Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Pas important peentru legalizarea și fiscalizarea bacșișului

Ziarul de Vrancea
5 aug 2019 440 vizualizări

Măsura va duce la creșterea veniturilor angajaților din industria ospitalității și la stabilizarea forței de muncă

Legalizarea bacșișului, care va fi fiscalizat și care va putea fi încasat de angajații din industria horeca, va fi posibilă în urma unei inițiative a patronatelor din Turism, susținută de Ministerul Finanțelor. „Bacșișul va fi opțional, nu obligatoriu, iar banii vor ajunge la cei ce prestează serviciile și nu la antreprenori. Avantajele vor fi și pentru stat”, spune Dragoș Anastasiu, Tourism Task Force. Măsura va duce la creșterea veniturilor angajaților din industria ospitalității și la stabilizarea forței de muncă, a adăugat Dragoș Petrescu, Entrepreneurship Task Force. Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care a discutat măsura cu reprezentanții din industrie, spune că măsura este o practică europeană. „Legalizarea bacșișului este o practică europeană, nu știu dacă sunt maximum două țări care nu o implementează", a spus ministrul. Teodorovici spune că reglementarea bacșișului sprijină angajații din sector și creează un mediu reglementat. "Vom acționa rapid. Dacă există o propunere de text, colegii mei de la ministerul de Finanțe, de la departamentul de legislație, dacă în următoarele zile pregătesc textul de act normativ primar și apoi secundar, până la final de august. O să avem postate în zilele următoare un set de modificări din economie pe zona de Cod Fiscal și de procedură fiscală, la care se pot adăuga și acestea, astfel încât până la final de august să reglementăm această speță", a mai afirmat Teodorovici. Noua reglementare face posibilă și plata bacșișului cu cardul, care astăzi reprezintă 50% din plățile care se fac în restaurante. Ulterior, firmele din domeniu vor vira banii din bacșiș angajaților, care ar putea ajunge chiar la o dublare a veniturilor, spun antreprenorii. Sumele din bacșiș vor fi impozitate cu 10%, dar ies din sfera TVA pentru că nu reprezintă bunuri sau servicii.

Impozitarea pensiilor speciale s-a dovedit a fi doar praf în ochi

măsura nu a fost inclusă în noul pachet legislativ de rectificare fiscală

Ministerul Finanțelor va continua în intenția de a impozita pensiile speciale, chiar dacă măsura nu a fost prevăzută în actualul pachet legislativ ce însoțește rectificarea bugetară, care a fost pus în dezbatere publică marți, a declarat ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici. „În acest sens există și două inițiative parlamentare. Vom merge mai departe”, a spus ministrul. Anunțată anterior, nici măsura reducerii sporului de 15% pentru condiții grele și vătămătoare pe care îl primeau angajații din instituțiile de stat. Autoritățile au constatat că existau instituții unde angajații primeau acest spor pentru că aerul din București este poluat. Măsura nu ar fi afectat medicii, profesorii, polițiștii sau magistrații. Pensiile speciale urmau să aibă, conform unor surse oficiale, un sistem de impozitare graduală, între 10 și 50%, la cuantumuri diferite. Astfel, pensiile sub 2.000 de lei nu ar fi fost impozitate, cele între 2.000 și 7.000 de lei ar fi trebuit să aibă un impozit de 10%, între 7.000 de lei și 10.000 de lei impozitul trebuia să fie de 30%, iar pentru pensiile speciale care depășesc 10.000 de lei impozitul ar fi fost de 50%. Impozitul urma să fie aplicat doar pensiilor speciale, nu și celor din contrbuții, au precizat sursele citate. ”Măsura a fost susținută în mod repetat de ministrul Teodorovici, care a spus că ar fi un act de dreptate socială, iar cei cu pensii mici nu vor fi afectați. Măsura privește aproximativ 4.000 de persoane care au pensii speciale mai mari de 7.000 de lei.

A fost publicat proiectul ce prevede reducerea personalului bugetar și taxa pe zahăr

Ministerul Finanțelor a publicat pentru dezbatere publică proiectul de ordonanță prin care se reduce numărul de posturi din aparatul de stat, se majorează acciza la țigarete și se introduce taxa pe zahăr, alături mde alte măsuri fiscale și bugetare. Actul propune includerea în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii (CAS, CASS și CAM), a biletelor de valoare sub forma tichetelor cadou acordate potrivit legii, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, pentru alte situații decât decât cele cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cele oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie. Se menține regimul de exceptare de la plata contribuțiilor sociale numai pentru tichetele cadou acordate de angajator/plătitor cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cele oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie, în limita plafonului de 150 lei/eveniment/persoană. Totodată, având în vedere că nivelul accizei totale pentru țigarete stabilit pentru anul 2020 este mai mic de 503,97 lei/1.000 țigarete, precum și în vederea asigurării respectării prevederilor art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE se impune modificarea calendarului privind nivelul accizei totale pentru țigarete prevăzut în Anexa nr. 1 de la Titlul VIII din Codul fiscal. Taxa pe zahărul din răcoritpoare este introdusă pentru că în Uniunea Europeană, 52% din populația adultă este în prezent supraponderală, iar din această proporție 17% suferă de obezitate. Epidemia de obezitate constituie o povară imensă asupra sistemelor de sănătate, obezitatea reprezentând, în prezent, unul din principalii factori responsabili de morbiditate la nivel mondial. De asemenea, se relevă cifre îngrijorătoare și în cazul obezității infantile, cu repercursiuni importante asupra sănătății viitorului adult. Planul de Acțiune pentru Prevenția și Controlul Bolilor netransmisibile al Organizației Mondiale a Sănătății arată faptul că supraponderea și obezitatea la copii și tineri înregistrează un trend ascendent. În acest sens, se impune adoptarea unor măsuri în vederea combaterii consumului de băuturi răcoritoare cu conținut ridicat de zaharuri libere, prin introducerea acestora în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate. Actul normativ propune diminuarea numărului de posturi aferente cabinetului secretarului de stat, subsecretarilor de stat și asimilaților acestora din cadrul ministerelor și aparatului de lucru al Guvernului, precum și cele aferente cabinetului conducătorului de organ de specialitate al administrației publice centrale cu rang de secretar de stat. Totodată, se propune completarea alin.(2) al art.548 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, referitor la eliberarea din funcție a persoanelor din cadrul cabinetului demnitarului, respectiv ca urmare a acordului părților și a desființării postului ocupat de salariat. De asemenea se propune ca ministerele și Secretariatul General al Guvernului să supună Guvernului spre adoptare proiectele de acte normative prin care numărul total de posturi de secretar de stat, subsecretar de stat și de funcții asimilate funcțiilor de secretar de stat și subsecretar de stat la nivelul tuturor ministerelor, precum și a celorlalte instituții și autorități publice din subordinea/coordonarea Guvernului sau a ministerelor se va reduce cu 50%.

Șantierul naval unde a fost construit Titanic va cere intrarea în insolvență

Șantierul naval Harland and Wolff din Belfast, unde a fost construit vasul Titanic, a fost pus luni sub administrare specială, după ce proprietarul său norvegian falimentar nu a reușit să găsească un cumpărător, iar apelurile pentru naționalizare au fost respinse, transmite Reuters. Harland and Wolff, ale cărui macarale galbene domină cerul orașului nord-irlandez, a fost ocupat săptămâna trecută de muncitorii care se tem că își vor pierde locurile de muncă. Aceștia au spus luni că vor bloca intrarea administratorilor în șantier. ”BDO au fot numiți administratori, iar compania va face mâine (marți n.r.) cerere pentru intrarea în insolvență”, a declarat purtătorul de cuvânt al Harland and Wolff. Compania a fost scoasă la vânzare anul trecut, de către compania mamă Dolphin Drilling, din Norvegia, care în iunie a făcut cerere pentru intrarea în faliment. Înființat în 1861, șantierul naval Harland and Wolff avea peste 30.000 de angajați în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și rămâne un simbol puternic al istoriei orașului Belfast, ca centru industrial al Imperiului Britanic. Șantierul a fost însă în declin de peste o jumătate de secol, iar în prezent are doar 130 de angajați permanenți, specializați în proiecte de energie și inginerie marină. Compania angajează însă un număr mare de contractori atunci când are comenzi. ”Este o zi tristă. Nu știu ce voi face”, a declarat un angajat în vârstă de 54 de ani, cu o vechime de 38 de ani la șantier. Acesta a spus că toți muncitorii ar fi fost înștiințați de concedieri. Muncitorii s-au închis în șantier săptămâna trecută și fac cu schimbul, ocupând clădirile principale, în încercarea de a prelua controlul asupra unui proces de care se tem că își vor pierde locurile de muncă. Muncitorii urmau să voteze luni dacă să continue protestul. John McDonnell, purtătorul de cuvânt al Partidului Laburist pe probleme financiare, a vizitat luni șantierul și a cerut statului să intervină și să îl naționalizeze. “Nu va fi dificil pentru premierul Boris Johnson să spună că va da șantierului un viitor. Dacă va fi închis acum, s-ar pierde forța de muncă calificată, viitorul”, a spus McDonnell. Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a spus săptămâna trecută că soarta șantierului, care s-a aflat în proprietatea statului în perioada 1975-1989, este o problemă comercială. Susan Fitzgerald, reprezentantă a sindicatului Unite, a spus că este îngrijorată de informațiile din presă potrivit cărora șantierul ar putea fi vândut de administratori fără obligații precum pensiile și contractele angajaților. ”Aceasta ar fi o măsură cinică, menită să se scape de locurile de muncă și muncitorii”, a spus Fitzgerald. În timp ce administratorii ar putea pune în pericol locurile de muncă, nu este obligatoriu că șantierul va fi închis, mare parte din terenul acestuia fiind închiriat pe termen lung de către Belfast Harbour Commissioners. O parte a șantierului a fost vândută, iar acolo se află un muzeu dedicat Titanic, cel mai mare vas de la momentul construcției lui, care s-a scufundat la prima sa cursă, în 1912, cu pierderea a 1.500 de vieți.

Coca-Cola stârnește controverse în Ungaria cu o reclamă pro-LGBTQI

Coca-Cola difuzează reclame în Ungaria care includ cupluri de același sex sărutând și îmbrățișând sticlele cu băutura răcoritoare. Compania se confruntă cu repercusiuni din partea politicienilor ungari și a activiștilor conservatori, însă nu plănuiește să renunțe, notează CNN. Cel puțin un lider al partidului de guvernământ Fidesz și al mass-media conservatoare au cerut boicotarea produselor sau interzicerea seriei "Love is Love" a companiei.  "Compania Coca-Cola depune eforturi pentru diversitate, incluziune și egalitate în afacerea noastră și sprijinim totodată drepturile societății", a transmis un purtător de cuvânt al acesteia. În calitate de susținător al comunității LGBTQI, credem că fiecare are dreptul de a iubi persoana pe care o alege. Campania din prezent care se difuzează în Ungaria reflectă aceste valori".  Coca-Cola a lansat campania "Love is Love" (dragostea este dragoste) în Ungaria cu câteva zile înainte de festivalul de la Sziget, care urmează să înceapă la Budapesta în această săptămână. Posterele conțin slogane precum "Zero zahăr, zero prejudiciu". Reclamele pot fi văzute în gări, precum și în alte părți din capitală, potrivit mai multor publicații locale. Compania a publicat imaginile și pe pagina de Facebook din Ungaria în weekend.  Sondajele de opinie arată un număr din ce în ce mai mare de unguri care sprijină drepturile homosexualilor. Un astfel de sondaj, în 2017, arăta că peste 60% din rezidenți cred că drepturile egale ar trebui acordate tuturor, indiferent de orientarea sexuală. Însă István Boldog, membru al parlamentului și lider al partidului Fidesz, a cerut boicotarea produselor Coca-Cola până când anunțurile vor fi îndepărtate. O petiție online care solicită boicotarea și ca oficialii locali să interzică reclamele a obținut aproximativ jumătate din obiectivul său de 50.000 de semnături.  În prezent, autoritățile ungare recunosc uniunile legale pentru cuplurile de același sex, dar partidul Fidesz și liderul său, premierul Viktor Orban, se opun legalizării căsătoriilor cu persoane de același sex. Un raport recent al ILGA a cerut, de asemenea, parlamentarilor ungari să facă mai multe pentru a preveni discriminarea față de membrii comunității LGBTQI din Ungaria. Budapesta găzduiește adesea evenimente pro-gay, inclusiv parada anuală Pride.  Festivalul de la Sziget este un eveniment anual care atrage muzicieni de top și promovează "un mediu în care nimeni nu poate fi discriminat sau insultat în funcție de culoarea pielii, a religiei sau a identității sexuale".  Partidul Fidesz și Orban, care au câștigat trei mandate consecutive din 2010, s-au confruntat cu liderii Uniunii Europene cu privire la problemele legate de dreptul la căsătorie al persoanelor de același sex, precum și în privința politicilor de imigrație ale lui Orban și blocarea instituțiilor democratice din Ungaria.

Doar 17,5% dintre directorii marilor companii și-au păstrat funcțiile

Aproape 17,5% dintre directorii executivi (CEOs) ai celor mai mari 2.500 de companii listate la nivel global au părăsit, anul trecut, pozițiile pe care le dețineau, un număr record de plecări în ultimii 15 ani, potrivit studiului 2018 CEO Success, recent publicat de PwC și Strategy&. Numărul de plecări a atins un nivel record al ultimilor 15 ani din cei 19 ani analizați de rapoartele PwC, principalele cauze fiind succesiunea planificată, dar și înlocuirile forțate sau provocate de fuziuni și achiziții. ”Peste două treimi din înlocuiri au venit ca urmare a unor planuri de succesiune, iar concedierile au reprezentat 20%. Pentru prima dată în istoria studiului, motivele de etică au reprezentat o cauză mai frecventă a plecărilor forțate decât performanțele financiare”, se arată în comunicat. Totodată, puterea și implicarea investitorilor a fost un factor important în decizia de schimbare a directorilor executivi. Astfel, dacă în 2000, un CEO rămânea în funcție în medie o perioadă de cel puțin opt ani, în ultimul deceniu, mandatul s-a redus în medie la circa cinci ani.

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 3,09%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,09%, potrivit datelor publicate, marți, de Banca Națională a României (BNR). Luni, ROBOR la 3 luni a stagnat la 3,08%. Marți, indicele a crescut la 3,09%. Totodată, marți, indicele ROBOR la 6 luni a urcat de la 3,17% la 3,18%. Luni, acesta a ajuns la cel mai mic nivel din 22 iunie 2018, când a fost 3,16%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru primul trimestru din 2019, a crescut la 2,63%, de la 2,36% în T4 2018.

În jumătate de an, s-au acordat tichete de vacanță de 202 milioane euro

Valoarea voucherelor de vacanță, acordate în primele șase luni ale anului, a fost de 202 milioane euro, a declarat pentru News.ro Alin Burcea, proprietarul touroperatorului Paralela 45, care afirmă că sunt turiști care au cumpărat sejururi pe litoralul românesc încă din octombrie anul trecut. Acesta subliniază însă că autoritățile ar trebui să sprijine agențiile de turism care fac incoming, pentru a le stimula să aducă și mai mulți turiști străini. În prezent, sunt 50 de agenții care aduc turiști străini în România, iar alte 2.500 care le vând românilor pachete de vacanță în străinătate. ”Vânzările în stațiunile balneoclimaterice și la munte s-au dublat față de anul trecut. Toate zonele care nu erau prea călcate de turiști s-au capitalizat, au strâns bani și au început să-i investească. Astfel, hotelierii au acum bani și îi pot reinvesti. Și neapărat aceste investiții trebuie să atragă și turiști străini. Totuși, trebuie dezvoltat incomingul. Autoritățile ar trebui să stimuleze agențiile să aducă turiști străini, trebuie găsită o soluție pentru a aduce și mai mulți turiști străini. Din păcate, nu există nicio strategie în acest sens”, spune Alin Burcea, proprietarul touroperatorului Paralela 45, care se întreabă dacă Guvernul va reuși să dea și anul viitor aceste facilități bugetarilor.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.