MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Peste 60% dintre români cred că țara se îndreaptă spre o direcție greșită
Cel puțin așa arată un studiu al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale
Peste 60% dintre români cred că țara se îndreaptă spre o direcție greșită și de aceea votanții doresc de la viitorul președinte să promoveze direct sau împreună cu Parlamentul și Guvernul o schimbare reală și profundă în politica actuală și viitoare a României, afirmă Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES). 'Concluziile mai multor sondaje profesioniste arată că peste 60% din populația României este de părere că în prezent țara se îndreaptă spre o direcție greșită și de aceea votantul român din interiorul și din afara țării dorește și clamează public, fără rețineri, că așteaptă de la viitorul președinte să promoveze direct, sau împreună cu Parlamentul și Guvernul, o schimbare reală și profundă în politica actuală și viitoare a României, având în vedere situația gravă economică, socială, educativă, de sănătate și de justiție din țară, dar și conjunctura internațională favorabilă unei politici interne și externe în care România să fie pe primul loc', se arată într-un comunicat al ASPES, remis vineri AGERPRES. Potrivit sursei citate, schimbarea așteptată înseamnă, în primul rând, ca președintele să fie unul constituțional, iar atunci când nu se poate pune de acord cu Parlamentul și Guvernul să apeleze la popor, promovând referendumul, dar întotdeauna să pună România pe primul loc. De asemenea, trebuie făcute reforme instituționale, precum: cea a Administrației Prezidențiale, prin reorganizarea departamentelor funcționale axate pe probleme actuale și de viitor ale României și încadrarea acestora cu consilieri și specialiști fără de partid, dar cu experiență practică, expertiza în viața economică și socială dovedită cu studii, vechime în muncă și cercetări științifice sau academice recunoscute la nivel național sau internațional. 'Chiar ar trebui aduși și consilieri din rândul românilor de valoare care activează în universități și instituții de cercetare economico-sociala din străinătate care să lucreze împreună cu consilierii români din Administrația Prezidențială', afirmă ASPES. Urmează reforma Parlamentului - 300 de membri: 200 deputați și 100 senatori și reorganizate comisiile parlamentare; reforma Guvernului - să fie un Guvern suplu, eficient și rezilient, cu maximum 14 ministere și cu alte regrupări funcționale și maximum 2 - 3 secretari de stat pentru fiecare minister (Germania are 16 ministere, iar Franța 15 ministere), iar miniștrii să fie desemnați de partidele parlamentare, dar cu experiență și expertiză recunoscută în domeniu - nu politicieni; reorganizarea administrativ-teritorială cu maximum 15 județe. 'Consecința acestor reforme instituționale trebuie să fie reducerea aparatului administrativ-funcționăresc la toate nivelurile: central și teritorial, cu circa 40%, și, astfel, reducerea masivă a cheltuielilor cu funcționărimea, cheltuieli care cresc deficitul bugetar. Nimic sau mai nimic nu se va putea schimba în România dacă nu se vor începe și nu se vor înfăptui aceste reforme instituționale', transmite ASPES.
Afacerile din comerț au intrat la apă cu 4,2% în primele două luni ale anului
l cea mai consistentă scădere a fost înregistrată de comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a scăzut, în primele două luni faţă de perioada similară din 2024, atât ca serie brută cu 4,2%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-28.II.2025, comparativ cu perioada 1.I-29.II.2024, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 4,2%, ca urmare a scăderii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-32,9%), comerţului cu ridicata specializat al altor produse (-9,7%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-1%) şi comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-0,6%)”, arată datele INS. Creşteri au înregistrat: comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (Â11,6%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (Â5,9%), comerţul cu ridicata nespecializat (Â5,3%) şi activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (Â0,2%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-28.II.2025, comparativ cu perioada 1.I-29.II.2024, pe ansamblu, a scăzut cu 4%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna februarie 2025, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe ansamblu, cu 9,1%, datorită creşterii cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (Â23,7%), comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (Â21,1%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (Â20,4%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (Â16%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (Â7%) şi din comerţul cu ridicata nespecializat (Â0,4%). Scăderi au înregistrat: comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-0,9%) şi activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-0,2%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna februarie 2025, comparativ cu luna precedentă, a scăzut, pe ansamblu, cu 1,8%.
Aproape 80% dintre români ar cumpăra pui cu creștere lentă
Peste 80% dintre români consumă carne de pui cel puțin o dată pe lună, consolidându-i poziția ca aliment de bază, iar 76% dintre ei spun că ar cumpăra pui crescut lent, dacă ar avea acces facil la acest produs în magazine, relevă un studiu dat vineri publicității. Carnea de pui rămâne un aliment esențial în dieta românilor, însă tot mai mulți consumatori cer transparență și standarde mai ridicate privind bunăstarea animalelor. Un nou studiu realizat de MKOR pentru Asociația FREE arată că 3 din 4 români (76%) ar cumpăra pui crescut lent, dacă ar avea acces facil la acest produs în magazine. 'Peste 80% dintre români consumă carne de pui cel puțin o dată pe lună, consolidându-i poziția ca aliment de bază. 51% spun că mănâncă mai mult pui decât în urmă cu un an, invocând gustul, accesibilitatea și versatilitatea acestui tip de carne. Însă, odată cu creșterea consumului, cresc și așteptările față de calitate și transparență', arată studiul 'Consumatorul modern și alegerile etice: Pui crescuți în condiții de bunăstare'. Potrivit sursei citate, consumatorii români devin tot mai conștienți de implicațiile alegerilor alimentare. Peste 59% consideră esențial ca puii să fie crescuți fără acceleratori de creștere, iar 1 din 5 se declară îngrijorați de impactul metodelor industriale asupra sănătății. În plus, jumătate dintre consumatori declară că și-au schimbat obiceiurile de consum în ultimul an, mulți dintre ei în favoarea produselor considerate mai sănătoase sau mai etice. Deși 95% dintre consumatori declară că verifică eticheta atunci când cumpără carne de pui, doar jumătate spun că informațiile oferite sunt suficiente pentru a lua o decizie corectă. Testările realizate în cadrul cercetării au arătat că informațiile pozitive sunt vizibile pe ambalaje, în timp ce acelea negative sunt omise. Acest lucru a generat sentimentul de înșelare în rândul consumatorilor. 'Mi-e clar acum că lipsa de informații a creat o cumpărare foarte greșită. Dacă toate aceste detalii ar fi disponibile pe etichetă, dacă ar exista un standard, ar deveni un criteriu de selecție important. Aș prefera puiul bio, chiar și la un preț mai mare', a spus un participant la focus grup, din categoria de vârstă 25 - 35 ani.
ONRC: 1.628 de firme și PFA au intrat în insolvență în primul trimestru
Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență în primul trimestru din 2025 a fost de 1.628, în scădere cu 9,71% față de perioada similară din 2024, când au fost înregistrate 1.803 insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe firme și PFA intrate în insolvență au fost înregistrate în București, respectiv 370, număr în creștere cu 11,45% față de primele trei luni din 2024. Pe locurile următoare în ierarhia insolvențelor se află județele Bihor, cu 129 insolvențe (minus 14,57%), Cluj - 107 insolvențe (minus 30,07%), Ilfov - 85 (plus 18,06%), Timiș - 72 (minus 33,33%) și Prahova - 62 (plus 10,71%). La polul opus, cele mai puțini cazuri de insolvență au fost consemnate în județele Harghita, respectiv 4 (plus 33,33% față de ianuarie - martie 2024), Covasna - 6 (minus 60%), Teleorman - 7 (minus 41,67%) și Vaslui - 9 (minus 10%). Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvențe s-a înregistrat în comerțul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 410 (minus 15,46% comparativ cu trimestrul I din 2024), construcții - 314 (minus 13,5%), transport și depozitare - 203 (plus 11,54%) și industria prelucrătoare - 184 (minus 14,02%). În martie 2025, au fost înregistrate 636 insolvențe, cele mai multe în București (124) și în județele Bihor (50), Cluj (45), Ilfov (39) și Timiș (32).
Banca italiană Banco BPM respinge oficial oferta de preluare făcută de UniCredit
Banco BPM, a treia cea mai mare bancă din Italia, a respins oficial, joi, oferta de preluare lansată de rivala sa mai mare, UniCredit, invocând faptul că preţul oferit este prea mic şi că acţionarii săi ar fi dezavantajaţi în cadrul entităţii combinate, transmite Reuters. Oferta UniCredit, în valoare de 13 miliarde de euro (14,8 miliarde de dolari), începe luni şi este valabilă până pe 23 iunie. UniCredit are dreptul să se retragă din tranzacţie până pe 30 iunie. ”Ni se pare destul de ciudat că deja trei dintre condiţiile incluse de UniCredit în oferta sa nu au fost îndeplinite. Nu înţelegem de ce UniCredit nu îşi clarifică intenţiile, dacă intenţionează să renunţe la acele condiţii sau să retragă oferta”, a declarat preşedintele Banco BPM, Massimo Tononi, într-o conferinţă telefonică. UniCredit a transmis că intenţionează să aştepte până la finalul perioadei de ofertă înainte de a lua o decizie finală. Procesul este complicat şi de cerinţele impuse de guvernul italian pentru această tranzacţie, condiţii despre care UniCredit afirmă că ar putea avea un impact negativ şi ar face imposibilă luarea unei decizii finale. UniCredit oferă 0,175 acţiuni noi pentru fiecare acţiune BPM, ceea ce, conform preţurilor de joi de pe piaţă, reprezintă un discount de 9% faţă de valoarea actuală a acţiunilor BPM. Deşi Banco BPM considera deja oferta ca fiind ostilă, consiliul de administraţie a transmis joi o recomandare oficială acţionarilor de a o respinge. Banco BPM a subliniat că UniCredit nu oferă nicio primă şi că tranzacţia ar conferi acţionarilor BPM doar 14% din entitatea combinată, sub contribuţia estimată de 18% pe care BPM ar urma să o aibă la profitul până în 2027.
Depozitele la bănci ale firmelor și populației au bătut pasul pe loc
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna martie 2025 cu 0,4% față de luna anterioară, până la nivelul de 629,084 miliarde lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,9% (2,9% în termeni reali), conform datelor publicate vineri de Banca Națională a României. Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 69,9% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,3% față de luna februarie 2025, până la 439,979 miliarde lei. Comparativ cu luna martie 2024, acestea s-au majorat cu 7,3% (2,3% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut cu 0,1% față de luna anterioară, până la 253,573 miliarde lei și cu 12,2% (7,0% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) s-au majorat cu 0,5% (până la 186,406 miliarde lei) față de luna precedentă, iar față de luna martie 2024, au înregistrat o creștere de 1,2% (-3,5% în termeni reali).
Guvernatorul Băncii Angliei avertizează asupra tarifelor SUA
Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a declarat joi că instituţia este concentrată pe impactul potenţial al tarifelor impuse de SUA asupra creşterii economice a Regatului Unit, în contextul unui posibil declin al comerţului global. Afirmaţiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat CNBC, cu ocazia reuniunilor de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale. ”Suntem cu siguranţă atenţi la şocul de creştere”, a spus Bailey, subliniind că, în perspectiva şedinţei de politică monetară din 8 mai, banca va lua în considerare ”argumentele de ambele părţi” privind impactul tarifelor asupra creşterii şi constrângerile interne de pe partea ofertei asupra inflaţiei. ”Avem o problemă clară de creştere, care este slabă... dar întrebarea majoră este cât din această slăbiciune se datorează cererii scăzute şi cât ofertei slabe”, a explicat Bailey. El a adăugat că oferta slabă are, din păcate, efecte de creştere a inflaţiei, ceea ce complică deciziile de politică monetară. Referindu-se la noile tensiuni comerciale, Bailey a arătat că redirecţionarea exporturilor britanice către alte pieţe ar putea avea un efect dezinflaţionist, în timp ce o posibilă reacţie a Londrei la tarifele SUA — care nu pare iminentă — ar putea duce la o nouă creştere a preţurilor.
Facebook va penaliza conturile care fac spam
Meta promite, din nou, că va face curăţenie pe Facebook, având în vedere de data aceasta conturile care fac spam. Facebook va penaliza conturile care postează conţinut ce poate fi considerat spam prin reducerea vizibilităţii în cadrul platformei şi dezactivarea monetizării Printre altele, Meta se referă la postările prin care autorii încearcă să profite de algoritmul Facebook, atribuind descrieri care nu au legătură cu imaginile postate sau adăugând un mare număr de tag-uri, unele fără legătură cu conţinutul postărilor. O altă măsură anunţată de companie este creşterea eforturilor de eliminare a conturilor care se coordonează pentru a obţine reacţii false şi care îşi asumă alte identităţi. În aceste cazuri, va fi redusă şi vizibilitatea comentariilor identificate drept reacţii false, folosite de unele conturi pentru creşterea vizibilităţii în cadrul platformei.