MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Paradox: băncile ies mai solide din criza pandemică
Profitul sistemului bancar ajunge după 9 luni la un record de 6,4 mld. lei: plus 36% n câștigul din tot anul 2021 poate urca spre 9 mld. lei n
Profiturile cumulate ale celor mai mari trei bănci din România - Banca Transilvania, BCR și BRD - au totalizat 3,5 mld. lei în 9 luni/2021, reprezentând peste 50% din câștigul sistemului bancar, scrie zf.ro. Profitul net la nivelul sistemului bancar românesc a ajuns la sfârșitul primelor nouă luni din 2021 la un record de aproximativ 6,4 mld. lei, în creștere cu mai mult de 36% față de câștigul raportat pentru aceeași perioadă din 2020, în ciuda pandemiei de COVID-19, iar activele au urcat la un vârf de 602,7 mld. lei, în condițiile creșterii creditării cu un ritm mediu de 9,5%, conform datelor BNR. Acesta a fost cel mai bun profit pentru bănci din nouă luni. Privind retrospectiv situația la nivelul întregului sistem bancar se observă că în primele nouă luni din 2020 câștigul preliminar a fost de 4,7 mld. lei, după nouă luni din 2019 sistemul bancar avea un profit de circa 5 mld. lei, în timp ce în nouă luni din 2018 câștigul era de 5,7 mld. lei.
Până acum, cel mai mare profit anual al sistemului bancar, de aproape 7 miliarde de lei (6,83 mld. lei), a fost raportat pentru anul 2018. Câștigul din primele nouă luni din 2021, de 6,4 mld. lei, a depășit profitul din sistemul bancar românesc pe întregul an 2020, de circa 5 miliarde de lei, precum și câștigul din tot anul 2019, de dinaintea pandemiei de COVID-19, de 6,3 miliarde de lei. După primul trimestru din 2021, profitul sistemului bancar era de 1,9 mld. lei, cu 15% peste nivelul din T1/2020, la jumătatea anului câștigul a fost mai mult decât dublu, de 4,2 miliarde de lei, iar după nouă luni a urcat peste 6,4 miliarde de lei. Dacă băncile vor obține rezultate bune și în ultimul trimestru din 2021, profitul sistemului bancar pentru tot anul 2021 poate urca la un nivel record, îndreptându-se spre 9 mld. lei.
Câștigurile record ale băncilor susțin declarația de la ZF Bankers Summit 2021 a lui Bogdan Neacșu, noul președinte al Asociației Române a Băncilor (ARB) și CEO al CEC Bank, că sistemul bancar a ieșit mai bine din această criză decât a intrat. Ritmul mediu de creștere a creditului privat a fost în primele nouă luni de circa 9,5% an/an, mai rapid decât în 2020. În tot anul 2020, soldul creditului privat a crescut cu doar 5,1%, în medie.
Profiturile cumulate ale celor mai mari trei bănci din România - Banca Transilvania, BCR și BRD - au totalizat 3,5 mld. lei în intervalul ianuarie ñ septembrie 2021, peste nivelurile din 2020, reprezentând mai mult de jumătate din câștigul întregului sistem bancar.
Banca Transilvania, cea mai mare instituție de credit după active de pe piața bancară românească, a avut un câștig net record de 1,47 mld. lei în nouă luni, BCR a obținut un profit de 1,14 mld. lei, în timp ce profitul raportat de BRD-SocGen fost de 886 mil. lei.
Munca la distanță a crescut productivitatea, dar și cazurile de burnout
ce nu funcționează: gestionarea muncii și responsabilitățile familiale, lipsa interacțiunii cu colegii și incertitudinea socială generată de pandemie
Munca la distanță și cea hibridă au crescut productivitatea pe termen scurt pentru majoritatea companiilor la nivel global, peste obiectivele stabilite, dar încrederea angajaților în angajatori a scăzut, parțial din cauza burnout-ului, pentru că mulți nu au reușit să echilibreze viața personală cu volumul de muncă, reiese din sondajul Future of Work and Skills, realizat de PwC, citat de Agerpres. Aproape 60% dintre respondenți au declarat că organizația lor a avut rezultate mai bune față de obiectivele de performanță și de productivitate ale angajaților, stabilite în ultimele 12 luni, și doar 4% au avut performanțe semnificativ mai slabe. Încrederea angajaților a scăzut însă, doar 31% dintre directorii generali și de resurse umane intervievați arătând ferm că în organizația lor există un nivel ridicat de încredere între angajați și managerii lor direcți.
Totodată, aproape trei sferturi (74%) dintre respondenți nu cred că oamenii pot gestiona eficient volumul de muncă și timpul personal.
„Menținerea și chiar creșterea productivității angajaților de la apariția pandemiei, în condițiile muncii de la distanță, a surprins pozitiv organizațiile care aveau inițial așteptări pesimiste. Însă, pe măsură ce timpul a trecut, noul mod de lucru începe să arate și neajunsurile. Dificultatea de a gestiona în paralel munca și responsabilitățile familiale, de exemplu, lipsa interacțiunii față în față cu colegii, incertitudinea socială generată de pandemie sunt doar câțiva factori care explică valul de demisii la nivel global și atașamentul tot mai scăzut față de angajatori. Este încurajator faptul că, în sondajul actual, aproape 40% dintre lideri au spus că încrederea dintre angajați și managerii lor direcți este foarte importantă. Companiile trebuie să găsească un echilibru între modul de lucru și sănătatea oamenilor având o abordare bazată pe date pentru a înțelege și a preveni motivele care au diminuat capacitatea de retenție a angajaților”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC Romania.
Raportul notează că burnout-ul a devenit în sine o epidemie, fiind recunoscută oficial ca boală de către Organizația Mondială a Sănătății. Angajații obosiți și anxioși își dau demisia de la locurile de muncă în număr record în întreaga lume. Numai în SUA, 20 de milioane de oameni și-au părăsit locurile de muncă în perioada aprilie – august 2021, potrivit Biroului de Statistică a Muncii. În Marea Britanie, Biroul pentru Statistică Națională a raportat peste 1 milion de locuri de muncă vacante în august 2021.
Digitalizarea va continua să fie o preocupare pentru companii, dar și o sursă de anxietate pentru angajați, pentru că pe de o parte majoritatea organizațiilor nu înțeleg riscurile înlocuirii muncii umane cu tehnologie și de cealaltă parte oamenii se tem pentru locurile lor de muncă.
Doar 21% dintre respondenți au susținut că pot identifica riscurile și doar un sfert le comunică clar și consecvent angajaților despre impactul automatizării și AI.
Sondajul a fost realizat în luna septembrie în rândul a circa 4.000 de directori generali și de HR din 28 de industrii și 26 de state.
PwC este o rețea de firme prezentă în 156 de țări cu mai mult de 295.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri.
Avertisment de la un expert în Energie: Principalul risc din această iarnă este să nu avem gaz
Otilia Nuțu, expertă în Energie, a fost invitata Adrianei Nedelea în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. Experta în energie a subliniat că principalul risc cu care s-ar putea confrunta românii în iarna anului acesta ar fi lipsa gazului. Otilia Nuțu a mai explicat și că motivul pentru care prețurile cresc atât de mult este riscul major ca la un moment dat să nu mai existe gaz suficient în piață. „Motivul pentru care cresc prețurile atât de mult este iminența unei întreruperi de furnizare. Prețurile nu cresc de capul lor, pur și simplu piața percepe că este un risc major ca la un moment dat să nu existe suficient gaz în piață. Și atunci toată lumea încearcă să-și cumpere acum gazul ca să aibă. Nu știu în ce măsură nu vor fi cel puțin, dacă sunt câteva zile în care să fie foarte frig, s-ar putea întâmpla să avem o problemă inclusiv cu gazul care să poată să intre fizic. Adică să fie țeava goală, pe scurt”, a explicat Otilia Nuțu, expertă în Energie, la Europa FM.
Otilia Nuțu a mai spus că în acest moment, România are în depozitele de înmagazinare 75% din capacitatea totală de gaz.
„Acesta ar fi principalul risc. Noi avem în depozitele de înmagazinare cam vreo 75% din capacitatea totală. Din câte mi-au explicat niște specialiști, înțeleg că pentru a avea presiune suficientă în rețeaua de gaz ca să poți să furnizezi gaz atunci când este o temperatură foarte joasă un număr de zile, ai nevoie de un flux de importuri. Problema este că noi nu avem capacitate acum de când nu mai importăm prin Ucraina – Gazprom nu mai livrează prin Ucraina – iar noi ne putem cumpăra gazele din Ungaria și din Bulgaria foarte puțin, noi nu avem suficientă capacitate de import ca să ne acoperim acest necesar suplimentar pentru a asigura fluxul și presiunea suficient de mare în cazul în care ar fi o iarnă foarte friguroasă”, a mai spus Otilia Nuțu.
Fost ministru: A venit momentul să spunem că sistemul de încălzire de stat e mort
Fostul ministru al Economiei de la USR Claudiu Năsui afirmă, ieri, că sistemul de încălzire de stat e mort, iar politicienii ar trebui să recunoască acest lucru, evident de mai mulți ani, și să găsească soluții reale, nu să împiedice oamenii să aleagă cu ce se încălzesc. „Bucureștenii vor plăti bani mulți ca să stea în frig și să primească apă rece”, a transmis Năsui, precizând că soluții există, doar Guvernul nu le vede. „Bucureștenii vor ajunge să plătească bani mulți ca să stea în frig și să primească apă rece. Statul dă apă caldă fix la fel cum dă educație și sănătate. Adică cu costuri imense și cu calitate joasă. În teorie totul e „eficient”, în practică, e dezastru. Suntem ținuți captivi unui sistem de stat care ne descurajează și chiar ilegalizează alternativele”, a scris, marți, pe Facebook, fostul ministru al economiei de la USR Claudiu Năsui. Potrivit acestuia, falimentul sistemului de încălzire de stat era clar de mulți ani.
„Nu e vina actualului primar. Vina lui e că susține în continuare să fim prizonieri în acest sistem de stat. De acolo pleacă toată problema. Marea majoritate a bucureștenilor este branșată la sistemul de încălzire de stat, din care de multe ori primesc căldură doar în teorie. În practică primesc apă rece sau călâie. Există variante moderne de încălzire a locuinței. Dar aici vine statul și descurajează și, mai mult, chiar împiedică debranșarea de la sistemul de stat. Cu bună știință”, a mai scris Năsui. Potrivit acestuia, „actualul guvern, așa zis „liberal”, lansează ideea ilegalizării complete a centralelor de apartament, care e principala alternativă la sistemul de încălzire de stat”. „Pe scurt, statul ne promite apă caldă, nu ne-o dă, dar totuși ne pune să plătim pentru ea (și prin factură și prin subvenții care tot de la noi vin). Evident, oamenii căută alternative să poată avea totuși apă caldă și căldură iarna. Așa că ce se gândesc socialiștii să facă? Să ne ilegalizeze principala alternativă la sistemul de stat: centrala de apartament. Vor să ne țină captivi unui sistem în care să murim încet de frig. Să ne îmbolnăvim, să răcim, să ne scadă rezistența organismului până ajungem la spitale tot de stat unde vom fi tot la mâna partidului pentru a primi „sănătate gratuită”. A venit momentul să avem curajul să spunem că sistemul de încălzire de stat e mort”, mai afirmă Năsui.
Fostul ministru afirmă că „de zeci de ani politrucii tot încercă să facă socialismul să meargă”. „Nu va merge nici acum, nici peste un an, nici peste zece. Vom avea fix ce avem acum: apă rece pe bani din ce în ce mai mulți. Soluția e evidentă pentru toată lumea, numai pentru guvern nu: să avem dreptul să ne alegem cu ce ne încălzim”, susține Năsui.
Acesta precizează că soluții si tehnice și financiare există. „De exemplu, subvenția care în prezent merge pentru a pompa apă caldă în solul Bucureștiului (2.000 de tone de apă fierbinte pe oră) poate fi redirecționată înspre ajutarea celor cu adevărat nevoiași să își aleagă cum să se încălzească. Cine vrea centrală de apartament să-și pună. Cine vrea să fie branșat la centrala de bloc sau de cvartal, să poată să o facă. Cine vrea să folosească electricitate, de asemenea. Nu suntem condamnați să trăim în frig și să nu avem apă caldă. Nu putem continua cu actualul sistem de încălzire de stat în care forțăm oamenii să stea în frig. În încălzire precum în toate domeniile, românii ar trebui să aibă dreptul de a alege”, a încheiat Năsui.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a afirmat vineri că se pregătește un set de măsuri care include și interdicția de a instala centrale termice proprii în blocurile care se construiesc acum. „Aceste locuințe noi vor putea avea centrală comună sau va trebui să fie conectate la rețelele de încălzire ale orașelor”, arată el.
Prețul european al carbonului, nivel record
Prețul de referință european pentru certificatele de carbon a atins luni un nivel record de peste 71 de euro (79,79 dolari) pe tonă, deși îngrijorările legate de noile restricții impuse de guverne din cauza creșterii cazurilor de Covid-19 în Europa ar putea limita avansul, transmite Reuters. Contractul EUA pentru 21 decembrie a urcat la un maxim de 71,21 euro pe tonă, atingând un nou record pentru a șasea zi lucrătoare consecutivă. Vremea mai rece și producția de energie eoliană mai mică din această săptămână au lăsat mai mult loc pentru generarea de combustibili fosili, ceea ce s-ar putea traduce într-o cerere mai mare de EUA, a declarat analistul Refinitiv Ingvild Sorhus. „Aceasta fiind spuse, Europa fiind epicentrul pandemiei de Covid-19, îngrijorările legate de mai multe măsuri de izolare și de activitate mai scăzută ar putea afecta piețele și, de asemenea, carbonul”, a spus ea, adăugând că perspectivele generale rămân optimiste. Piața carbonului a fost stimulată de acordul privind comerțul global de carbon la summit-ul ONU privind clima de la începutul acestei luni și de creșterea prețurilor la gaze, care l-au ridicat peste nivelurile de rezistență tehnică, au spus analiștii. Prețurile mari la gaze fac ca firmele energetice să ardă cărbune pentru generarea de energie electrică, care emite de două ori mai mult dioxid de carbon decât utilizarea gazului, necesitând mai multe permise de carbon. Un raport de la autoritatea europeană de reglementare financiară, ESMA, de săptămâna trecută, nu a găsit nicio dovadă de comportament anticoncurențial în comerțul cu emisii. Marcus Ferdinand, manager la firma de consultanță Thema din Oslo, a declarat pentru Reuters că raportul a sporit încrederea în piață, deoarece nu este așteptată nicio intervenție imediată din partea factorilor de decizie.
Performanță a Samsung
Samsung este performerul pieței de smartwatch-uri în ultimul trimestru
Cea mai nouă serie de ceasuri inteligente Samsung, care revine la un sistem de operare dezvoltat de Google, a ajutat compania coreeană să se apropie de Apple. Piața smartwatch-urilor a continuat să crească și în al treilea trimestru al anului, conform Counterpoint Research, de data aceasta cu 16%. Cele mai notabile evenimente ale ultimului trimestru sunt creșterea Samsung în paralel cu scăderea Apple, ceea ce a dus la micșorarea distanței dintre cele două companii pe această piață. Samsung a crescut cu 17%, creștere care este pusă de specialiști pe seama performanței peste așteptări a seriei Galaxy Watch 4, care a marcat revenirea Samsung la WearOS, sistemul de operare dezvoltat de Google. Cota de piață a Samsung a ajuns la 14%. În același timp, cota de piață a Apple a scăzut cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut. Apple deține acum 22% din piață. Ceilalți producători de top, Amazfit, Imoo, Huawei și Garmin, au cote de piață de la 6% în jos. Huawei a scăzut de la 14%, în urmă cu un an, la 5% acum.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
