MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: O schimbare minoră a determinat vânzări record de titluri de stat
Românii au cumpărat titluri de stat Tezaur în valoare de 45,5 milioane de lei, în 24 de ore
Titluri de stat Tezaur în valoare de 45,5 milioane de lei au fost achiziționate în 24 de ore prin intermediul platformei Ghișeul.ro, se arată într-un comunicat de presă al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), transmis marți AGERPRES. „În 24 de ore, au fost achiziționate titluri de stat Tezaur în valoare de 45,5 milioane de lei, efectuându-se 2.907 plăți prin intermediul platformei puse la dispoziția cetățenilor de către Autoritatea pentru Digitalizarea României”, se menționează în comunicat. Potrivit sursei citate, ADR și Ministerul Finanțelor au implementat sistemul de achiziție a titlurilor de stat Tezaur din platforma Ghișeul.ro pentru a simplifica accesul populației la mijloacele de economisire. „Această facilitate vine în sprijinul românilor de pretutindeni. Vrem să facem mai eficientă relația cu statul, în toate formele ei, atât a celor din țară, cât și a celor plecați peste hotare. Românii pot investi acum în titluri emise de stat, cu randament de peste 7%, stând doar pe telefon sau laptop, prin Ghișeul.ro, în cadrul unui proces validat prin mecanismul 3D Secure, garantând astfel securitatea tranzacțiilor. Returnarea sumelor nominale investite și a dobânzilor se efectuează automat prin mecanismul push-money, disponibil în cadrul schemelor Visa”, a declarat, în comunicat, vicepreședinta ADR, Alexandra-Maria Chivu, coordonatoare a implementării sistemului de achiziție titluri de stat prin platforma de plăți online. La ora actuală, Ghișeul.ro are 2.524.540 de utilizatori activi, iar de la începutul anului au fost colectați 707.071.485 de lei. Prin intermediul platformei se pot achita taxe și impozite, taxa judiciară de timbru, contravaloarea pașaportului, a permisului auto, a certificatului de înmatriculare, a plăcuțelor de înmatriculare, a cărții de identitate, precum și plata asigurării obligatorii a locuinței.
Fraudă de peste un milion de lei din comerțul cu autoturisme second hand
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au finalizat investigațiile și verificările demarate la un operator economic care a cauzat un prejudiciu bugetului general consolidat al statului estimat la peste un milion lei, conform unui comunicat al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). 'Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au finalizat investigațiile și verificările demarate la un operator economic de pe raza județului Ilfov, cu privire la legalitatea achizițiilor intracomunitare de autoturisme second-hand. Verificările au vizat activitatea societății în perioada 23.10.2024-28.02.2025, iar prejudiciul estimat adus bugetului general consolidat al statului este de peste un milion lei. În fapt, operatorul economic verificat a omis înregistrarea în contabilitate a livrărilor de bunuri, respectiv mașini second-hand, care au făcut obiectul unor achiziții intracomunitare. Totodată a facturat către diverse persoane juridice și încasat sume reprezentând prestări servicii și mărfuri pentru care nu a evidențiat, declarat și plătit obligațiile fiscale aferente', se spune în comunicat. Instituția menționează că au fost calculate astfel sume suplimentare în sarcina agentului economic, de peste un milion de lei, reprezentând TVA de plată și impozit pe profit. În vederea recuperării prejudiciului cauzat bugetului de stat au fost instituite măsuri asigurătorii și urmează a fi sesizate organele de urmărire penală, în conformitate cu prevederile Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Terenurile rămân o investiție strategică, în ciuda climatului economic și politic
Piața terenurilor din România s-a menținut stabilă în 2024, cu un volum al tranzacțiilor apropiat de valoarea de 450 de milioane de euro, înregistrată în 2023, în ciuda unui climat economic și politic marcat de incertitudine, potrivit raportului anual publicat de Colliers, dat marți publicității. Bucureștiul și zona metropolitană au rămas centrul principal al tranzacțiilor, generând 80% din total, iar proiectele rezidențiale au reprezentat 70% dintre acestea. Terenurile cu documentații de urbanism aprobate și-au menținut valoarea, subliniază consultanții Colliers, în timp ce proprietățile care necesită astfel de demersuri au înregistrat scăderi în anumite cazuri chiar și de 30% - 40%. Investitorii locali și-au consolidat poziția dominantă, iar interesul pentru terenuri în zone strategice a continuat să crească. Pentru 2025, evoluția pieței va depinde de stabilitatea guvernamentală post-alegeri, iar finalizarea unor tranzacții amânate ar putea impulsiona activitatea investițională, se spune în raport. 'Piața terenurilor a atras în 2024 investitori dintr-o gamă variată de sectoare, cu precădere rezidențial, retail, ospitalitate, medical, energie și agri-business. Comparativ cu anii anteriori, se observă o creștere a ponderii Capitalei în totalul tranzacțiilor. Interesul investitorilor s-a concentrat pe platforme strategice de teren în zone precum Militari-Preciziei, Cotroceni-Progresului sau Băneasa-Sisești, devenite puncte cheie pentru dezvoltare. De asemenea, zonele metropolitane din Nordul Bucurestiului - Pipera, Corbeanca, Buftea și Snagov - au înregistrat o activitate semnificativă, în special pentru terenurile cu autorizații de construcție, care permit implementarea rapidă a proiectelor', subliniază Sînziana Oprea, director Land Agency la Colliers România, citată într-un comunicat remis, marți, AGERPRES. Tranzacțiile cu terenuri pentru proiecte de retail au reprezentat 20% din volumul total al pieței, incluzând închiderea unor înțelegeri de lungă durată, precizează consultanții Colliers, explicând că retailerii au adoptat o strategie de consolidare și expansiune, concentrându-se pe zonele rămase neacoperite. Piața birourilor a rămas dinamică, susținută de tranzacții importante, cum ar fi achiziția Romaero de către One United, alături de câteva achiziții strategice de terenuri pentru potențiale dezvoltări viitoare. Segmentul rezidențial a crescut semnificativ, ajungând să reprezinte aproximativ 70% din totalul achizițiilor de terenuri. Interesul a fost puternic pentru orașe precum Timișoara, Brașov, Constanța și zona extinsă a litoralului.
Reuters: Ungaria se uită la România pentru a-şi diversifica sursele de energie
Ungaria doreşte să îşi extindă cooperarea cu România în sectorul gazelor pentru a-şi diversifica sursele de energie, iar companiile lor în domeniu negociază deja un acord, a anunţat luni ministrul ungar de externe Peter Szijjarto. El a spus că Ungaria doreşte să coopereze cu România în domeniul energetic, în condiţiile în care România ar urma să devină un exportator net de gaze naturale în perioada următoare, producţia la un nou zăcământ de gaze offshore urmând să înceapă în curând, scrie Reuters. Forajul la zăcământul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră, unul dintre cele mai importante zăcăminte de gaze din Uniunea Europeană, care va dubla producţia României şi o va transforma potenţial într-un exportator net, ar putea începe în câteva săptămâni. „Acest nou zăcământ de gaze va fi singura sursă nouă de gaze din regiune care poate contribui la diversificarea energetică”, a declarat Szijjarto după ce a semnat un acord de solidaritate energetică cu Sebastian Ioan Burduja, ministrul energiei din România. „Companiile noastre sunt deja angajate în negocierile comerciale necesare şi sperăm că vor ajunge la un acord care să reprezinte un progres pentru ambele ţări”, a declarat ministrul ungar de externe. Szijjarto a mai spus că, anul trecut, interconectorul de gaze dintre cele două ţări a fost utilizat pentru a comercializa un total de 1,8 miliarde de metri cubi. Capacitatea totală a interconectorului este de 2,6 miliarde de metri cubi pe an. Aproximativ două treimi din importurile de gaze ale Ungariei provin din Rusia, însă de la invazia rusă în Ucraina, au crescut presiunile pentru ca Budapesta, împreună cu unii dintre vecinii săi, să-şi diversifice mai rapid sursele de aprovizionare. Anul trecut, Ungaria a importat aproximativ 7,5 miliarde de metri cubi de gaz rusesc prin conducta Turkstream şi cantităţi suplimentare prin România, a declarat prim-ministrul Viktor Orban în decembrie. De asemenea, Ungaria are o producţie internă de aproximativ 1-1,5 miliarde de metri cubi de gaz.
Volkswagen şi Stellantis evită tarifele de 25% impuse de Trump
Producătorii auto Volkswagen şi Stellantis au confirmat că vehiculele fabricate în America de Nord vor fi scutite de noile tarife de 25% impuse de preşedintele SUA, Donald Trump, în timp ce BMW a anunţat că va fi supus acestor taxe, în contextul în care producătorii auto europeni se confruntă cu noile reguli comerciale, relatează CNBC. Trump a ameninţat de mult timp cu impunerea de tarife asupra unor parteneri comerciali majori ai SUA, inclusiv Canada, Mexic şi Uniunea Europeană, iar săptămâna trecută au intrat în vigoare noile taxe vamale asupra bunurilor provenite din Mexic, Canada şi China, relatează CNBC. Perspectiva tarifelor la import a stârnit îngrijorare în Europa, deoarece vehiculele şi utilajele reprezintă cele mai mari exporturi ale Uniunii Europene către Statele Unite. În 2023, UE a înregistrat un excedent comercial de 102 miliarde de euro (110,6 miliarde de dolari) în sectorul maşinilor şi vehiculelor faţă de SUA, această categorie reprezentând 41% din exporturile europene către America. Cu toate acestea, unii dintre giganţii industriei auto europene ar putea, cel puţin temporar, să evite noile taxe. Săptămâna trecută, Casa Albă a acordat o amânare de o lună a tarifelor pentru producătorii auto ale căror vehicule respectă regulile Acordului SUA-Mexic-Canada (USMCA). Conform acestui acord, dacă cel puţin 75% dintre componentele unui vehicul provin din America de Nord, acesta poate fi exceptat de la noile tarife impuse importurilor din Canada şi Mexic. ”Vehiculele mărcii VW asamblate în America de Nord respectă regulile de origine USMCA şi sunt scutite de tarifele de 25%”, a declarat un purtător de cuvânt al Volkswagen într-un comunicat transmis prin e-mail. ”În calitate de producător auto global, monitorizăm îndeaproape evoluţiile din America de Nord şi evaluăm orice posibile efecte asupra industriei auto şi companiei noastre, ca urmare a tarifelor anunţate pentru SUA, Canada, Mexic şi Uniunea Europeană.” Pe lângă marca sa principală, Volkswagen deţine şi alte branduri importante, inclusiv Skoda, Audi şi Bentley. ”Suntem pregătiţi să colaborăm cu factorii de decizie pentru a găsi soluţii care să sprijine industria auto din SUA, protejând în acelaşi timp oportunităţile economice pentru muncitori, companii şi consumatori”, a transmis gigantul auto pentru CNBC.
APIA le reamintește fermierilor că este interzisă arderea miriștilor
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) atrage, din nou, atenția fermierilor cu privire la interzicerea arderii miriștilor și a vegetației pajiștilor permanente, după ce în ultimul timp au fost mai multe incendii de vegetație uscată în toată țara. Potrivit unui comunicat al APIA, toți beneficiarii de sprijin financiar, acordat sub formă de plăți directe și a unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, au obligația respectării standardului GAEC 3 - 'Interdicția de a incendia miriștile' și a standardului GAEC 10 - 'Interdicția de a incendia vegetația pajiștilor permanente', ca parte a normelor de condiționalitate ce trebuie respectate de către fermieri. Totodată, fermierii care primesc sprijin prin intervențiile din Planul Național Strategic 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere. Prin respectarea celor două norme de condiționalitate, respectiv GAEC 3 și GAEC 10, fermierii contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură și menținerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicția arderii miriștilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile precum și a vegetației pajiștilor permanente, menționează APIA. 'Standardul GAEC 3 trebuie respectat de către toți fermierii care au la dispoziție terenuri arabile. Fermierii care utilizează terenuri arabile nu trebuie să ardă miriștile și/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiță ș.a.). Standardul GAEC 10 se aplică pe toate pajiștile permanente de pe teritoriul național', se specifică în comunicat. Vegetația pajiștilor permanente include vegetația uscată existentă pe pășuni și fânețe, miriștea și resturile vegetale rămase în urma pășunatului sau după recoltarea fânului, precum și vegetația invazivă sau vegetația dăunătoare covorului ierbos pe pajiștile permanente.
Acţiunile Nvidia au scăzut cu 30% faţă de maximul lor istoric
Nvidia a pierdut aproape o treime din valoarea sa de piaţă, la doar două luni după ce acţiunile sale au atins un nou maxim istoric, transmite CNBC. Luni, liderul pieţei de cipuri a consemnat o scădere a acţiunilor cu aproximativ 5%, continuând pierderile înregistrate săptămâna trecută, pe măsură ce sectorul tehnologic a fost lovit de vânzări masive. Acţiunile Nvidia, unele dintre cele mai populare titluri din domeniul inteligenţei artificiale, au pierdut aproximativ o cincime din capitalizarea de piaţă de la inaugurarea preşedintelui Donald Trump. Pe 7 ianuarie, acţiunile Nvidia au atins un maxim intraday de 153,13 dolari pe unitate. Temerile legate de tarife şi îngrijorările privind încetinirea creşterii economice au afectat puternic sectorul tehnologic în ultima săptămână, inclusiv Nvidia, în timp ce indicele Nasdaq Composite, dominat de companiile tech, a scăzut cu peste 4%. Luni, Nasdaq a atins cel mai scăzut nivel din ultimele şase luni.
Apple şi Meta ar putea primi amenzi moderate pentru încălcarea DMA
Apple şi Meta Platforms sunt pe cale să primească amenzi moderate pentru presupusele încălcări ale noilor reguli europene menite să le limiteze influenţa, au declarat luni surse apropiate subiectului, citate de Reuters. Ambele companii se află în vizorul Comisiei Europene din 2023 pentru posibile încălcări ale Digital Markets Act (DMA), legislaţie care prevede amenzi de până la 10% din veniturile globale anuale ale companiilor care nu respectă reglementările. DMA, care a devenit lege în mai 2023, are ca obiectiv facilitarea transferului utilizatorilor între diferite servicii online concurente, precum reţele sociale, browsere de internet şi magazine de aplicaţii, oferind companiilor mai mici şansa de a concura cu giganţii tehnologici. Sursele au declarat că autorităţile antitrust din UE sunt mai concentrate pe asigurarea conformităţii companiilor cu legea, decât pe aplicarea de sancţiuni severe, ceea ce explică posibilele amenzi mai reduse. Un alt motiv pentru sancţiunile moderate este durata scurtă a presupuselor încălcări – DMA a intrat în vigoare abia în 2023.
Preţurile petrolului au scăzut cu peste 1%
Preţurile petrolului au scăzut luni cu peste 1%, pe fondul temerilor că noile tarife impuse de SUA Canadei, Mexicului şi Chinei vor încetini economiile globale şi vor reduce cererea de energie, în timp ce OPECÂ îşi intensifică producţia, transmite Reuters. Contractele futures pentru petrolul Brent au închis la 69,28 dolari pe baril, în scădere cu 1,08 dolari, echivalentul a 1,5%. Petrolul West Texas Intermediate (WTI) din SUA a coborât la 66,03 dolari pe baril, pierzând 1,01 dolari, tot cu 1,5%. Săptămâna trecută a marcat a şaptea scădere consecutivă pentru WTI, cea mai lungă serie negativă de la noiembrie 2023, în timp ce petrolul Brent a înregistrat a treia săptămână consecutivă de declin. Politicile protecţioniste ale preşedintelui american Donald Trump au perturbat pieţele globale, acesta impunând şi apoi amânând tarife pentru cei mai mari furnizori de petrol ai SUA – Canada şi Mexic – şi majorând taxele vamale pentru bunurile chinezeşti. Atât China, cât şi Canada au răspuns prin impunerea propriilor tarife.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
