MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Pandemia de coronavirus va declanșa un val uriaș de insolvențe
“în absența capitalului de lucru și pe fondul scăderii semnificative a cererii, multe dintre companii și-ar putea închide activitatea și vor recurge la disponibilizări de personal", estimează consultanții din domeniu
Economia românească riscă să se confrunte cu un val semnificativ de insolvențe după data 1 iunie, data probabilă la care statul va opri finanțarea șomajului tehnic în majoritatea domeniilor economice, cu excepția HoReCa, estimează analiștii de la Sierra Quadrant, care spun că numărul noilor insolvențe ar putea atinge în acest an pragul de 10.000 de dosare. "Economia românească riscă să se confrunte cu un val semnificativ de insolvențe după data 1 iunie, data probabilă la care statul va opri finanțarea șomajului tehnic în majoritatea domeniilor economice, cu excepția HoReCa. În absența capitalului de lucru și pe fondul scăderii semnificative a cererii, multe dintre companii și-ar putea închide activitatea și vor recurge la disponibilizări de personal", estimează analiștii de la Sierra Quadrant, care consideră că planul de susținere a economiei, pregătit de autorități, va fi unul esențial pentru evitarea unei adevărate pandemii economice. După ce, în 2019, numărul societăților comerciale și persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență a scăzut cu peste 20%, la 6.524 de cazuri, de la 8.304 în 2018, perspectivele în semestrul 2 2020 nu se anunță deloc promițătoare, spun ei. În condițiile în care, potrivit estimărilor, peste 150.000 de firme și-au suspendat sau închis activitatea, urmare a restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, iar peste 1,2 milioane de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic sau disponibilizați, experții estimează că numărul noilor insolvențe ar putea atinge în 2020 pragul de 10.000 de dosare. "În vizor se află cele aproape 150.000 de companii (28% din totalul firmelor active) care înregistrau deja pierderi financiare la finalul lui 2019. Aceste firme, cele mai multe din comerț, servicii, HoReCa, industria prelucrătoare și transporturi, care angajează 850.000 de salariați (21% din totalul angajaților din sectorul privat), s-au aflat în prima linie, fiind primele care au suspendat sau închis activitatea", arată analiza Sierra Quadrant. Potrivit experților, odată cu stoparea programului de susținere financiară a șomajului tehnic, multe dintre companiile din sectorul IMM-urilor, considerate în prezent ,,asimptomatice’’, se vor afla într-o situație de risc. "Într-o economie extrem de fragilă, cum este cea românească, cu peste 90% dintre firme slab capitalizate, odată ce vor fi ridicate subvențiile pentru șomajul tehnic, este posibil ca multe companii să își suspende activitatea sau să declare insolvența din lipsă de capital și pe fondul scăderii acute a cererii. Cum doar foarte puține companii sunt cu adevărat bancabile și pot accesa creditele din programul IMM Invest, pentru restul va urma o perioadă în care vor trebui să ia decizii dure, dar necesare, pentru supraviețuirea business-ului", afirmă Ovidiu Neașcu, asociat coordonator al Sierra Quadrant. El spune că profilul firmei cu risc de insolvență arată că cele mai multe societăți din servicii, turism și comerț pot rezista financiar între 2-3 luni. "După această perioadă, chiar și cu susținerea oferită de stat în cadrul programului de șomaj tehnic, insolvența va deveni principala soluție de protecție economică pentru multe dintre companii", afirmă specialiștii. În 2019, numărul dosarelor noi de insolvență a fost de 6.384, mai mic cu 22% față de anul anterior, situându-se la minimul ultimului deceniu. Cele mai multe insolvențe au fost în sectorul comerțului cu ridicata și distribuție, acestea fiind urmate de construcții și comerțul cu amănuntul. În primele trei luni din 2020, datele ONRC indică un număr de 1320 de cazuri noi de insolvență, față de 1509 în perioada similară din 2019. Esențial, după încetarea șomajului tehnic asigurat din fonduri publice, spun specialiștii, va fi sprijinul statului, în sensul unei infuzii semnificative de capital în economie și a relaxării fiscalității pe piața de muncă.
Ministrul Economiei: Terasele vor fi deschise primele
u “cred că tuturor de aici și tuturor celor care ne ascultă ne este dor să mergem să bem și noi o cafea la o terasă”, a comentat Virgil Popescu
Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, consideră că turismul nu va putea fi reluat atât timp cât turistul nu se va simți în siguranță să plece de acasă, să se ducă în vacanță, iar în ceea ce privește sectorul Horeca prima măsură ce poate fi luată este deschiderea treptată a teraselor, când acest lucru va fi permis de Ministerul Sănătății. "Cred că primul lucru care se poate face pe zona de Horeca este să începem treptat deschiderea teraselor când cei de la Ministerul Sănătății vor permite - și eu sper cât mai repede pentru că, spun sincer, cred că tuturor de aici și tuturor celor care ne ascultă ne este dor să mergem să bem și noi o cafea la o terasă, să ne mai uităm la lumea cum trece pe stradă - după care vor urma restaurantele în interior. Hotelurile nu sunt închise, dar turiștii nu se duc. Poate turismul de business, dacă este nevoie cu adevărat să se circule dintr-o parte în alta", a menționat Virgil Popescu, în videoconferința "VorbIMM despre vouchere și micro-granturi pentru IMM-uri", organizată de CNIPMMR. Acesta a subliniat că turismul va avea "o componentă specială, o linie de finanțare specială dedicată" pentru că atât acest sector, cât și cel Horeca, reprezintă două dintre cele mai lovite sectoare în această pandemie. "Eu am spus tot timpul că turismul este pe timp de pandemie foarte sensibil. Eu nu cred că va putea fi reluat turismul atât timp cât turistul, consumatorul de turism, nu se va simți în siguranță să plece de acasă, să se ducă în vacanță. Nu putem spune că facem turism introducând niște reguli care sperie turiștii să se ducă să se relaxeze. De aceea, cred că trebuie toți să avem răbdare ca lucrurile să se liniștească și, evident, împreună cu hotelierii, împreună cu agențiile de turism, să găsim cele mai bune soluții pentru a reporni turismul", a mai spus ministrul Economiei.
Pierderile Grupului Alro au crescut de 12 ori în primul trimestru
u cifra de afaceri a Grupului a scăzut la 712 milioane lei în primul trimestru al anului 2020
Pierderile Grupului Alro au crescut de 12 ori în primul trimestru, la 110,02 milioane lei, de la un rezultat negativ de 9,06 milioane lei în perioada similară din 2019, în timp ce afacerile grupului au scăzut cu 7%, la 712,2 milioane lei, de la 767,4 milioane lei în primele trei luni ale anului trecut, ca urmare a efectelor pandemiei globale Covid-19, care lovit toate economiile și industriile. "Alro, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integrați pe verticală din Europa, după capacitatea de producție, anunță astăzi rezultatele financiare consolidate pentru primul trimestru al anului 2020. Cifra de afaceri a Grupului a scăzut la 712 milioane lei în primul trimestru al anului 2020 comparativ cu 767 milioane lei în primul trimestru al anului 2019. Grupul Alro a înregistrat o pierdere de 110 milioane lei în trimestrul 1 2020 (trimestrul 1 2019: o pierdere netă de 9 milioane lei)", arată raportul grupului. Separat, combinatul de aluminiu Alro din Slatina a raportat pierderi de 119,2 milioane lei, față de pierderi de 26,14 milioane lei în primul trimestru din 2019. Afacerile Alro Slatina au scăzut la 642,4 milioane lei în primele trei luni, de la 674,2 milioane lei în primele trei luni din 2019. "În primele trei luni ale anului 2020, ne-am confruntat cu condiții excepționale, de fapt, cu o nouă realitate, efectele pandemiei globale COVID-19 lovind în toate economiile și industriile. Am luat și continuăm să luăm măsuri rapide și eficiente pentru a atenua scăderea pieței și, cel mai important, pentru a asigura sănătatea și siguranța angajaților noștri și a comunității locale în general, asigurându-ne în același timp că funcționăm la parametri normali. În timp ce avansăm cu programul nostru de investiții pentru reducerea consumului de energie și astfel a costurilor generale de producție, am continuat planul anti-criză de reducere a costurilor demarat înainte de schimbările radicale survenite în întreaga lume, pentru a ne optimiza operațiunile și pentru a asigura continuitatea activității companiei și gestionarea ciclurile economice descendente" a declarat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație Alro. Din cauza incertitudinii cu privire la pandemia COVID-19 și a efectului acesteia asupra economiei globale, nu este clar în acest moment care vor fi efectele imediate și pe termen lung asupra Alro și a filialelor sale, deoarece acestea depind de cât va dura și de cum va evolua această situație. "Atât prețurile materiilor prime, cât și cererea generală arată o volatilitate ridicată, și este de așteptat ca aceste aspecte să genereze o scădere a veniturilor în 2020, care este încă dificil de estimat în acest moment", spun reprezentanții grupului. Pe parcursul primului trimestru al anului 2020, piața aluminiului și-a continuat tendința de scădere, principalii factori fiind războiul comercial dintre SUA și China, politicile privind schimbările climatice și izbucnirea pandemiei Covid-19, cererea scăzută în industria auto și acumularea stocurilor de aluminiu. Astfel, de la o medie a cotației LME (Bursa Metalelor din Londra) de 1.791 dolari/ tonă în 2019, din cauza unei tendințe descendente continue, cotația medie LME pentru primul trimestru 2020 a fost de 1.690 dolari/ tonă, mai mică cu 9,1% față de perioada similară a anului trecut și cu 4% mai scăzută față de trimestrul anterior. Chiar dacă LME a atins niveluri scăzute în martie și, ulterior, în aprilie 2020, o astfel de diminuare a cotațiilor nu este neobișnuită în industria aluminiului.
Modelul de muncă flexibilâ-Kurzarbeit, discutat de patronate, sindicate și Guvern
Modelul Kurzarbeit (muncă flexibilă) a fost discutat cu patronatele și sindicatele, dar a fost prezentat și premierului și ministrului Muncii, însă, pe partea guvernamentală, există niște temeri că nu s-ar putea implementa, a afirmat, joi, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane (AHK România), Dragoș Anastasiu. "Aș vrea să vă spun că ne aflăm în fața unei premiere naționale. De ce vă spun asta? Nu pentru că noi, la AHK, discutăm de aproape trei luni despre Kurzarbeit și necesitatea implementării acestui model ca model peren, nu neapărat acum, în acest eveniment. Coaliția pentru Dezvoltarea României a preluat ideea și suntem cu toții de acord că acest model ar trebui să fie implementat. Deci, CDR susține 100% acest proiect. Cu patronatele am discutat, principalele patronate, și suntem de acord pe principiu. Mai discutăm pe niște amănunte, dar sunt nesemnificative. Mai mult decât atât, am discutat cu sindicatele și pare că la nivelul societății românești de business, sindicate, patronate lucrurile sunt aliniate. Modelul a fost prezentat inclusiv primului ministru, ministrei Muncii și așa mai departe. Deocamdată nu avem o decizie pe partea cealaltă. Nu am văzut neapărat un apetit foarte mare și am înțeles niște temeri că acest model poate nu s-ar putea implementa în România. Noi nu suntem de această părere. Pe scurt, este o premieră națională. Cam toată lumea s-a aliniat la acest model", a spus Dragoș Anastasiu, în cadrul unei conferințe de presă. El a explicat că modelul Kurzarbeit nu se aplică oricând, ci trebuie să existe un eveniment, cum este cel tip pandemie. Modelul este temporar, fiind aplicat pentru o anumită perioadă de timp. "Este o combinație între contractul de muncă pe care fiecare angajat îl are și șomaj tehnic, cum ar veni, cum a fost la noi acest șomaj tehnic. Adică, dacă nu mai sunt comenzi și scad veniturile companiei, să zicem cu 30%, cu 40%, cu 50%, cu 80%, se anunță acest Kurzarbeit în acest procentaj. Deci, eu mă duc la AJOFM, la Ministerul Muncii, și spun: 'Eu am 40 de angajați pe care îi introduc în Kurzarbeit cu acest procentaj'. Mi-a scăzut activitatea cu 70%. Pe activitatea pe care o am, de 30% să zicem, eu ca angajator plătesc salariu normal, 30% din salariul normal, cu taxe și așa mai departe. Partea cealaltă, 70%, este acoperită parțial de stat, ca la șomajul tehnic. Noi am propus 75%. Am păstrat același procentaj. Deci, presupunând că cineva are 1.000 de euro net și angajatorul mai poate să-i dea 30% din munca inițială, primește 300 de euro de la angajator. Din ceilalți 700 de euro primește 75% de la statul român, el stând acasă 70% din timp, dar nu tot timpul", a explicat Anastasiu.
Grupul german E.ON obține 2 miliarde de euro din obligațiuni
Grupul german E.ON a anunțat ieri că obține 2 miliarde de euro din obligațiuni, o sumă suplimentară de 500 de milioane de euro fiind pentru investiții ecologice finanțate din obligațiuni verzi. "E.ON a emis trei tranșe de obligațiuni cu un volum total de 2 miliarde de euro. Nivelul ridicat al cererii a permis E.ON să își asigure condiții favorabile de dobândă pentru toate termenele de maturitate: obligațiuni în valoare de 1 miliard de euro, cu termenul de maturitate în aprilie 2023, cu o rată fixă a dobânzii de 0,375%; obligațiuni în valoare de 0,5 miliarde de euro, cu termenul de maturitate în februarie 2028, cu o rată fixă a dobânzii de 0,750%; obligațiuni verzi în valoare de 0,5 miliarde de euro, cu termenul de maturitate în august 2031, cu o rată fixă a dobânzii de 0,875%", arată grupul într-un comunicat. E.ON este deja cel mai mare emițător de obligațiuni corporative verzi din Germania. Emisiunea de obligațiuni verzi de miercuri, în valoare de 500 de milioane de euro, se intenționează să fie utilizată pentru a finanța proiecte de infrastructură sustenabilă și de eficiență energetică, aducând volumul de obligațiuni verzi scadente ale E.ON la 4,6 miliarde de euro. Sumele din celelalte două tranșe se intenționează a fi utilizate pentru prefinanțarea acțiunilor minoritare de la innogy. "Prin această tranzacție, ne finanțăm cu succes o parte din achiziția acțiunilor minoritare de la Innogy, pe care ne așteptăm să o încheiem în lunile care vin. Tranșa verde ne ajută să ducem și mai departe tranziția energetică în Europa și merge mână în mână cu comunicarea pe care am făcut-o deja, conform căreia vom investi încă 500 de milioane de euro în modernizări ale infrastructurii energetice care să fie prietenoase față de mediu", spune Marc Spieker, directorul financiar al E.ON. Tranzacția a fost executată de către un consorțiu de bănci internaționale. Barclays, BofA Securities, Commerzbank și Société Générale au îndeplinit rolul de intermediari activi.
Spotify oferă 3 luni gratuite pentru cei care se abonează pentru prima oară
Spotify a lansat o ofertă disponibilă doar pentru cei care nu au avut cont Premium până acum, dar care se aplică tuturor tipurilor de abonament. Primele 3 luni vor fi gratuite pentru cei care nu au mai avut până acum un abonament Premium activ. Oferta este valabilă până la 30 iunie și se aplică tuturor tipurilor de abonament: Individual, Family și Student. Spotify are o ofertă și pentru cei care și-au întrerupt abonamentul Premium: 3 luni la prețul unei singure luni, ceea ce în România înseamnă 5 euro pentru primele 3 luni. Ambele oferte sunt disponibile pe spotify.com/premium. Recent, Spotify a lansat abonamentul Premium Family în România. Acesta costă 8 euro pe lună, acomodează până la 6 persoane care locuiesc la aceeași adresă și include funcții de control parental. La ora actuală, în România, Spotify este cel mai scump serviciu de streaming pentru muzică dintre cele mari. Un abonament Spotify Individual costă 5 euro (24 lei), iar unul Family costă 8 euro (38 lei). YouTube Music costă 22/33 lei pe lună, iar Apple Music costă 20/30 lei pe lună, fiind, poate surprinzător, cel mai ieftin.
Indcele ROBOR la trei luni a rămas la 2,45%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas joi la 2,45%, nivel atins ultima oară pe 30 aprilie 2018, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la șase luni s-a menținut la rândul său la 2,54%, cel mai redus nivel înregistrat din 25 aprilie 2018. BNR a redus din 23 martie rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5 la sută la 2 la sută, în contextul adoptării unui pachet de măsuri menit să atenueze impactul situației generate de epidemia de coronavirus asupra populației și companiilor românești. Măsura a dus la scăderea indicelui ROBOR la 3 luni de la un maxim de 3,24%, atins pe 20 martie. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Deficitul de cont curent a crescut cu aproape 22%
Deficitul contului curent al balanței de plăți a urcat cu 21,87% în primele trei luni ale acestui an, la 1,365 miliarde de euro, comparativ cu cel din perioada similară din 2019, de 1,12 miliarde de euro, conform unui comunicat al Băncii Naționale a României (BNR). Potrivit datelor BNR, în structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 640 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 39 milioane de euro, balanța veniturilor primare a raportat un excedent în creștere cu 137 milioane de euro, iar balanța veniturilor secundare a avut un excedent mai mare cu 219 milioane de euro. În perioada ianuarie - martie 2020, datoria externă totală a crescut cu 350 milioane euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 74,867 miliarde de euro la 31 martie 2020 (70,5% din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,7% față de 31 decembrie 2019. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2020 nivelul de 31,355 miliarde de euro (29,5% din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,7% față de 31 decembrie 2019.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Două treimi dintre români îşi doresc cazări la maximum 300 de lei camera dublă/noapte de Paşte
De același autor
