MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Numărul turiștilor a urcat cu 4,2%
Sosirile în structurile de primire turistică au ajuns la 11,153 milioane persoane, în primele nouă luni ale anului
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2024, au însumat 11,153 milioane persoane, în creştere cu 4,2% faţă de perioada similară din 2023, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Din numărul total de sosiri, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2024, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 83,5%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 16,5%. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2024 au însumat 24,1 milioane, în creştere cu 3,3% faţă de cele din perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2023. Din numărul total de înnoptări, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2024, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 84,3%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 15,7%. Durata medie a şederii în perioada menţionată, a fost de 2,2 zile la turiştii români şi de 2,1 zile la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2024 a fost de 31,8% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2023. Pe judeţe, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2024, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), a înregistrat valori mai mari în: Constanţa (1,69 milioane persoane), Municipiul Bucureşti (1.471 milioane persoane) şi Braşov (1,124 milioane persoane) iar înnoptările turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), au înregistrat valori mai mari în: Constanţa (5,384 milioane persoane), Municipiul Bucureşti (2,91 milioane persoane) şi Braşov (2,128 milioane persoane). Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2024 au provenit din: Germania (193 mii persoane), Italia (156,9 mii persoane) şi Israel (120,9 mii persoane). Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2024 de 10,533 milioane persoane. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai folosite de vizitatorii străini (81,4% din totalul sosirilor perioadei). Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2024 de 12,770 milioane persoane, 72,8% dintre aceştia folosind mijloacele de transport rutiere şi 26,4% mijloacele de transport aeriene. În luna septembrie 2024, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat) au însumat 1,314 milioane persoane, în creştere cu 0,1% faţă de cele din luna septembrie 2023.
Înmatriculările noi de vehicule pentru transportului pasagerilor au avansat cu 4,7%
Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 4,7% în al treilea trimestru, faţă de aceeaşi perioadă din 2023, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Conform statisticii, în perioada analizată, înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor au crescut cu 6% comparativ cu trimestrul al treilea din anul anterior. Totodată, ponderea înmatriculărilor noi de autoturisme second hand importate în total înmatriculări noi de autoturisme a crescut cu 5,3 puncte procentuale faţă de acelaşi trimestru al anului 2023, ajungând la 73,2%. Datele INS relevă faptul că, în trimestrul III 2024, comparativ cu trimestrul III al anului 2023, înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au înregistrat creşteri la categoria mopede şi motociclete cu 33,3% şi la categoria autoturisme cu 3,5% şi scădere la categoria autobuze şi microbuze cu 22,7%. În ceea ce priveşte înmatriculările noi de vehicule rutiere noi pentru transportul pasagerilor au fost înregistrate creştere la categoria mopede şi motociclete cu 46% şi scăderi la categoria autobuze şi microbuze cu 22,5% şi la categoria autoturisme cu 13,7%. Referitor la înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor au fost înregistrate creşteri la categoria autocamioane (inclusiv vehicule rutiere pentru scopuri speciale) cu 8,8% şi la categoria remorci şi semiremorci cu 5,1% şi scădere la categoria autotractoare cu 1,5%. Înmatriculările noi de vehicule rutiere noi pentru transportul mărfurilor au înregistrat creştere la categoria remorci şi semiremorci cu 7,1% şi scăderi la categoria autotractoare cu 22,2% şi la categoria autocamioane (inclusiv vehicule rutiere pentru scopuri speciale) cu 2,7%. Faţă de trimestrul II 2024, în trimestrul III 2024, înmatriculările noi de vehicule rutiere au înregistrat scădere cu 7% la vehiculele pentru transportul pasagerilor şi cu 8,6% la vehiculele pentru transportul mărfurilor. Vehiculele rutiere clasificate în conformitate cu Normele europene de poluare, înmatriculate în circulaţie, cuprindeau, la sfârşitul trimestrului III 2024, în proporţie de 63,4%, vehicule cu normele de poluare Euro 4, Euro 5 sau Euro 6 şi în proporţie de 10,3%, vehicule cu norma de poluare Non-Euro. Pentru categoria autoturisme, cea mai însemnată pondere a fost deţinută de vehicule conforme cu norma europeană Euro 4, respectiv 33,6%; pentru categoria autobuze şi microbuze cele mai multe vehicule, respectiv 23% au fost clasificate în norma Euro 3, iar pentru categoria mopede şi motociclete, cele mai multe vehicule, respectiv 24,4% au fost clasificate Non-Euro.
„Sunt încă foarte mulţi oameni care nu au acces la Internet de mare viteză”
Acoperirea "zonelor albe" ar trebui să fie o prioritate pentru piaţa de telecomunicaţii din România, pentru că sunt încă foarte mulţi oameni care nu au acces la Internet de mare viteză, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Pavel Popescu. "Cred că s-au făcut nişte paşi importanţi în ultimii ani. În 2023, mai exact şi astăzi, piaţa nu arată deloc rău în România. Desigur, dacă vă uitaţi la ceea ce înseamnă conectivitatea în România în rankingul european, aş putea spune că suntem într-un punct mult mai bun decât am fost cu 12-13 ani în urmă. Suntem mult mai bine ca multe alte ţări europene. Dacă vă uitaţi la conexiunile de fibră fixă, astăzi, la peste 93% din adresele poştale din România, comparativ cu ţări Norvegia, România stă foarte, foarte bine. Desigur, putem face mult mai mult pe zona de detaliu, de exemplu de a aduce fibra până în casele oamenilor. Ştiţi cu toţii marile proiecte naţionale de infrastructură care au dus fibra până la o anumită adresă sau până în centrul unui sat, al unei comune şi n-au reuşit să o extindă. Cred că suntem în punctul în care ar trebui să punem toate aceste piese de puzzle, desigur şi conectivitatea mobilă prin 5G, şi fibra fixă, cât să ne uităm şi la viitor, ceea ce înseamnă alte tipuri de reţele, să putem să acoperim "zonele albe" ale acestei ţări. Cred că ar trebui să fie o prioritate pentru piaţa de telecomunicaţii. Sunt încă foarte, foarte mulţi oameni care nu au acces la internet de mare viteză în România", a afirmat Popescu. Potrivit oficialului ANCOM, deşi există această temere a unei evoluţii fulminante cu privire la ceea ce înseamnă tehnologiile noi, "trebuie să realizăm că modul de comunicare clasică îşi va menţine rolul extraordinar de important". "Uitându-ne la tehnologiile noi, pot să mă laud cu faptul că ANCOM, astăzi, este una dintre instituţiile care nu doar se uită aşa peste gard la ce se întâmplă, ci suntem "hands-on". Avem chiar parteneriate cu companii de prestigiu internaţional, desigur respectând cu sfinţenie imparţialitatea pe zona de noi tipuri de reţele (...) Este imposibil să faci un salt major de la ceea ce înseamnă comunicaţii clasice spre comunicaţii satelitare. Aş putea spune că niciuna dintre el nu se exclud, ci se completează", a spus Pavel Popescu.
TAROM vinde bilete de la 23 euro pentru zborurile într-un singur sens
Compania TAROM pune în vânzare bilete de avion la tarife începând de la 23 euro pentru zborurile într-un singur sens, pe toate rutele interne în perioada 4-6 noiembrie, a anunţat luni compania aviatică într-un comunicat transmis AGERPRES. Oferta este valabilă pentru zborurile operate TAROM pentru călătorii începând din 2 decembrie 2024. "La început de săptămână puteţi face o alegere bună scurtând distanţa şi călătorind în Romania de la 23 euro pentru un zbor într-un singur sens (dinspre destinaţiile interne spre Bucureşti), 47 euro (dinspre Bucureşti către destinaţiile interne), respectiv 69 euro pentru un zbor dus-întors", se scrie în anunţul TAROM. Tariful include toate taxele, un bagaj de mână de 8 kg, iar toţi pasagerii beneficiază de check-in gratuit. Biletele sunt disponibile pentru vânzare atât pe site-ul www.tarom.ro, cât şi prin intermediul agenţiilor proprii sau a agenţilor autorizaţi.
Preţurile producţiei industriale au intrat la apă cu 1,7%
Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut cu 1,7% în luna septembrie 2024, comparativ cu luna septembrie 2023, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În luna septembrie 2024, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut cu 1,8% faţă de luna august 2024. În luna septembrie 2024, comparativ cu luna septembrie 2023, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut cu 1,7%”, arată datele INS. Industria extractivă s-a ieftinit cu 2,86% în septembrie 2024 faţă de septembrie 2023 şi s-a scumpit cu 2,74% faţă de august 2024. La această categorie cel mai mult s-a ieftinit extracţia cărbunelui superior şi inferior, cu 16,47%, în septembrie 2024 faţă de septembrie 2023, şi s-a scumpit cu 3,51% faţă de august 2024. Cel mai mult s-au scumpit activităţile de servicii anexe extracţiei, cu 6,88%, în septembrie 2024 faţă de septembrie 2023, şi s-a ieftinit cu 0,61% faţă de august 2024. Industria prelucrătoare s-a scumpit cu 0,47%, în septembrie 2024 faţă de septembrie 2023, şi s-a ieftinit cu 0,41% faţă de august 2024. Aici, cel mai mult s-a scumpit repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, cu 23,75%, în septembrie 2024 faţă de septembrie 2023, şi cu 0,37% faţă de august 2024. Iar cel mai mult s-a ieftinit fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, cu 30,06%, în septembrie 2024 faţă de septembrie 2023, şi cu 9,38% faţă de august 2024. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a ieftinit cu 7,2%, în septembrie 2024 faţă de septembrie 2023, şi cu 5,64% faţă de august 2024.
Apple a amânat lansarea unei căşti mai ieftine de realitate mixtă
În loc să lanseze o cască mai ieftină de realitate mixtă anul viitor, cum susţineau mai multe surse până acum, Apple ar fi amânat-o pentru cel mai devreme 2027, susţine analistul Ming-Chi Kuo. O cască mai ieftină de realitate mixtă a intrat în discuţie după ce Apple a lansat Vision Pro, o cască cu o funcţionalitate limitată şi un preţ de 3.500 de dolari. Analistul chinez crede că Apple a decis să amâne lansarea căştii ieftine deoarece nu crede că doar reducerea preţului va fi suficientă pentru succesul acesteia. După o experienţă similară cu difuzoarele HomePod, şefii Apple vor ca, dincolo de reducerea preţului, viitorul produs să ofere şi o gamă mult mai largă de scenarii în care poate fi folosită. Amânarea căştii mai ieftine de realitate mixtă va face ca anul viitor singurul produs din această sferă lansat de gigantul american să fie o nouă versiune de Vision Pro. Nu se cunosc multe detalii despre aceasta la momentul actual, dar analistul chinez susţine următoarea versiune de Vision Pro va folosi o versiune îmbunătăţită a cipului M5.
Grupul chinez BYD măreşte producţia şi angajările
Gigantul producător chinez de vehicule electrice BYD, a crescut producţia cu aproape 200.000 de unităţi din august până în octombrie, în timp ce a angajat aproape 200.000 de angajaţi în producţia de maşini şi componente, a declarat vicepreşedintele executiv He Zhiqi pentru Weibo, sâmbătă, transmite Reuters. BYD a înregistrat o creştere de 11,5% a profitului net în al treilea trimestru, deoarece a menţinut un impuls puternic al vânzărilor. Veniturile pentru perioada iulie-septembrie au crescut cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 201,1 miliarde de yuani (28,24 miliarde de dolari), acesta fiind primul câştig evident al veniturilor trimestriale ale BYD comparativ cu cele ale Tesla, de când producătorul chinez de automobile a încetat să mai producă vehicule cu motoare pe benzină, în 2022.
Novartis se aşteaptă să-şi crească vânzările anuale cu cel puţin 5% pe an
Novartis se aşteaptă să-şi crească vânzările anuale cu cel puţin 5% pe an în următorii ani, a declarat CEO-ul Vas Narasimhan într-un interviu, gigantul farmaceutic neavând de ce să se teamă de încheierea protecţiei brevetului pentru unele medicamente, transmite Reuters. ”Sunt foarte încrezător că vom atinge o creştere medie de cel puţin 5% pe an până în 2028”, a declarat sâmbătă Narasimhan, pentru ziarul elveţian Finanz und Wirtschaft. Acest lucru ar fi posibil prin opt sau nouă medicamente cu vânzări de mai multe miliarde de dolari, a spus el ziarului, deşi o mare provocare va fi menţinerea gamei de noi medicamente. Narasimhan a spus că este încrezător că producătorul farmaceutic îşi va atinge obiectivul de creştere, în ciuda expirării iminente a brevetelor pentru unele medicamente, inclusiv pentru Entresto, utilizat pentru tratarea insuficienţei cardiace. ”Ne aşteptăm, de asemenea, la creşterea vânzărilor şi a profitului pentru 2025. Vom anunţa o prognoză specifică în ianuarie”, a spus Narasimhan, care conduce Novartis din 2018.
