigur că majoritatea populației a înțeles acest lucru și că aceste măsuri nepopulare, luate chiar într-o perioadă de campanie electorală, sunt necesare. Că dacă nu erau necesare și dacă noi nu ne gândeam în primul rând la sănătatea populației, făceam și noi niște populisme tip PSD și nu luam acest măsuri nepopulare. Dar sunt trecătoare și sunt sigur că măsurile își vor arăta efectul pozitiv", a mai spus ministrul Oros.
Getin Holding a mandatat Rothschild să gestioneze vânzarea Idea Bank România
Consiliul de administrație al holdingului financiar polonez Getin Holding a luat decizia de a continua o posibilă vânzare a a tuturor acțiunilor deținute la Idea Bank România și a încheiat un acord de consiliere financiară exclusivă cu banca internațională de investiții Rothschild, potrivit unui comunicat al Getin. Idea Bank (fosta Romanian International Bank) a fost preluată în anul 2014 de către Getin Holding, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Polonia. La sfârșitul lunii iunie, Idea Bank România avea în portofoliu active în valoare de 546,5 milioane de euro, cu 6% sub nivelul consemnat la sfârșitul anului 2019. Getin a indicat că în România nu există o creștere semnificativă a provizioanelor pentru riscurile de creditare, datorită ofertei de produse destinate în principal clienților cu venituri ridicate. Grupul Getin Holding desfășoară activități operaționale în 5 țări, la nivelul a 7 industrii (servicii bancare, leasing, intermediere financiară, consultanță contabilă, finanțarea asistenței medicale publice și a unităților administrației publice locale, comerț și gestionarea creanțelor și a factoringului). Acțiunile Getin Holding sunt listate la bursa din Varșovia din 2001.
UE acuză Amazon de poziția dominantă pe piață
Uniunea Europeană a acuzat marți Amazon că afectează concurența pe piața de retail, folosindu-se de mărimea, puterea și datele pe care le obține pentru a profita de comercianții mici care își vând produsele pe platforma sa online, transmite Reuters. Punerea sub acuzare, anunțată de comisatul pentru concurență Margrethe Vestager, este cea mai recentă măsură europeană împotriva unui gigant american al tehnologiei, într-o perioadă în care pandemia de Covid-19 a amplificat rolul Amazon în economia globală, odată cu creșterea puternică a vânzărilor online din cauza restricțiilor impuse de autorități. Comisia Europeană a investigat Amazon pentru dublul său rol de piață de desfacere pentru micii comercianți și de comerciant concurent, în timp ce compania este cercetată în Statele Unite pentru posibile rele tratamente aplicate vânzătorilor, precum și pentru dubla sa calitate. Autoritatea de reglementare europeană a analizat modul în care Amazon colectează datele de la firmele care vând pe platforma sa și care oferă produse de la electronice și jucării la alimente și aparatură destinate bucătăriilor. Potrivit Comisiei Europene, Amazon se folosește de informații sensibile, care arată care produse sunt populare și care nu, pentru a oferi produsele proprii cele mai potrivite.
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 2,07%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas miercuri la 2,07%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 2,12%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Apple a prezentat noul notebook MacBook Air
Apple a prezentat marți computerul notebook MacBook Air, primul prevăzut cu un microprocesor proiectat de Apple, numit M1, care va apropia din punct de vedere tehnologic computerele Mac și iPhone-urile, relatează Reuters. Noul cip marchează o îndepărtare de tehnologia Intel, care a fost folosită pe computerele Mac timp de aproape 15 ani. De asemenea, este un progres pentru computerele Apple, care au fost eclipsate de iPhone-uri, chiar dacă generează vânzări de zeci de miliarde de dolari pe an, Apple speră că dezvoltatorii vor crea familii de aplicații care să funcționeze atât pe computere cât și pe telefoane. Potrivit reprezentanților Apple, M1 are rolul să fie atât eficient cât și rapid, să îmbunătățească viața bateriilor, iar cea mai nouă versiune a sistemului de operare al Apple să fie conectată la procesor. M1 este cipul pe care Apple îl va folosi în locul soluțiilor Intel, iar MacBook Air, MacBook Pro de 13 inch și Mac mini vor fi primele produse ale companiei care-l vor folosi. Așa cum a anunțat în urmă cu mai multe luni, Apple a prezentat un chipset propriu, bazat pe arhitectura ARM, care va fi folosit în cadrul propriilor laptopuri și desktop-uri în locul procesoarelor Intel. M1 este construit pe același proces de 5nm ca A14 Bionic, care se regăsește în cele mai noi iPhone-uri, însă este dezvoltat special pentru Mac. Procesorul acestuia are 8 nuclee (4 rapide, 4 eficiente) și oferă, conform Apple, cea mai mare performanță per megawat.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
