MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Părinții care se întorc mai repede la muncă vor primit o indemnizație de 1.500 de lei
Stimulentul va fi acordat părinților care stau în concediu de creștere a copilului doar șase luni
Părinții aflați în concediu de creștere a copilului vor primi un stimulent de 1.500 de lei dacă aceștia aleg să se întoarcă la muncă până la împlinirea vârstei de 6 luni a copilului, a declarat, miercuri, ministrul Muncii, Raluca Turcan, după ședința de Guvern. "Astăzi Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care se acordă părinților aflați în concediu de creștere a copilului un stimulent de 1.500 de lei dacă aceștia aleg să se întoarcă la muncă până la împlinirea vârstei de 6 luni a copilului. Acesta este o măsură activă care încurajează întoarcerea la muncă. De asemenea, contribuie la creșterea veniturilor părinților, scade riscul deprofesionalizării și asigură o forță de muncă necesară în momentul de față la nivelul angajatorului. Practic, noile prevederi incluse în acest proiect sunt următoarele: se acordă un stimulent de 1.500 de lei în locul stimulentului de 650 de lei dacă părinții aleg să se întoarcă la muncă mai devreme de împlinirea vârstei de 6 luni de către copil sau vârsta de 2 ani, respectiv 3 trei ani în cazul copilului cu dizabilități", a spus Raluca Turcan. Ea a menționat că se menține stimulentul de 650 de lei pentru părinții care revin în activitate până la împlinirea vârstei de 2 ani și, de asemenea, după împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni sau un an în cazul copilului cu handicap până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 sau de 3 ani în cazul copilului cu dizabilități. Această ordonanță mai aduce și un stimulent de inserție de 650 de lei pentru părinții care se întorc la lucru în perioada în care sunt îndreptățiți să beneficieze de concediul pentru creșterea copilului cu dizabilități, cu vârstă cuprinsă între 3 și 7 ani. "Alte prevederi din această ordonanță de urgență țin de faptul că se ia în calcul și perioada în care părinții au fost în șomaj tehnic la calculul perioadei pentru stabilirea indemnizației pentru creșterea copilului. De asemenea, că odată ce părintele s-a întors la muncă mai devreme de împlinirea vârstei de 6 luni a copilului, dar nu din vina lui își pierde locul de muncă și în intervalul de 2 ani își regăsește un alt loc de muncă, atunci poate să beneficieze de acest stimul de inserție. În concluzie, aceasta este o primă măsură dintr-un set de măsuri active pe care Guvernul le are în vedere pentru a crește gradul de ocupare, pentru a stimula viața activă, pentru a încuraja munca și pentru a încerca să direcționăm oamenii din România care în momentul de față se află în situații de relație directă cu statul, de dependență de stat, cum ar fi plata șomajului, plata ajutorului social, să se întoarcă spre muncă și în felul acesta să treacă și la un nivel superior de venituri și în același timp veniturile statului să aibă de câștigat", a afirmat Raluca Turcan. Întrebată de jurnaliști câte persoane ar urma să beneficieze de măsura respectivă, ministrul a precizat că ar fi vorba de 20.000 de persoane. "În momentul de față există aproximativ 158.000 de persoane beneficiare de indemnizația pentru creșterea copilului. Noi estimăm că de acest stimulent vor beneficia aproximativ 20.000 de persoane și în aceste condiții impactul pentru bugetul statului ar fi unul pozitiv cu 100 de milioane de lei pe an. În același timp, am ales acest plafon de 1500 de lei tocmai pentru că el este suficient pentru a apela la servicii de supraveghere a copilului dacă aleg să se întoarcă la muncă și în același timp Ministerul Muncii pregătește un alt proiect de lege prin care dorim să legalizăm activitățile casnice, să la facilităm astfel încât să existe o relație contractuală mult mai simplă între două persoane fizice care aleg să desfășoare împreună activități casnice, inclusiv de menaj sau supraveghere a copilului", a spus Raluca Turcan.
Isărescu: Impactul economic inițial al pandemiei a fost unul puternic
u guvernatorul BNR susține că dezechilibrele existente s-au accentuat pe fondul crizei sanitare
Impactul economic inițial al pandemiei a fost unul puternic în România, accentuând dezechilibrele existente, presiunile privind deprecierea monedei naționale și creșterea necesarului de lichiditate, afirmă Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), în deschiderea conferinței organizată de Banca Națională a Moldovei cu tema „Rolul unei bănci centrale în modernizarea societății – provocări în economiile emergente”. ”În România, impactul economic inițial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând dezechilibrele existente, presiunile privind deprecierea monedei naționale și creșterea necesarului de lichiditate. Drept consecință, obiectivul imediat al băncii noastre centrale a fost să păstreze stabilitatea și lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcționare a finanțelor publice și a economiei reale; concomitent, dozajul de măsuri a urmărit evitarea unei deprecieri excesive și nenecesare a leului. Pe un orizont mai larg, am urmărit păstrarea încrederii că echilibrele economice și financiare sunt ținute sub control. În acest sens și în deplină concordanță cu mandatul și independența sa statutară, BNR a adoptat cu celeritate un pachet de măsuri proporționale și eficiente pentru susținerea economiei românești. Dat fiind caracterul excepțional al pandemiei, BNR a colaborat mai strâns cu Guvernul României, în special cu Ministerul de Finanțe, pentru a evita un eventual conflict între măsurile monetare, macroprudențiale și cele fiscale”, a afirmat Isărescu. Între cele două bănci centrale există o cooperare instituțională bilaterală de trei decenii, dublată de parteneriatele strategice dezvoltate între instituțiile noastre cu sprijinul UE, FMI, Băncii Mondiale, spune guvernatorul. Consiliul de administrație al BNR a decis reducerea succesivă a ratei dobânzii de politică monetară, îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, furnizarea de lichiditate instituțiilor de credit prin intermediul operațiunilor repo (operațiuni revesibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcționării fluente a pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare, reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit, precum și cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară în vederea consolidării lichidității structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanțarea în bune condiții a economiei reale și a sectorului public. ”Referitor la cumpărarea de titluri de stat în monedă națională de pe piața secundară, măsură larg adoptată de către băncile centrale în actualul context, aș dori să subliniez că BNR a hotărât să demareze achizițiile de pe piața secundară numai după ce a avut loc o modificare a poziției acesteia pe piață, mai precis după ce din poziția de debitor net BNR a devenit creditor net în relația cu băncile comerciale. Din această perspectivă, în deplină concordanță cu statutul BNR, măsura a fost întreprinsă în scopul asigurării lichidității sistemului financiar la nivelul adecvat și nu cred că reprezintă o măsură propriu-zisă de relaxare cantitativă. Nu în ultimul rând, BNR a adoptat măsuri la nivel operațional pentru asigurarea continuității și a unei bune funcționări a sistemelor de plăți și de decontare în monedă națională, precum și asigurarea fluxurilor de numerar necesare băncilor pentru derularea tuturor operațiunilor”, mai spune Isărescu.
Numărul tranzacțiilor imobiliare a urcat cu o treime
Numărul de tranzacții imobiliare înregistrate în luna martie in 2021 în România a fost de 62.891, cu 30% mare față de aceeași lună a anului trecut, arată datele transmise miercuri de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). “În luna martie 2021 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 62.891 de imobile, cu 12.744 mai multe față de luna februarie. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare în luna martie este cu 14.512 mai mare față de perioada similară a anului 2020”, se arată în comunicat. În martie 2020, numărul tranzacțiilor a fost de 48.379. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în martie 2021, în București – 10.958, Ilfov – 4.306 și Cluj – 3.917. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Covasna – 193, Caraș Severin – 322 și Călărași – 419. Numărul ipotecilor, la nivel național, în martie 2021, a fost de 27.265, cu 283 mai mare față de martie 2020. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 6.006, Ilfov – 2.014 și Timiș 1.712. La polul opus se află județele Sălaj – 60, Harghita – 95, și Covasna – 96. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a treia lună a anului 2021 sunt Arad – 691, Bihor - 458 și Galați – 402. Pe parcursul anului 2020 au fost tranzacționate în total 602.805 de imobile, cu 62.625 mai mult față de 2019.
Enel X instalează 25 de stații de reîncărcare pentru mașini electrice în 12 orașe
Enel X România, membră a Enel X, divizia de servicii avansate de energie a Grupului Enel, a anunțat miercuri că instalează 25 de stații de reîncărcare pentru automobilele electrice în 12 orașe din România, prin intermediul unui parteneriat cu NEPI Rockcastle, stațiile acoperind o distanță de aproximativ 1.000 de kilometri pe drumurile principale din România. ”Enel X România, membră a Enel X, divizia de servicii avansate de energie a Grupului Enel instalează 25 de stații de reîncărcare pentru automobilele electrice în 12 orașe din România, prin intermediul unui parteneriat cu NEPI Rockcastle, cel mai mare investitor imobiliar în zona de retail real estate din România”, a anunțat compania. Stațiile de reîncărcare rapidă sunt instalate în centre comerciale din portofoliul NEPI Rockcastle din București, Sibiu, Deva, Râmnicu Vâlcea, Târgu-Mureș, Drobeta-Turnu Severin, Timișoara, Buzău, Galați, Brăila, Târgu-Jiu și Satu Mare. Acestea acoperă o distanță de aproximativ 1.000 de kilometri pe drumurile principale din România, urmând a conecta orașe din sudul, centrul și vestul țării. Enel X precizează că își continuă planurile pentru dezvoltarea rețelei de stații de reîncărcare în România, încurajând mobilitatea rutieră a clienților prin intermediul vehiculelor electrice. „Continuăm planul de a dezvolta infrastructura de reîncărcare pentru șoferii care optează pentru mobilitatea electrică, apăsând pedala de accelerație spre tranziția energetică și spre o economie sustenabilă. În România, avem un plan ambițios anul acesta pentru extinderea lanțului de stații de încărcare, pentru a încuraja un transport durabil. Suntem deja prezenți de la est la vest și ne-am propus să conectăm și partea nordică a țării de cea sudică. Acum, prin rețeaua creată de Enel X în România , orice șofer poate traversa țara de la Timișoara la Constanța la volanul unui vehicul electric, fără emoții”, a declarat Mihai Mardale, head of e-Mobility, Enel X România. Parteneriatul dintre Enel X și NEPI Rockcastle presupune instalarea a 11 stații JuicePump și a altor 14 de tip JuicePole, fiecare dintre cele 25 permițând reîncărcarea simultană a două vehicule electrice. Cu aceste unități, numărul punctelor de reîncărcare instalate de Enel X România în toată țara depășește 120.
Kim Kardashian, pentru prima dată în topul Forbes al miliardarilor lumii
Vedeta de televiziune și antreprenoarea Kim Kardashian a fost inclusă marți, pentru prima dată, în topul Forbes al miliardarilor lumii. Forbes a estimat că Kim Kardashian, în vârstă de 40 de ani, „valorează acum 1 miliard de dolari, față de 780 de milioane de dolari, în octombrie, mulțumită a două afaceri profitabile - KKW și Skims - precum și banilor obținuți din televiziune și contracte de endorsement și unui număr de investiții mai mici”. Kardashian, care și-a lansat cariera cu reality show-ul „Keeping Up with The Kardashians", se alătură astfel în listă lui Kanye West, de care a anunțat că divorțează. Despre starul rap în vârstă de 43 de ani, revista Forbes a spus că are o avere estimată la 1,8 miliarde de dolari, mare parte din aceasta provenind din contractele liniei sale vestimentare Yeezy. Kardashian a depus actele de divorț în luna februarie, citând diferențe ireconciliabile. Sora ei vitregă Kylie Jenner a pierdut statutul de miliardar, potrivit Forbes. Revista a evaluat averea vedetei în vârstă de 23 de ani la circa 700 de milioane de dolari, în urma unui an dificil pentru vânzarea de produse cosmetice și după o supraestimare a veniturilor Kylie Cosmetics, companie deținută acum în proporție de 51% de Coty Inc. Kim Kardashian a fondat KKW Beauty în 2017, promovându-și și vânzând produsele online, cu sprijinul social media. Contul ei de Instagram este urmărit de 213 milioane de utilizatori. Doi ani mai târziu, ea a lansat linia de haine modelatoare Skims.
Mark Zuckerberg folosește Signal
Șeful Facebook, Mark Zuckerberg, este unul dintre utilizatorii Signal, dar probabil nu a renunțat, încă, la WhatsApp. Hack-ul Facebook reieșit recent la iveală, prin care au fost expuse datele a peste jumătate de miliard de utilizatori, a scos la iveală o altă informație interesantă: Mark Zuckerberg are cont de Signal. Contul de Signal al lui Mark Zuckerberg a fost aflat după ce chiar datele CEO-ului Facebook au fost descoperite printre cele postate recent pe un forum de hacking. A fost suficientă o simplă căutare după numărul de telefon. Dincolo de noianul de glume care au invadat deja rețele sociale, faptul că Zuckerberg are cont de Signal nu ar trebui să reprezinte ceva foarte ieșit din comun. Este normal ca șeful Facebook să vadă cum funcționează produsele concurente. În fapt, creșterea Facebook se datorează și copierii concurenței. Facebook spune că incidentul recent nu a survenit unui hack propriu-zis. Atacatorul s-ar fi folosit de o vulnerabilitate a funcției de importare a contactelor, vulnerabilitate care ar fi fost rezolvată în august 2019. Chiar și așa, cele 533 de milioane de înregistrări, care acoperă utilizatori din 106 țări și includ de la numere de telefon și email-uri, la adrese personale, reprezintă un set nou de date, care nu se suprapune cu niciunul din numeroasele seturi vechi, obținute pe baza altor probleme ale rețelei sociale.
Apel pentru vaccinarea angajaților din HoReCa
Premierul Florin Cîțu a făcut apel la reprezentanții HoReCa să ajute la vaccinarea tuturor angajaților care lucrează în acest sector. „Noi le vom ajuta. Avem dozele necesare. Vom ajuta și cu centre de vaccinare, dar trebuie toată lumea să se implice și e nevoie de acest efort comun pentru a putea redeschide economia de la 1 iunie”, a adăugat șeful Guvernului. „Așa cum am făcut apel la autoritățile locale, la aleșii locali, chiar și la biserică, aș vrea să fac un apel și la mediul privat și la antreprenori să susțină campania de vaccinare. În discuția pe care am avut-o ieri cu HoReCa am spus foarte clar și au fost de acord cei din sector să ajute la vaccinarea tuturor angajaților din sectorul HoReCa. Este nevoie de un efort comun și cei din sectorul privat, din care am făcut parte atâția ani, și îl cunosc foarte bine, dispun și le cer ajutor în acest moment. E nevoie de implicarea fiecăruia, implicarea companiilor private din România. Noi le vom ajuta. Avem dozele necesare. Vom ajuta și cu centre de vaccinare, dar trebuie toată lumea să se implice și e nevoie de acest efort comun pentru a putea redeschide economia de la 1 iunie”, a afirmat Florin Cîțu, la finalul ședinței de miercuri a Executivului.
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 1,65%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut miercuri de la 1,66% la 1,65%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 1,71%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de luni, 15 martie 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei aprilie-iunie 2021, este de 1,67%, în declin față de nivelul de 1,88% aferent primului trimestru.
