MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: O nouă ediţie TEZAUR cu dobânzi neimpozabile de până la 7,40%
Noua emisiune se desfășoară între 11 mai și 5 iunie 2026 l titlurile vor avea maturități de 1, 3 şi 5 ani
Ministerul Finanţelor lansează de luni o nouă ediţie TEZAUR cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi cu dobânzi anuale neimpozabile de până la 7,40%. "În perioada 11 mai 2026 - 5 iunie 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 6,30%, 6,90% şi, respectiv 7,40%. Veniturile obţinute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt emise în formă dematerializată", anunţă Ministerul Finanţelor. Când şi unde pot fi cumpărate titlurile de stat:
- Între 11 mai 2026 - 3 iunie 2026, prin platforma Ghişeul.ro;
- Între 11 mai 2026 - 4 iunie 2026 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităţilor Trezoreriei Statului. Operaţiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesaţi Ghid Tezaur online şi Tezaur online;
- Între 11 mai 2026 - 5 iunie 2026 de la sediul unităţilor Trezoreriei Statului;
- Între 11 mai 2026 - 4 iunie 2026 în mediul urban şi 11 mai 2026 - 3 iunie 2026 în mediul rural, prin subunităţile poştale ale C.N. Poşta Română S.A.
Avantajele investiţiei în Programul TEZAUR
Veniturile obţinute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală şi se plăteşte la datele de platã prevãzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.
Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.
Prospectul de emisiune şi orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secţiunea Titluri de stat şi pe website C.N. Poşta Românã S.A.
Reamintim că începând cu luna martie 2025, Ministerul Finanţelor a lansat prima ediţie în care cetăţenii români care au cont pe platforma Ghişeul.ro şi deţin un card de debit au avut posibilitatea de a achiziţiona online titluri de stat, la doar un click distanţă.
Ghid pentru transferul rapid al fondurilor din contul TEZAUR
Pentru a veni în sprijinul investitorilor cu o experienţă complet digitalizatã şi eficientã, Ministerul Finanţelor a pregătit un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere TEZAUR înapoi în contul bancar personal.
Procesul se realizează prin completarea documentului Ordin de platã multiplu electronic (OPME), urmând paşii de mai jos:
· Descărcaţi formularul de pe site-ul Ministerului Finanţelor, secţiunea Tezaur Online, şi deschideţi-l exclusiv cu Adobe Acrobat Reader.
· Completaţi câmpurile cu datele de identificare (CNP) şi IBAN-ul contului bancar în care doriţi să primiţi banii.
· Calculaţi suma finală: Din suma totală de transferat, deduceţi comisionul aferent transferului: 0,51 lei pentru transferuri de până la 50.000 lei sau 6 lei pentru sume mai mari.
· Validaţi şi salvaţi documentul PDF inteligent.
· Încărcaţi formularul în contul dumneavoastră SPV, utilizând butonul "Depunere formulare" de pe acelaşi site.
AI-ul ar putea fi condamnată în instanţă? Ideea nu mai este chiar o fantezie
l un procuror din Florida a deschis calea către această ipoteză, considerată realistă, dar complexă de către jurişti
Pot fi condamnaţi creatorii unei inteligenţe artificiale (IA) pentru rolul pe care l-a jucat IA-ul lor într-o crimă sau o sinucidere? Un procuror din Florida a deschis calea către această ipoteză, considerată realistă, dar complexă de către jurişti, relatează AFP. „Dacă chestia aia de dincolo de ecran (ChatGPT) ar fi o persoană, am acuza-o de omor”, a declarat, acum câteva zile, procurorul James Uthmeier, referindu-se la celebra interfaţă de IA generativă. Conform informaţiilor adunate de serviciile sale, Phoenix Ikner, student la Universitatea de Stat din Florida, a comunicat cu ChatGPT înainte de a trage asupra mai multor persoane în campus, provocând doi morţi şi şase răniţi, în aprilie 2025. Suspectul a discutat cu robotul conversaţional despre cea mai bună armă şi muniţia potrivită pentru atacul său, precum şi despre momentul şi locurile propice pentru a lovi cât mai multe persoane posibil. Pe această bază, procurorul a deschis o anchetă penală şi a declarat că nu exclude posibilitatea de a pune sub acuzare OpenAI, creatorul ChatGPT, sau angajaţii start-up-ului. Urmărirea penală împotriva unei companii şi a angajaţilor săi este prevăzută de legislaţia americană, dar rămâne relativ rară.
Companii celebre condamnate
La sfârşitul lunii aprilie, laboratorul Purdue Pharma a fost condamnat penal la plata a 8,3 miliarde de dolari, amenzi şi penalităţi, pentru că a favorizat criza opiaceelor. În trecut, Volkswagen a fost, de asemenea, găsit vinovat în scandalul manipulării emisiilor poluante, Pfizer în legătură cu promovarea antiinflamatorului Bextra sau Exxon pentru dezastrul ecologic provocat de nava Exxon Valdez în Alaska. Jurişti chestionaţi de AFP sunt de părere că cele două principale infracţiuni posibile sunt neglijenţa sau imprudenţa deliberată (recklessness), aceasta din urmă implicând alegerea de a ignora riscurile cunoscute sau o obligaţie de siguranţă. Aceste infracţiuni sunt adesea considerate delicte şi nu infracţiuni, cu pedepse mai uşoare în caz de condamnare. „Deoarece este un teritoriu nou, pentru a convinge ar fi probabil nevoie de documente interne care să menţioneze riscuri” legate de comiterea unei omucideri „care nu ar fi fost luate suficient de în serios”, susţine Matthew Tokson, profesor de drept la Universitatea din Utah. „Probabil ar trebui să pară copleşitor” pentru ca un juriu sau un judecător să adere la această teză, avertizează el. În ceea ce priveşte împuşcăturile lui Phoenix Ikner, OpenAI consideră că „ChatGPT nu este responsabil pentru această crimă îngrozitoare”. Start-up-ul asigură că „lucrează constant la consolidarea măsurilor de siguranţă pentru a detecta intenţiile periculoase” şi „pentru a răspunde în mod adecvat în cazul unor riscuri pentru siguranţa” persoanelor. În dreptul penal, „sarcina probei este mai grea”, reaminteşte Brandon Garrett, profesor de drept la Universitatea Duke, eventuala îndoială fiind, teoretic, în favoarea persoanei urmărite penal, cu atât mai mult cu cât un angajat al companiei de tehnologie nu ar putea fi implicat decât indirect în lanţul de evenimente presupuse. „Este un produs (ChatGPT) care ar fi încurajat comiterea infracţiunii” şi nu o intervenţie umană, insistă Matthew Tokson. „Acesta este motivul pentru care este atât de interesant”, comentează el.
Civil sau penal?
O procedură civilă „ar fi mai promiţătoare”, crede Matthew Tokson, reclamanţii putându-se baza pe noţiunea mai puţin restrictivă de răspundere civilă. Mai multe proceduri civile au fost deja iniţiate împotriva platformelor de IA în Statele Unite, multe dintre ele în cazuri de sinucidere, dar niciuna nu a dus încă la o condamnare. În decembrie, moştenitorii lui Suzanne Adams au acuzat OpenAI, în faţa justiţiei californiene, că a contribuit, prin intermediul ChatGPT, la uciderea acestei pensionare din Connecticut de către fiul ei. Ultimele versiuni ale ChatGPT lansate de atunci „au mai multe protecţii” împotriva abuzurilor, recunoaşte Matthew Bergman, avocat în mai multe dosare, „dar acestea nu sunt totuşi adecvate”. O condamnare penală „ar avea un impact major asupra imaginii”, consideră Matthew Tokson, chiar dacă pedeapsa ar fi moderată. „Acest lucru ar putea speria investitorii”, subliniază el. Dar „urmărirea penală nu înlocuieşte reglementarea”, susţine Brandon Garrett, în timp ce Congresul şi administraţia Trump rămân, deocamdată, în plan secund. El pledează pentru reguli clare, astfel încât actorii din domeniul IA „să ştie ce au de făcut”, mai degrabă decât să se bazeze pe „sancţiuni ocazionale”.
Proprietățile rezidențiale din România se vând, în medie, în 60-90 de zile
Proprietățile rezidențiale din România se vând, în medie, în 60-90 de zile de la punerea pe piață, prin comparație cu Germania unde se înregistrează 97 de zile, Bulgaria - cu 96 de zile sau Spania - în 148 de zile, relevă un raport de specialitate, publicat recent. Conform datelor centralizate de către specialiști Remax, la nivel european, țările cu stoc mare de proprietăți disponibile au tendința de a înregistra timpi de vânzare mai lungi. Astfel, Italia are o medie de aproape 850.000 de anunțuri active, față de 273.000 în Germania sau 189.000 în Spania, ceea ce explică parțial ritmul mai lent al tranzacțiilor. În ceea ce privește perioada medie în care proprietățile rezidențiale de tranzacționează, România se situează confortabil cu un interval cuprins între 60 și 90 de zile, față de Germania - cu 97 de zile și Bulgaria (96 de zile). Perioade mai lungi se consemnează în Spania (medie de 148 de zile), Austria (180) și Italia (240 de zile - cel mai mare timp). Raportul concluzionează că piețele rezidențiale europene vor rămâne, pe termen scurt, definite mai degrabă de constrângerile ofertei și ale accesibilității decât de schimbări bruște ale cererii. Livrarea de locuințe noi va rămâne insuficientă față de nevoie, în special în marile centre urbane. Cumpărătorii vor continua să opteze pentru locuințe mai mici, mai bine poziționate și eficiente energetic, iar deciziile de achiziție vor fi tot mai bine fundamentate', se menționează în document. Potrivit sursei citate, în România, în 2025, numărul tranzacțiilor rezidențiale la nivel național a ajuns la circa 628.000, față de cele 643.000 înregistrate în 2024. Totodată, oferta de locuințe noi s-a redus semnificativ. Această comprimare accelerată a ofertei, în condițiile unei cereri care rămâne relativ stabile, creează premisele unei presiuni ascendente asupra prețurilor pe termen mediu. Pentru 2026, specialiștii estimează o majorare a prețurilor de aproximativ 3-5% în scenariul de bază, cu un potențial de 5-7% în scenariul optimist. De asemenea, prețul mediu al locuințelor în România a atins aproximativ 2.000 euro/mp, în 2025, în creștere cu aproximativ 14% față de anul anterior, dar cu toate acestea raportul preț/salariu rămâne favorabil, comparativ cu piețele vest-europene: la nivel național, un metru pătrat costă în medie echivalentul a 1,8 salarii medii lunare, față de până la zece salarii în orașe, precum Paris sau Londra. La nivel european, apartamentele au depășit casele în privința creșterilor de prețuri, în 2025. Astfel, Portugalia a înregistrat cel mai mare avans general, cu prețuri în creștere de 17% față de 2024, apartamentele urcând cu 20%. De asemenea, Spania a consemnat o creștere națională de 10%, cu apartamentele în avans de 15%, în comparație cu doar 6% pentru case, în timp ce în Cehia s-a raportat un salt de 12% global (Â14 în cazul apartamentelor), iar în Slovacia, o creștere de 7%, Germania - de 4%, și Italia - de 3%.
Deficitul balanței comerciale, în scădere cu peste 9%, în primul trimestru
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în primele trei luni ale anului s-a ridicat la 7,704 miliarde de euro, cu 9,3%, respectiv 792,1 milioane euro, mai mic raportat la cel înregistrat în perioada ianuarie - martie 2025, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,8% la export și 36,6% la import) și alte produse manufacturate (27,2% la export și 27,3% la import). În perioada 1 ianuarie - 31 martie 2026, exporturile FOB au însumat 23,812 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 31,517 miliarde de euro. Exporturile au crescut cu 1,1%, iar importurile au scăzut cu 1,7%, comparativ cu intervalul 1 ianuarie - 31 martie 2025. În luna martie 2026, exporturile FOB au însumat 8,959 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 11,885 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,927 miliarde de euro. Față de luna martie 2025, exporturile din martie 2026 au crescut cu 6,2%, iar importurile au crescut cu 5,3%. Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primul trimestru din 2026 a fost de 17,377 miliarde de euro la expedieri și de 23,643 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 73% din total exporturi și 75% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada menționată a fost de 6,436 miliarde de euro la exporturi și de 7,874 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27% din total exporturi și 25% din total importuri.
Stellantis şi Leapmotor îşi extind parteneriatul prin producţia comună de automobile electrice
Grupul auto Stellantis şi producătorul chinez de vehicule electrice Leapmotor au anunţat că vor începe producţia comună de automobile electrice în Europa, urmând să fabrice două modele în Spania, într-o extindere majoră a colaborării dintre cele două companii, relatează Reuters. Acordul marchează trecerea parteneriatului dincolo de distribuţie şi vânzări, către producţie şi dezvoltare industrială comună. Decizia vine înaintea prezentării noului plan strategic al Stellantis din 21 mai, în contextul în care noul CEO, Antonio Filosa, încearcă să recâştige cotă de piaţă în United States şi Europe şi să redreseze operaţiunile grupului. Potrivit companiilor, proiectul va contribui la creşterea producţiei europene de vehicule electrice şi la utilizarea mai eficientă a capacităţilor industriale subutilizate ale Stellantis. În acelaşi timp, Leapmotor obţine acces rapid la producţia locală în Europa, ceea ce îi va permite să evite tarifele vamale impuse de European Union pentru automobilele electrice fabricate în China. Cele două companii vor produce SUV-ul electric Leapmotor B10 şi un nou SUV electric dezvoltat împreună sub marca Opel la fabrica Stellantis din Zaragoza. Într-un comunicat separat, Opel a precizat că noul model va fi primul produs rezultat din parteneriatul extins dintre cele două grupuri şi va combina platforma electrică şi tehnologia bateriilor Leapmotor cu designul şi ingineria şasiului dezvoltate de Opel. Şeful Opel, Florian Huettl, a declarat că noul model va fi dezvoltat în mai puţin de doi ani. Stellantis şi Leapmotor analizează şi posibilitatea transferării fabricii din Madrid către joint venture-ul Leapmotor International începând din 2028, precum şi alocarea unor noi modele Leapmotor pentru producţie acolo.
Premierul Modi cere reducerea consumului de combustibil
Premierul indian Narendra Modi a făcut duminică apel la populaţie şi mediul de afaceri să reducă consumul de combustibil şi să reintroducă munca de acasă acolo unde este posibil, în contextul creşterii puternice a preţurilor globale la energie, relatează Reuters. Liderul Indiei a declarat că reducerea consumului de benzină şi motorină este necesară pentru a limita presiunile asupra rezervelor valutare ale ţării, afectate de scumpirea petrolului pe pieţele internaţionale. Apelul vine pe fondul crizei energetice provocate de războiul cu Iran şi al perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz, rută strategică prin care tranzitează o mare parte din exporturile mondiale de petrol. India este unul dintre cei mai mari importatori de energie din lume şi depinde masiv de petrolul din Orientul Mijlociu. Creşterea cotaţiilor internaţionale pune presiune asupra balanţei comerciale şi asupra monedei naţionale. Comentariile lui Modi reflectă îngrijorările tot mai mari ale marilor economii asiatice privind securitatea energetică şi impactul economic al conflictului din Orientul Mijlociu.
Giorgio Armani ar putea vinde un pachet de 15% din acţiunile sale
Casa italiană de modă Giorgio Armani analizează posibilitatea vânzării unui pachet de 15% din companie către trei investitori selectaţi anterior de fondatorul Giorgio Armani, potrivit unui articol publicat duminică de cotidianul italian La Repubblica, citat de Reuters. Designerul italian, care a murit la vârsta de 91 de ani în septembrie anul trecut, ar fi indicat în testamentul său drept cumpărători preferaţi grupul francez de lux LVMH, gigantul cosmetic L'Oréal şi grupul EssilorLuxottica, partener comercial al Armani în domeniul ochelarilor. Potrivit publicaţiei italiene, pachetul de 15% ar putea fi împărţit în trei participaţii egale, pentru a menţine interesul tuturor celor trei investitori în prima etapă a procesului. Conform testamentului fondatorului, vânzarea participaţiei iniţiale trebuie realizată în termen de 12-18 luni de la decesul său. La Repubblica scrie că directorul general al Armani, Giuseppe Marsocci, pregăteşte un nou plan de afaceri şi urmează să desemneze doi consultanţi care să coordoneze procesul de vânzare.
Nintendo scumpeşte consolele Switch 2
La fel ca Play Station 5 şi numeroase alte produse electronice, consolele de jocuri Switch 2 se vor scumpi, anunţă producătorul Nintendo. Astfel, de la 1 septembrie, în loc de 470 de euro, Switch 2 va costa în Europa 500 de euro. Momentul aplicării scumpirii diferă de la o regiune la alta, ca şi noile preţuri. În Japonia, de exemplu, scumpirea va intra în vigoare de la 25 mai. Producătorul spune că de vină pentru creşterea preţurilor este "impactul diferitelor schimbări ale condiţiilor de piaţă" şi că acesta este aşteptat să se extindă pe termen mediu şi lung. "Ne cerem sincere scuze pentru efectul pe care aceste revizuiri de preţuri l-ar putea avea asupra clienţilor noştri şi a altor părţi interesate şi vă apreciem profund înţelegerea" se arată într-un comunicat de presă. În ultimul an fiscal, au fost vândute 19,86 de milioane de console Switch 2, depăşind versiunea anterioară, care ajunsese la 15,05 milioane de unităţi vândute în primul an.
.GIF)
