MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Pandemia i-a transformat pe români în brutari
36% dintre români au preparat în ultimul an pâine în propria bucătărie”, arată un studiu Reveal Marketing Research
Aproximativ 36% dintre români au spus că în ultimul an au preparat pâine sau alte produse similare în propria bucătărie, potrivit studiului realizat de Reveal Marketing Research despre obiceiurile de consum ale românilor privind produsele de panificație, care mai arată că atunci când vine vorba despre cozonaci, cei mai mulți dintre români (42%) vor să păstreze tradițiile și intenționează să îi prepare acasă. România înregistrează cel mai mare consum individual de pâine din UE, dar și cel mai mic preț pe acest produs, fiind cu 47% mai ieftină față de media europeană, potrivit datelor Eurostat. România exportă produse de panificație în Europa, dar și în afara continentului, inclusiv cozonaci și produse congelate. Pâinea albă este preferata românilor, astfel că 38% dintre consumatori declară că o consumă zilnic, potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research despre obiceiurile de consum ale românilor privind produsele de panificație. Ca sortimente, 37% dintre respondenți spun că pâinea feliată sau ambalată se află zilnic pe masă, urmată de franzelă menționată de către 33%. “Vedem că românii se arată mari consumatori ai produselor de panificație, dar preferă să le cumpere, nu să le prepare singuri. Astfel că 70% dintre respondenți le achiziționează din magazinele fizice, în special pâinea feliată/ ambalată (88%), covrigii (85%), franzela (80%) și chiflele (78%). Deși comenzile online au luat cu asalt industria alimentară în ultimul an, atunci când vine vorba despre produse de panificație, doar 3% aleg această variantă”, se mai arată în studiu. Pentru că în ultimul an obiceiurile de consum s-au schimbat considerabil și s-a observat tendința oamenilor de a prepara pâine sau alte produse de panificație în casă, studiul a investigat dacă aceste modificări se reflectă și în comportamentul românilor. “36% dintre respondenți au spus că în ultimele 12 luni au preparat pâine sau alte produse similare în propria bucătărie, în timp ce 48% declară că și-au păstrat aceleași obiceiuri, preferând să le cumpere, nu să le pregătească singuri. Apoi, există un segment al celor care au intenționat să înceapă această activitate, dar au renunțat, deoarece li s-a părut dificil (16%)”, se mai arată în studiu. Cu ocazia sărbătorilor de Paște, jumătate dintre români intenționează să prepare cozonacii în propriile bucătării, nu să îi cumpere din magazine. “Deși în general pâinea este achiziționată din magazin, totuși, atunci când vine vorba despre cozonaci, cei mai mulți dintre români (42%) păstrează tradițiile și îi prepară acasă. Pentru că aproape jumătate dintre respondenți (47%) afirmă că obișnuiesc să consume cozonac doar cu ocazia sărbătorilor, atunci efortul de a pregăti o rețetă complexă pare mai mic. Chiar și cu ocazia sărbătorilor de Paște din 2021, cei mai mulți (48%) declară că vor coace cozonacul în cuptoarele de acasă, în timp ce 37% preferă să-l achiziționeze dintr-un magazin”, se mai arată în studiu. Românii care aleg să cumpere cozonaci din magazine spun că obișnuiesc să se aprovizioneze din supermarketuri sau hipermarketuri în cea mai mare măsură (65%), iar 45% se duc la brutărie. Doar 24% cumpără cozonaci de la cofetării. Motivul principal pentru care unii români evită să prepare cozonaci în casă este faptul că produsele din comerț sunt evaluate ca fiind mai bune decât ceea ce ar găti singuri, aspect menționat de către 37% dintre respondenți. Totodată, 30% dintre ei sunt de părere că este un proces prea îndelungat, iar 18% consideră că rețeta este prea complicată. Dacă aleg să cumpere cozonacul, majoritatea respondenților (89%) declară că preferă brandurile românești, care au rețete tradiționale. Alți 26%, deși aleg mărcile din România, spun că le preferă pe acelea care urmează rețete internaționale, cum ar fi cozonacul Panettone. Doar 9% dintre români aleg branduri străine de cozonac. “Apetența pentru produsele și brandurile locale se reflectă și în preferințele consumatorilor în ceea ce privește pâinea. Întrebați cât de des consumă anumite tipuri de pâine, 38% dintre români spun că nu consumă niciodată ciabatta, iar 32% nu consumă niciodată focaccia”, se mai arată în studiu.
Ministrul Turcan se laudă pe Facebook cu majorarea numărului de contracte de muncă
u “Numărul de contracte noi de muncă a crescut cu 107.062 față de perioada anterioară declanșării epidemiei”, susține Raluca Turcan
Măsurile de stimulare a ocupării și de protejare a locurilor de muncă implementate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, precum și de alte ministere din Guvern își arată efectele pozitive în actualele condiții de pandemie, a anunțat, luni, ministrul de resort, Raluca Turcan. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, ministrul Muncii susține că, potrivit informațiilor cuprinse în Registrul General de Evidență a Salariaților, față de perioada anterioară declanșării epidemiei, numărul de contracte noi de muncă a crescut cu 107.062. Totodată, numărul de angajatori activi a crescut cu 34.386, față de data de 1 ianuarie 2020 iar numărul de salariați activi a crescut cu 61.274. "Efectele pozitive înregistrate în piața muncii ne încurajează să promovăm, cu și mai multă forță, noi măsuri pentru creșterea ocupării, mai ales în acele zone/județe în care numărul locurilor de muncă este încă foarte mic, iar salariile nu sunt suficient de atractive. Relansarea economiei, prin creșterea numărului de angajatori și, implicit, a numărului locuri de muncă bine plătite ne va asigura mai multe resurse bugetare pe care să le putem redistribui către cei care au cu adevărat nevoie", a scris luni Raluca Turcan.
20% dintre executivii din ECE, extrem de preocupați cu privire la viitorul zonei euro
Aproximativ 20% dintre directorii generali din Europa Centrală și de Est (ECE) se arată extrem de preocupați cu privire la viitorul zonei euro, potrivit unui studiu realizat de PwC la nivel global, care mai arată că volatilitatea cursului de schimb valutar și fiscalitatea se regăsesc de asemenea în topul preocupărilor directorilor executivi în următoarele 12 luni. "În contextul digitalizării accelerate, amenințările cibernetice au devenit a doua preocupare la nivel mondial, însă directorii est-europeni nu împărtășesc același nivel de îngrijorare, acestea clasându-se abia pe locul 10 în topul preocupărilor. În schimb, CEO din regiune includ în top trei preocupări incertitudinea geopolitică. De altfel, 20% dintre executivii din ECE s-au arătat extrem de preocupați cu privire la viitorul zonei euro, dublu față de rata globală de 10%. Volatilitatea cursului de schimb valutar și fiscalitatea se regăsesc de asemenea în topul preocupărilor directorilor executivi în următoarele 12 luni", se arată în studiul PwC. PwC a chestionat 678 directori executivi din Europa Centrală și de Est, 175 fiind din România. ”Executivii din regiunea Europei Centrale și de Est au, după cum rezultă din sondaj, alte îngrijorări majore decât cele existente la nivel global. Corelând aceste preocupări cu planurile de afaceri mai puțin îndrăznețe, ne putem face o idee care este cauza acestei abordări: instabilitatea politică și legislativă mai accentuată decât în alte zone ale lumii”, a declarat Liderul Serviciilor pentru Consultanță în Afaceri al PwC România, Dinu Bumbăcea. Nu este nicio surpriză că atât pandemia, cât și criza sanitară se află în topul listei de amenințări în ceea ce privește perspectiva dezvoltării afacerilor atât global, cât și în Europa Centrală și de Est, depășind suprareglementarea, aflată în acest an pe locul secund. ”Liderii de business din Europa Centrală și de Est sunt foarte încrezători în șansele de revenire economică în 2021 și optimismul lor se reflectă în felul în care evaluează perspectivele propriilor companii. Totuși, remarcăm două diferențe față de omologii lor la nivel global. Chiar dacă ponderea celor din regiunea noastră care se așteaptă la creșterea veniturilor în următoarele 12 luni este similară cu a celor la nivel global, atunci când vine vorba de profitabilitate, sunt mult mai rezervați. Observăm aceeași abordare precaută în privința inițiativelor de creștere a afacerilor, precum fuziunile și achizițiile, parteneriatele sau cedarea unor pachete de acțiuni. Concluzionând, executivii din regiunea noastră sunt mai conservatori, mai puțini dispuși să-și asume riscuri sau să adopte schimbări ca răspuns la amenințări, față de media la nivel global”, a mai spus Bumbăcea.
Localitatea Castiglione di Sicilia vinde 900 de case abandonate la prețuri de la 1 euro
Pandemia de coronavirus, carantina și incertitudinile legate de vacanțe nu s-au încheiat, dar aceste lucruri nu împiedică Italia să continue că vândă case la prețul de 1 euro, cel mai recent exemplu fiind localitatea Castiglione di Sicilia, unde aproape 900 de case abandonate își așteaptă cumpărătorii, relatează CNN. Castiglione di Sicilia este situat în apropiere de muntele Etna, în apropiere de Taormina și de plajele coastei estice a Siciliei. Majoritatea caselor se află în zonele cele mai vechi ale orașului. Aproximativ jumătate sunt ruine și vor fi vândute la prețul simbolic de 1 euro. Restul sunt într-o stare mai bună și vor fi comercializate ieftin, la prețuri pornind de la 4.000-5.000 de euro. Primarul Antonino Camarda a lansat un proiect ambițios de a aduce o viață nouă în localitatea sa, unde populația a scăzut de la 14.000 la începutul anilor 90 la numai 3.000 în prezent. ”Avem de salvat o moștenire arhitecturală uriașă, plină de istorie. De-a lungul timpului, au plecat prea mulți oameni, lăsând ân urma lor case vechi, pitorești, dintre care multe datează de pe vremea renașterii”, a spus primarul. În timp alte orașe care desfășoară scheme similare au scos la vânzare o mulțime de case pentru 1 euro, Castiglione di Sicilia stabilește prețul proprietăților în funcție de starea lor. "Am realizat un studiu aprofundat care cataloghează fiecare proprietate pe baza hărților și a datelor din registrul funciar. În funcție de starea lor, clădirile vor fi vândute la prețuri diferite, începând de la 1 euro", a spus Camarda. Dacă va exista mult interes pentru aceeași proprietate, va fi organizată o licitație. Schema, care a fost lansată în martie 2021, este cea mai mare de acest gen, cu cel puțin 400 de proprietăți în oraș, care sunt într-o formă decentă și necesită o renovare minimă. Cumpărătorii trebuie să finalizeze lucrările de renovare în termen de trei ani. Spre deosebire de majoritatea celorlalte scheme, totuși, nu trebuie plătită o garanție pentru a garanta efectuarea lucrărilor. În schimb, proprietarii să încheie o poliță de asigurare de la o bancă, în valoare de 4.000 euro. ”Ar costa noul proprietar 100 de euro pe an, ceea ce pare o sumă mai justă decât o garanție”, a arătat Camarda. Taxele locale sunt scăzute în Sicilia, comparativ cu restul Italiei. Cumpărătorii pot profita, de asemenea, de schema ”superbonus” a guvernului italian, care oferă credite fiscale de 110% pentru renovările care fac casele mai ecologice. Așezat pe un teren stâncos pe versantul nordic al Muntelui Etna, Castiglione di Sicilia are o vedere la uluitoarea vale Alcantara, ale cărei prăpastii și canioane adânci sunt denumite ”gole” (care înseamnă ”chei” în italiană). Tăiate de pâraie limpezi, iazuri și cascade, sunt formate din lavă vulcanică solidificată, creată în timpul erupțiilor din vulcan. Pădurile, plantațiile de măslini, livezile de portocali, plantațiile de alune și proprietățile viticole completează peisajul. Pe flancurile fertile negre ale Etna, podgoriile produc vin premium, din struguri carricante, catarratto și nerello.
CEC Bank lansează cardul de credit 100% online, cu 24 de rate fără dobândă
Banca de stat CEC Bank a anunțat luni că lansează cardul de credit 100% online, cu 24 de rate fără dobândă. ”CEC Bank continuă procesul de digitalizare și lansează cardul de credit acordat 100% online, cu până la 24 de rate fără dobândă. Cardul se poate obține în mai puțin de o oră, cu zero drumuri la bancă, mai rapid decât în varianta clasică, în care procesul de contractare durează 2-3 zile”, a informat banca. Prin CEC_IN, magazinul virtual al CEC Bank, sunt disponibile două tipuri de carduri de credit: Visa Affinity și Visa Platinum, prin care pot fi contractate sume de până la 60.000 lei, respectiv 100.000 de lei. Celor care își fac card de credit 100% online, CEC Bank le oferă acces la Mobile Banking prin intermediul pachetului Bun Venit. ”Continuăm strategia de digitalizare a CEC Bank, iar cardul de credit este cel de-al treilea produs CEC Bank pe care l-am adus 100% în zona online într-un timp record, alături de pachetul de cont curent și creditul de nevoi personale – toate lansate în ultimul an. Accesarea serviciilor bancare ar trebui să fie la fel de simplă ca orice altă comandă la un magazin online și este un serviciu pentru care vedem că există cerere în piață”, a declarat Bogdan Neacșu, director general al CEC Bank. Oferta presupune 24 de rate fără dobândă, pentru tranzacțiile de la orice comerciant din țară sau străinătate, în funcție de valoarea tranzacțiilor. În cazul celor care nu optează pentru sistemul de rate fără dobândă, banca oferă o perioadă de grație de până la 59 de zile, iar suma minimă de rambursat este de 2,5% din suma datorată. Dobânda este de 13,09% pe an (IRCCÂ11,42%), fiind datorată doar pentru sumele utilizate din limita de credit și care nu sunt rambursate până la data lunară de scadență. Cardurile de credit CEC Bank pot fi folosite inclusiv pentru plăți cu telefonul mobil sau cu ceasul smart prin Google Pay, Apple Pay, Garmin Pay, Fitbit Pay sau aplicația CEC Pay. Pentru lansarea cardului de credit 100% online, CEC Bank a colaborat cu start-up-ul românesc FintechOS și cu compania de consultanță Deloitte. În cadrul platformei CEC_IN sunt folosite o serie de tehnologii inovative cum ar fi recunoașterea automată a datelor (OCR), preluarea automată a acestora în sisteme și recunoașterea facială liveness, precum și un mod automat de analiză și decizie. "Pentru a intra în posesia unui card de credit 100% online, Visa Affinity sau Visa Platinum de la CEC Bank, cei interesați trebuie să parcurgă un flux online simplificat, care durează doar câteva minute: clientul selectează suma dorită, oferă informații despre situația financiară și statutul profesional, își introduce datele de identificare și intră într-un apel video cu un reprezentant al băncii. Verificarea eligibilității, inclusiv interogarea veniturilor la ANAF și a istoricului de creditare, se realizează automat, iar acordurile din partea clientului sunt semnate electronic. În cazul unui răspuns pozitiv, contractul se generează pe loc și este semnat tot electronic. În plus, CEC Bank le oferă celor care contractează un card de credit online acces la Mobile Banking și la un cont curent, astfel încât relația cu banca să se poată derula în continuare 100% online, inclusiv în ceea ce privește rambursarea ratelor", precizează banca.
ONRC: 6.755 de firme au fost dizolvate în primul trimestru al acestui an
Numărul de firme dizolvate a scăzut cu 13,1% în primul trimestru din 2021, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, la 6.755, față de 7.773 în perioada ianuarie-martie 2020, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în municipiul București, respectiv 1.270 de firme (în scădere cu 7,16%) și în județele Iași (323, plus 38,03%), Timiș (315, minus 21,84%), Constanța (312, minus 28,44%) și Cluj (291, minus 18,26%).
La polul opus, cele mai puține dizolvări de firme au fost consemnate în județele Ialomița - 29 (minus 19,44%), Covasna - 42 (minus 40%) și Călărași - 45 (minus 4,26%). Domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme în primele două luni din 2021 este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, unde s-au înregistrat 1.997 dizolvări la nivel național. Față de anul anterior, dizolvările din acest sector au scăzut cu 8,06%. Activitățile profesionale științifice și tehnice precum și construcțiile sunt alte două domenii de activitate unde s-a înregistrat un număr mare de dizolvări de firme, și anume 663 (minus 7,4%), respectiv 631 (minus 20,83%). În martie 2021, s-au înregistrat 2.614 dizolvări, cele mai multe în București (485) și în județele Constanța (123), Iași (123) și Cluj (118).
Sandoz vrea să preia o divizie de la GlaxoSmithKline
Consiliul Concurenței a anunțat luni că analizează tranzacția prin care Sandoz AG, al doilea cel mai mare producător mondial de antibiotice, intenționează să preia de la grupul farmaceutic GlaxoSmithKline (GSK) activitatea de comercializare a antibioticelor pe bază de cefalosporină. ”Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin Sandoz AG intenționează să preia de la GlaxoSmithKline (GSK) activitatea de comercializare a antibioticelor pe bază de cefalosporină”, a informat autoritatea de concurență. În România, cele două grupuri sunt active în domeniul comercializării de produse farmaceutice. Activitatea de comercializare ce urmează a fi preluată de către Sandoz AG include mărcile Zinnat, Zinacef și Fortum. ”În conformitate cu prevederile Legii Concurenței nr. 21/1996, această tranzacție trebuie autorizată de Consiliul Concurenței. Autoritatea de concurență va evalua operațiunea în scopul stabilirii compatibilității sale cu un mediu concurențial normal și va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, a precizat autoritatea de concurență. Sandoz AG Elveția este membră a Grupului Novartis și desfășoară activități în domeniul cercetării, dezvoltării, distribuției și comercializării de produse farmaceutice. GSK este o companie farmaceutică internațională, cu sediul în Marea Britanie, listată la bursa din Londra, cu o listare secundară la bursa din New York, și este activă în domeniul cercetării, dezvoltării, distribuției și comercializării de produse farmaceutice.
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 1,59%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas luni la 1,59%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 1,68%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de luni, 15 martie 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei aprilie-iunie 2021, este de 1,67%, în declin față de nivelul de 1,88% aferent primului trimestru. IRCC se aplică împrumuturilor acordate populației după luna mai a anului 2019, data la care a fost înlocuit ROBOR în contracte.
