MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Pas important pentru majorarea pedepselor pentru evaziune fiscală
Persoanele prinse că au fraudat bugetul de stat riscă pedeapsa cu închisoarea de până la șapte ani
Comisia Juridică și comisia de Buget a Senatului au dat, ieri, un raport favorabil comun pentru proiectul de lege care prevede pedeapsa cu închisoarea de la 2 la 7 ani pentru evaziunea fiscală. Proiectul mai prevede majorarea pedepselor pentru prejudicii de peste 1 milion și 5 milioane de euro. Proiectul de lege depus de senatorul Eugen Teodorovici, la Senat, care prevede măsuri de combatere a evaziunii fiscale prin modificarea unor praguri de prejudiciu și a pedepselor cu închisoarea pentru sustragerea de la responsabilitățile fiscale, a primit raport comun de admitere, cu amendamente, de la Comisia Juridică și cea de Buget a Senatului, cu cinci voturi "pentru" și o abținere. Inițial, proiectul de lege prevedea pedeapsa cu închisoarea de la un an la șase ani pentru neplata impozitelor și/sau a contribuțiilor către stat, în termen de 30 de zile de la termenul de scadență. Comisia de Buget a Senatului a decis eliminarea acestui articol din propunerea legislatvă. Totodată, prin modificarea articolului 9 din Lega 251/2005, limita maximă a pedepsei cu închisoarea pentru sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale se reduce de la opt la șapte ani, iar cea minimă rămâne neschimbată, la doi ani de închisoare. De asemenea, sustragerea de la obligațiile fiscale care aduc prejudicii mai mari de 1.000.000 de euro, echivalentul monedei naționale, și 5.000.000 de euro, echivalentul monedei naționale, duc la majorarea pragurilor speciale ale pedepsei prevăzute de lege cu o treime, respectiv cu o jumătate. În forma veche a legii pentru prejudiciile mai mari de 100.000 de euro, în echivalentul monedei naționale, limita maximă și cea minimă a pedepsei cu închisoarea se majorau cu cinci ani, în timp ce pentru prejudiciile mai mari de 500.000 de euro, echivalente în moneda națională, limitele pedepsei se majorau cu șapte ani. Articolul 10 al proiectului de lege, prevede reducerea pedepsei la jumătate pentru infracțiunea de evaziune fiscală dacă, în decursul urmăririi penale sau a judecății, până la citirea actului de sesizare, se acoperă integral suma prejudiciată prin infrațiune. Se poate aplica doar amendă în cazul în care se recuperează integral prejudiciile de până la 1.000.000 de euro, iar în cazul prejudiciilor de sub 50.000 de euro, echivalentul mondei naționale, dacă acesta este plătit integral până la citirea actului de sesizare, infracțiunea de evaziune fiscală nu se mai pedepsește. "Măsurile propuse contribuie la diminuarea decalajului fiscal prin asigurarea veniturilor fiscale cuvenite bugetului general consolidat, în cunatum considerabil mai mare, fără a crește cotele de impozitare sau a introduce noi impozite sau taxe.Măsurile pentru combaterea evaziunii fiscale conduc la condiții concurențiale echitabile și transparente, favorizeazp consolidarea bugetară,reducând, în același timp, nivelurile datoriei publice, cresc resursele pentru investițiile publice, îmbunătățesc eficiența și echitanilitatea sistemului fiscal și consolidează respectarea generală a legislației fiscale", se arată în expunerea de motive înaintată de inițiatorul proiectului de lege. Proiectul legislativ va fi trimis la Senat pentru a fi dezbătut și votat, Camera Deputaților fiind for decizional în cazul acestui proiect.
Datoria externă totală a urcat cu peste 9 miliarde de euro în primele opt luni
u în perioada ianuarie - august 2019 contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 7,080 miliarde de euro, comparativ cu 6,104 miliarde euro în perioada similară din 2018
În perioada ianuarie - august 2019, datoria externă totală a crescut cu 9,131 miliarde euro, informează BNR. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 74,342 miliarde euro la 31 august 2019 (68,2 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,9 la sută față de 31 decembrie 2018, datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2019 nivelul de 34,630 miliarde euro (31,8 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 9,7 la sută față de 31 decembrie 2018. În perioada ianuarie - august 2019 contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 7,080 miliarde de euro, comparativ cu 6,104 miliarde euro în perioada ianuarie - august 2018. În structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,081 miliarde euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 357 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 963 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 215 milioane euro. Investițiile directe ale nerezidențilore în România au însumat 3,581 miliarde euro (comparativ cu 3,482 miliarde euro în perioada ianuarie - august 2018), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,582 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 999 milioane euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,3 la sută în perioada ianuarie - august 2019, comparativ cu 22,6 la sută în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 august 2019 a fost de 5,1 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 august 2019 a fost de 76,4 la sută, comparativ cu 74,1 la sută la 31 decembrie 2018.
Nobelul pentru economie a fost împărțit la trei
Abhijit Banerjee, Esther Duflo și Michael Kremer au primit Premiul Nobel pentru economie, luni, pentru lucrările lor privind combaterea sărăciei. Academia Regală Suedeză de Științe spune că laureații au abordat o nouă perspectivă pentru a obține cele mai bune căi de a lupta împotriva sărăciei globale. Abhijit Vinayak Banerjee este, în prezent, profesor la Fundația Ford la Massachusetts Institute of Technology, co-fondator al Abdul Latif Jameel Poverty Action Lab și membru al Consortium on Financial Systems and Poverty. Esther Duflo este profesor la Massachusetts Institute of Technology și este cea mai tânără persoană și a doua femeie care primește Nobelul pentru economie. Michael Kremer este profesor la Havard, cercetător afiliat la Innovations for Poverty Action, creator al teoriei privind dezvoltarea economică O-Ring, teorie inspirată de prăbușirea navetei spațiale Challenger din 1986, teorie care explică de ce țările dezvoltate produc bunuri de înaltă calitate și au companii mai puternice decât statele mai puțin dezvoltate. Premiul pentru economie, în valoare de 9 milioane de euro, a fost adăugat mai târziu celor cinci premii inițiale instituite de Alferd Nobel. Premiile pentru economie se acordă începând cu 1969.
Piața gazelor naturale va fi complet liberalizată la 1 aprilie 2021
Piața de gaze naturale va fi complet liberalizată la 1 aprilie 2021, iar cea de energie electrică la 1 iulie 2021 și prețurile reglementate vor fi eliminate inclusiv la consumatorii casnici, pentru a exista concurență în piață, a anunțat, luni, Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele ANRE. Va fi o liberalizare completă în 1 aprilie 2021 la gaze și în 1 iulie 2021 la energie electrică, atât pe piața angro, cât și pe cea de retail, adică și la consumatorii finali", a afirmat oficialul ANRE, la o conferință de profil. Potrivit acestuia, măsura a fost agreată de toți participanții la piață, precum și de Comisia Europeană. "Nu mai are niciun rost să păstrezi piața reglementată pe segmentul de retail, dacă piața angro este liberalizată. Am discutat cu toți actorii din piață și cu Comisia Europeană și toată lumea a fost de acord că nu este o abordare sănătoasă să menții prețurile reglementate la consumatorii finali casnici, dacă ai o piață liberă pe angro. Tot timpul vei avea de-a face cu diferențe în plus și minus, care trebuie reglate și care influențează concurența. Scopul este să avem concurență, iar furnizorii mari și cei mici să se concureze în piață, ceea ce se poate realiza doar în condițiile unei piețe liberalizate complet", a explicat Bege. ANRE va continua să avizeze doar tarifele de furnizare în regim de ultimă instanță, pentru o perioadă limitată, în caz de urgențe, precum falimentul sau incapacitatea furnizorului de a livra energie sau gaze. Toate aceste măsuri vor fi legiferate fie prin lege, fie printr-un proiect de ordonanță de urgență pregătită de ANRE și de Ministerul Energiei, a mai informat oficialul ANRE. El a amintit că există o procedură de infringement în sectorul gazelor, declanșată de Comisia Europeană, care se află în stadiul de aviz motivat și care poate fi închisă doar în cazul în care aceste măsuri de liberalizare sunt legiferate. "Am primit o amânare de trei luni de la Comisia Europeană, astfel că trebuie să rezolvăm problema până la 26 decembrie. În cazul în care lucrurile se blochează în Parlament, avem pregătit un proiect de ordonanță de urgență, identic cu ce se discută în Parlament. Sper ca tulburările la nivel politic să nu pericliteze acest plan, pentru că nu cred că Comisia Europeană va fi dispusă să ne dea alte termene", a arătat reprezentantul ANRE. “Sper ca tulburările existente la nivel politic să nu pericliteze acest plan, întrucât Comisia Europeană nu va fi dispusă să ne ofere alte termene” Dacă România nu rezolvă aceste probleme în termenul acordat de Comisia Europeană, adică 26 decembrie, dosarul de infringement va ajunge la Curtea Europeană de Justiție.
“România are o criză a forței de muncă umane din cauza protecției excesive”
Consumatorul vulnerabil trebuie protejat, dar dacă protecția e făcută în exces, ajungem în situația în care nu mai găsim muncitori calificați, iar în România există o criză a forței de muncă umană din cauza protecției excesive, a declarat, luni, Claudiu Crețu, administratorul special al ELCEN. “Consumatorul vulnerabil trebuie protejat, dar dacă această protecție e făcută în exces, ajungem în situația în care nu mai găsim muncitori calificați, iar în România există o criză a forței de muncă umană din cauza protecției excesive. Acest concept al consumatorului vulnerabil are și o latură empoțională. În acest moment, la nivelul ELCEN nu suntem speriați de liberalizarea pieței gazelor, atât timp cât acest concept, de piață liberă, se reflectă în realitate printr-o piață efectiv lichidă. Din investiții, interconectări, de aici vine echilibrul. ELCEN este consumator captiv al Romgaz, deci faptul că va exista o piață liberă cât mai repede, e foarte bine, acest lucru ne va ajuta în competitivitatea cu sistemele individuale”, a comentat oficialul ELCEN, la o conferință de profil. Claudiu Crețu a susțșinut că ELCEN se află într-o stare critică de mai mulți ani: “ELCEN este intr-o situație critică de foarte mulți ani, șapte mai exact. Am concluzionat că păcatul cel mai mare pe care îl avem este amânarea. Timpul trece, dar iată că ne ajung din urmă lucrurile pe care nu le facem la timp. Din perspectiva ELCEN, în martie 2017, prețul la gaze era 60 de lei. La 1 aprilie prețul s-a liberalizat, s-a făcut 70 de lei, 80 de lei, 90 de lei și apoi 100. În momentul în care a apărut OUG 114/2018, am fost consternați. Consumatorul care trebuia protejat cu prețul de 68 de lei era cel individual. Îmi imaginam o casă cu piscină care trebuia protejată la acest preț, de 68 de lei”. Administratorul ELCEN a avertizat că situația pe piața gazelor naturale și a energiei electrice este foarte gravă, deoare nu se știe, încă, cum vor sta lucrurile în anotimpul rece. “Situația este foarte gravă în acest moment, pentru că nu știm cum vom trece această iarnă. Problema este că încercăm să stingem focurile care tot apar, cum ar fi definirea consumatorului vulnerabil și altele. Ne lipsește o viziune clară, una de investiții, o perspectivă în care să vedem cum asigurăm siguranța alimentării cu energie. Pentru a avea condiții comerciale, trebuie să avem gaze, trebuie să avem producție de energie electrică, trebuie să avem reguli care să asigure echilibrul”, a conchis Crețu.
Volkswagen neagă că vrea să vândă sau să listeze Lamborghini
Volkswagen a anunțat că nu vrea să vândă sau să listeze Lamborghini, după ce Bloomberg informase că producătorul auto german analizează diverse opțiuni privind viitorul subsidiarei sale, transmite Reuters. Potrivit Bloomberg, Volkswagen intenționează să separe Lamborghini într-o diviziune legală specială, un proces care se va finaliza anul viitor și va stimula expansiunea brandurilor Volkswagen, Porsche și Audi. "Nu avem planuri pentru o vânzare sau o Ofertă Publică Inițială a Lamborghini. Speculațiile pe acest subiect sunt nefondate", a declarat duminică, pentru Reuters, un purtător de cuvânt al Volkswagen. În mai, directorul general al Volkswagen, Herbert Diess, anunța că firma revizuiește portofoliul de branduri, care include de asemenea Ducati și Bentley, și va analiza dacă renunță la unele active care nu sunt de bază. Tot Diess declara luna trecută că VW lucrează la eliberarea unor resurse pentru dezvoltarea producției de masă a vehiculelor electrice. Volkswagen s-a extins sub conducerea lui Ferdinand Piech, care a fost președinte și director general între 1993 și 2015, achiziționând Bentley, Bugatti și Lamborghini într-un singur an.
Black Sea Oil&Gas: Ne temem de instabilitatea legislativă din România
Black Sea Oil & Gas (BSOG) se teme, în principal, de instabilitatea legislativă și de ostilitatea unei minorități a politicienilor români, a declarat, luni, CEO-ul companiei, Mark Beacom. “În prezent, avem impozitul special aplicat și sectorului offshore, devastator pentru investitori, dar și OUG 114 care este ostilă investitorilor. Mai îngrijorat sunt însă de ce se va întâmpla în viitor. Cu alte cuvinte, nu contează ce se întâmplă cu Legea offshore sau cu OUG 114/2018, pentru că există o altă inițiativă după colț, OUG 115 sau cum s-o chema ea”, a afirmat Beacom, la un eveniment de profil. Potrivit directorului BSOG, în România există percepția că “investitorii străini sunt răi, că fură resursele, că poluează etc”. "Dacă vă uitați la statele care au primit cele mai multe investiții străine, acestea sunt cele mai dezvoltate state din lume. Fără investiții străine, Silicon Valley n-ar fi existat. Dacă ați muta resursele din Marea Neagră în Ungaria, le-ar exploata imediat, la fel Germania sau Canada. În Nigeria sunt probleme. România vrea să fie comparată cu Norvegia sau cu Nigeria?”, a comentat oficialul Black Sea Oil&Gas.
“Suntem vânați de ANAF pentru dividendele suplimentare”
Nuclearelectrica este vânată, în continuare, de ANAF pe tema dividendelor suplimentare a declarat, luni, directorul financiar al companiei, Adrian Gabriel Dumitriu. “În continuare suntem vânați din punctul de vedere al dividendelor suplimentare. Începând de astăzi, am un control al ANAF care să verifice de ce, după aprobarea situațiilor financiare pentru anul 2018, nu am mai dat dividende suplimentare. Nu am dat pentru că nu mai avem de unde. Suntem o societate comercială și ne gândim la retehnologizare, proces care va costa peste 1,5 miliarde de euro, jumătate din fonduri proprii, celalaltă jumătate sperăm să o obținem din piață”, a explicat directorul financiar al Nuclearelectrica. Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă controlat de statul român prin Ministerul Energiei, a transmis, în primăvară, acționarului majoritar că societatea nu are bani pentru a distribui dividende suplimentare anul acesta, în conformitate cu celebra și controversata OUG nr. 114/2018, adoptată anul trecut. Diferența de preț al energiei forward de 45 de lei/MWh față de prețul de anul trecut este urmarea impactului certificatelor de emisii, de 20 de lei, alături de cel al OUG 114/2018, de 25 de lei, a spus oficialul Nucleraelectrica.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Două treimi dintre români îşi doresc cazări la maximum 300 de lei camera dublă/noapte de Paşte
De același autor
