MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Patronii din construcții se plâng că statul le datorează circa trei miliarde de euro
Patronii din construcții se plâng că statul le datorează circa trei miliarde de euro
„Exercită o presiune uriașă asupra lichidității companiilor din sector”, detaliază proprietarii de firme de construcții
Diferența dintre stadiul fizic al lucrărilor executate de constructori prin PNRR și sumele efectiv încasate se ridică la aproximativ 3 miliarde de euro și pune o presiune uriașă asupra lichidității companiilor din sector, susțin reprezentanții Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC). 'Potrivit datelor oficiale, acest sector concentrează 9,45 miliarde de euro, respectiv 44,8% din valoarea totală a PNRR. Valoarea lucrărilor certificate tehnic și efectiv executate în sectorul construcțiilor este estimată la aproximativ 6 miliarde de euro, în timp ce sumele încasate de constructori pentru aceste lucrări se ridică la aproximativ 3,1 miliarde de euro. Acest decalaj, de aproximativ 3 miliarde de euro între stadiul fizic al lucrărilor executate de constructori și sumele efectiv încasate, exercită o presiune uriașă asupra lichidității companiilor din sector', se menționează într-un comunicat al organizației. Reprezentanții federației atrag atenția și asupra problemelor întâmpinate în implementarea PNRR și a necesității valorificării experienței acumulate pentru viitoarele programe de finanțare. 'România închide PNRR cu probleme care, în bună măsură, puteau fi anticipate încă de la început. Proiecte insuficient pregătite, proceduri care au durat prea mult, investiții administrate defectuos și lipsa unei strategii sunt doar câteva dintre problemele care au făcut ca țara noastră să fie mult sub obiectivele stabilite inițial', se precizează în document. Lecțiile PNRR trebuie aplicate pentru buna absorbție a fondurilor de coeziune, iar rectificarea bugetară este o reală urgență, notează sursa citată. 'Trebuie să ne gândim ce facem după PNRR și să ne pregătim pentru viitorul exercițiu financiar, 2028-2034. Uniunea Europeană ne obligă, dar dezvoltarea României trebuie forțată și din interior, nu numai din fondurile Uniunii Europene. Avem un apel disperat către politicieni să se trezească. Nu avem proiecte derulabile pentru că nu au cofinanțarea asigurată. Bugetul a fost construit în jurul PNRR. Neavând Guvern, nu se poate revizui bugetul. Deci nu avem buget pentru cofinanțarea proiectelor', a subliniat președintele FPSC, Cristian Erbașu, citat în comunicat. Conform organizației, o altă problemă importantă o reprezintă viitorul angajaților din construcții. 'Dacă nu se asigură continuitate, există riscul major ca țara noastră să piardă muncitori calificați care vor alege să meargă din nou în țările vestice care au programe de atragere a specialiștilor prin facilități. În concluzie, miza pentru România este asigurarea continuității investițiilor și pregătirea din timp a proiectelor pentru următorul exercițiu financiar, 2028-2034, într-un context bugetar în care partea națională de finanțare va avea o pondere semnificativ mai mare', se mai arată în document.
Depozitele de gaze ale României sunt umplute în proporție de 76%
l ministerul Energiei susține că gradul de umplere este peste media europeană
Gradul de umplere a depozitelor de gaze naturale din România este, în prezent, de aproximativ 76,26%, echivalentul a circa 2,43 miliarde de metri cubi de gaze, peste media Uniunii Europene de 68,26%, informează Ministerul Energiei printr-un comunicat. Potrivit sursei citate, ținta pentru România este atingerea unui grad de înmagazinare de 80% până la 1 octombrie. Marți a avut loc Comandamentul Energetic dedicat sectorului gazelor naturale, coordonat de secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi. La ședință au participat directorul general al Transgaz, domnul Ion Sterian, reprezentanți ai ANRE, ai producătorilor și furnizorilor de gaze naturale, operatorilor de distribuție, precum și ai instituțiilor cu atribuții în domeniul energetic. În cadrul ședinței, operatorii care au obligații de constituire a stocurilor au confirmat că sunt în grafic pentru atingerea țintei de 80% până la 1 octombrie. 'Ministerul Energiei urmărește îndeaproape evoluția procesului de înmagazinare, astfel încât România să intre în sezonul rece cu un nivel adecvat al rezervelor și cu toate măsurile necesare pentru asigurarea continuității și siguranței în alimentarea cu gaze naturale. Pregătirea pentru iarna 2026-2027 are loc într-un context european dificil, marcat de creșterea puternică a prețului gazelor naturale și de niveluri ale stocurilor mai reduse decât în anii anteriori', se menționează în comunicat. Conform datelor Ministerului Energiei subliniază că, în ultimele zile, cotațiile europene TTF au ajuns în zona de 83-84 euro/MWh, aproape de trei ori nivelul de la începutul anului și la cel mai ridicat nivel înregistrat din decembrie 2022. Evoluția este determinată, între altele, de tensiunile geopolitice, dificultățile de pe piața globală a GNL și nivelul redus al stocurilor europene. 'În acest context, prioritatea rămâne securitatea aprovizionării în sezonul rece, precum și menținerea unui ritm susținut de înmagazinare în următoarele săptămâni', subliniază sursa menționată.
România are cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din UE
Rata locurilor de muncă vacante în al doilea trimestru al acestui an a fost de 2,1% în zona euro și de 2% în Uniunea Europeană, în rândul statelor membre cea mai mică valoare a acestui indicator înregistrându-se în România, arată datele publicate de Eurostat. Statele membre UE cu cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante în al doilea trimestru au fost: Țările de Jos (4,1%), Belgia (3,3%), Malta (3,1%) și Austria (2,9%). La polul opus, țările membre cu cea mai mică rată a locurilor de muncă vacantă au fost: România (0,5%), Polonia și Bulgaria (ambele cu 0,8%), Spania și Slovacia (ambele cu 0,9%). Comparativ cu situația din trimestrul al doilea al anului trecut, rata locurilor de muncă vacante a crescut în trei state membre, a rămas stabilă în opt țări și a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România, de la 0,6% în T2 2025, până la 0,5% în T2 2026. Atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană, rata locurilor de muncă vacante a scăzut în trimestrul al doilea al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, precum și comparativ cu trimestrul anterior. În rândul statelor membre, cele mai mari scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în Cipru (scădere de 0,7 puncte procentuale), Belgia (scădere de 0,6 puncte procentuale) și Austria (declin de 0,5 puncte procentuale). În schimb, cele mai mari creșteri ale ratei locurilor de muncă vacante au fost înregistrate în Slovenia (0,3 puncte procentuale), Grecia (0,2 puncte procentuale) și Suedia ( 0,1 puncte procentuale). În ceea ce privește România, conform datelor publicate luna trecută de Institutul Național de Statistică, numărul locurilor de muncă vacante a fost de 26.500, în trimestrul II al anului, în scădere cu 1.800 față de trimestrul anterior și cu 4.900 raportat la aceeași perioadă din 2025). Rata locurilor de muncă vacante estimată pentru trimestrul II 2026 a fost 0,52%, în scădere cu 0,03 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Comparativ cu același trimestru al anului 2025, rata locurilor de muncă vacante s-a redus cu 0,09 puncte procentuale.
Reducerea de 25% a accizei la motorină va fi menținută încă două săptămâni
Ministerul Finanțelor menține la 25% reducerea temporară a accizei aplicabile motorinei standard pentru intervalul 16-30 septembrie 2026, în urma noii evaluări bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026, potrivit unui comunicat al instituției, remis AGERPRES. 'Măsura continuă intervenția aplicată în prima jumătate a lunii septembrie, când reducerea accizei a fost, de asemenea, de 25%, și reflectă menținerea presiunilor pe piața carburanților. Mecanismul este calibrat în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă, cu scopul de a limita efectele acestora asupra populației și economiei', se menționează în comunicat. Conform sursei citate, reducerea de 25% reprezintă o diminuare cu 701,07 lei/1.000 litri, respectiv 829,69 lei/tonă. Astfel, în intervalul 16-30 septembrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă va rămâne de 2.103,22 lei/1.000 litri, respectiv 2.489,05 lei/tonă. Analiza pentru a doua jumătate a lunii septembrie indică o variație a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de Â51,19%, în timp ce variația prețului mediu la pompă al motorinei standard (VM) este de Â27,47%. În baza acestor indicatori și a formulei prevăzute de lege, reducerea accizei se menține la nivelul de 25% pentru perioada 16-30 septembrie, a explicat Ministerul Finanțelor. 'Intervenția urmărește limitarea efectului de propagare în lanț al costurilor cu carburanții, în special în transport și logistică, cu impact direct asupra costurilor din economie și asupra prețurilor bunurilor de consum. Mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026 funcționează dinamic, prin reevaluarea indicatorilor de piață la fiecare două săptămâni', se mai arată în document. Ministerul Finanțelor va continua să monitorizeze evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă, precizează instituția.
Olandezul Klaas Knot, susținut pentru şefia BCE
Franţa este pregătită să-l susţină pe fostul guvernator al Băncii centrale a Olandei, Klaas Knot, pentru a-i succeda Christinei Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene, cu condiţia ca postul influent de economist-şef al BCE să revină unui candidat francez. Propunerea informală beneficiază de sprijinul preşedintelui Emmanuel Macron, dar riscă să întâmpine o opoziţie puternică din partea Germaniei, au declarat pentru Reuters surse familiarizate cu discuţiile. Mandatul de opt ani al Christinei Lagarde se încheie oficial la sfârşitul lunii octombrie 2027, însă speculaţiile privind o plecare anticipată s-au intensificat. Şi Isabel Schnabel, membră germană a Comitetului executiv, ar putea pleca înainte de încheierea mandatului său, la sfârşitul lui 2027. O asemenea situaţie ar accelera negocierile pentru o amplă reorganizare a conducerii BCE, în condiţiile în care mandatul economistului-şef Philip Lane expiră în mai. Preşedintele BCE şi ceilalţi cinci membri ai Comitetului executiv sunt desemnaţi prin consens de liderii celor 21 de state din zona euro, iar Germania, Franţa şi Italia beneficiază în practică de o reprezentare permanentă. Knot, în vârstă de 59 de ani, a condus banca centrală olandeză între 2011 şi 2025 şi a petrecut 14 ani în Consiliul guvernatorilor BCE. Este considerat un susţinător pragmatic al unei politici monetare mai stricte, dar suficient de flexibil pentru a-şi modifica poziţia în funcţie de evoluţia datelor economice. ”Este un hawk, dar într-un mod inteligent”, a declarat un oficial francez despre Knot. În perioada conducerii lui Mario Draghi, Knot s-a opus tot mai des politicilor masive de stimulare ale BCE, deşi ulterior a recunoscut importanţa angajamentului lui Draghi de a face ”tot ce este necesar” pentru salvarea euro. Relaţia sa cu BCE s-a schimbat sub Christine Lagarde, când a revenit în consensul instituţiei, chiar dacă s-a numărat printre primii susţinători ai înăspririi politicii monetare în timpul exploziei inflaţiei din 2022. Principalul său rival este Pablo Hernández de Cos, 55 de ani, fost guvernator al Băncii Spaniei şi actual director general al Băncii Reglementelor Internaţionale. De Cos este considerat mai moderat în politica monetară şi este descris de colegi drept un economist pragmatic, care îşi fundamentează poziţiile pe date şi evită abordările dogmatice.
Banca Franţei prognozează o creștere economică anemică
Economia Franţei va înregistra o creştere modestă în acest an, în condiţiile în care consumatorii îşi reduc cheltuielile, iar companiile îşi limitează investiţiile din cauza incertitudinilor privind preţurile energiei, finanţele publice şi tensiunile geopolitice. Banca Franţei şi-a redus prognoza de creştere economică pentru 2026 la 0,4%, de la 0,5% în iunie, transmite Reuters. Revizuirea vine după ce activitatea celei de-a doua mari economii din zona euro a stagnat în prima jumătate a anului. Exporturile continuă să beneficieze de rezistenţa comerţului mondial, însă prudenţa consumatorilor şi companiilor afectează cererea internă, iar dobânzile mai ridicate fac finanţarea mai dificilă. Estimările Băncii Franţei sunt în linie cu recentele revizuiri în scădere ale perspectivelor economice. Guvernul francez şi-a redus vineri prognoza pentru 2026 la 0,5%, de la 0,7%, în pregătirea bugetului pentru 2027, iar institutul naţional de statistică INSEE a coborât estimarea la 0,4%, de la 0,7%.
China poate bloca plecarea din ţară a specialiştilor din tehnologie
China introduce noi reguli de control la frontieră care oferă autorităţilor puterea legală explicită de a împiedica anumite persoane să părăsească ţara, măsurile vizând inclusiv specialişti din tehnologie şi chinezi cu averi importante. Reglementările, emise de Consiliul de Stat şi intrate în vigoare marţi, transformă restricţiile de călătorie aplicate până acum punctual într-un instrument permanent pentru limitarea plecării capitalului şi a talentului, potrivit CNBC. Autorităţile pot interzice plecarea cetăţenilor chinezi în cazul unor încălcări ale regulilor privind controlul exporturilor sau transferurile de tehnologie considerate o ameninţare pentru securitatea naţională. "Scopul este restricţionarea fluxului de persoane către exterior, pentru a păstra în ţară capitalul şi talentul care altfel ar putea pleca împreună cu acestea", a declarat Neo Wang, strateg pentru China la Evercore ISI. Ambele resurse sunt considerate esenţiale pentru ambiţiile Beijingului în domeniul inovaţiei şi productivităţii şi pentru competiţia cu SUA.
Bessent apără intervenţiile Trezoreriei pe piaţa obligaţiunilor
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a apărat marţi intervenţiile instituţiei pe piaţa obligaţiunilor şi politica economică a administraţiei Trump, într-o audiere tensionată în Camera Reprezentanţilor, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Democraţii l-au acuzat că încearcă să prezinte într-o lumină favorabilă economia, în pofida preţurilor ridicate la energie şi a creşterii costurilor creditelor pentru consumatori, potrivit CNBC. "Mergeţi la televiziuni şi spuneţi că agenda economică a lui Trump reprezintă o mare revenire. Asta mă face să pun la îndoială nu doar integritatea dumneavoastră, ci şi dacă trăiţi în aceeaşi realitate cu oamenii în faţa cărora răspundeţi", i-a spus democrata Ayanna Pressley. Audierea era programată oficial pentru supravegherea Fondului Monetar Internaţional, dar s-a transformat rapid într-o confruntare politică privind economia. Bessent a fost întrerupt în repetate rânduri atât de democraţi, cât şi de protestatari care contestau sancţiunile SUA împotriva Iranului şi Cubei.














