MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Numărul turiștilor a urcat anul trecut până la 14,26 milioane persoane
16,7% au fost turişti străini, veniţi din Germania, Italia şi Israel
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în anul 2024, au însumat 14,263 milioane persoane, în creştere cu 4,5% faţă de anul 2023, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Din total, 16,7% au fost turişti străini, iar cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din: Germania (240.000 persoane), Italia (213.500 persoane) şi Israel (151.500 persoane). ”Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în anul 2024, au însumat 14.263.700 persoane, în creştere cu 4,5% faţă de anul 2023. Din numărul total de sosiri, în anul 2024, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 83,3%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 16,7%. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în anul 2024 au însumat 30.191.200, în creştere cu 3,5% faţă de cele din anul 2023”, arată datele INS. Din numărul total de înnoptări, în anul 2024, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 83,7%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 16,3%. Durata medie a şederii în anul 2024, a fost de 2,1 zile atât la turiştii români cât şi la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în anul 2024 a fost de 30,9% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de anul 2023. Pe judeţe, în anul 2024, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), a înregistrat valori mai mari în: Municipiul Bucureşti (1.998.700 persoane), Constanţa (1.754.300 persoane) şi Braşov (1.508.200 persoane), iar înnoptările turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), au înregistrat valori mai mari în: Constanţa (5.564.300 persoane), Municipiul Bucureşti (3.955.200 persoane) şi Braşov (2.823.900 persoane). Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în anul 2024, au provenit din: Germania (240.400 persoane), Italia (213.500 persoane) şi Israel (151.500 persoane). Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2024 de 13.352.900 persoane. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai folosite de vizitatorii străini (82,1% din totalul sosirilor perioadei). Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2024 de 16.059.500 persoane, 74,3% dintre aceştia folosind mijloacele de transport rutier şi 24,9% mijoacele de transport aerian.
Capitala este lider național în vânzările din retail
Femeile generează 60% din totalul tranzacțiilor
Bucureștiul este lider național în materie de vânzări în retail, cu 10,49% din total, urmat de Timișoara (7,23%) și de Cluj-Napoca (4,58%), conform unei analize de specialitate, publicată miercuri. Cercetarea realizată de Footprints AI arată că femeile generează aproape 60% din tranzacțiile din retailul românesc, iar segmentul 35-54 de ani domină consumul prin stabilitate financiară și orientare către produse de calitate, în timp ce familiile cu copii contribuie cu aproape 35% din vânzări, reprezentând un segment strategic pentru retaileri. Studiul, bazat pe date anonimizate colectate de la peste 8,5 milioane de consumatori români, evidențiază faptul că românii reprezintă cel mai atipic segment de cumpărători și alocă peste 27% din bugetul gospodăriei pentru alimente și băuturi nealcoolice, cel mai mare procent din Uniunea Europeană, conform Eurostat, unde media este de puțin peste 17%. De asemenea, românii continuă să acorde prioritate produselor esențiale, cum ar fi uleiul de floarea-soarelui, zahărul și laptele, care domină coșul de cumpărături. 'Cu toate acestea, produsele premium câștigă din ce în ce mai mult teren, în special în mediul urban. Categorii precum panificația furnizată (9,45% din totalul vânzărilor) și gustările dulci (9,66%) se numără printre preferatele consumatorilor, indicând o tendință spre confort și auto-răsfăț', se menționează în analiză. Potrivit sursei citate, în zonele rurale, comportamentul de cumpărare se orientează în special spre produse esențiale precum uleiul, zahărul și lactatele, consumatorii fiind mai atenți la preț și la necesitățile de bază. În același timp, lactatele precum iaurtul, sana și kefirul au înregistrat un avans semnificativ, datorită interesului crescut pentru produse sănătoase. Totodată, gustările dulci și sărate reprezintă împreună 17,5% din volumul vânzărilor, rămânând extrem de populare, cu vârfuri de consum în sărbătorile de iarnă și de Paște. În aceeași categorie a preferințelor, băuturile alcoolice și tutunul reprezintă împreună 6,5% din totalul cheltuielilor gospodăriilor din România, conform Eurostat, un procent semnificativ peste media europeană de 4,4%. La categoria băuturilor alcoolice berea continuă să ocupe un loc semnificativ, reprezentând aproape 8% din totalul vânzărilor, fiind asociată cu evenimente sociale și consum crescut în sezonul cald.
Erbașu: Contribuția industriei construcțiilor la PIB este de 8%
Contribuția industriei construcțiilor la PIB-ul României este astăzi de 8% față de 6%, cât era în 2019, crescând cu aproape 35%, a declarat Cristian Erbașu, CEO Construcții Erbașu, la o conferință organizată miercuri de Bursa de Valori București împreună cu BERD. 'În ultimii 20 de ani, industria construcțiilor a suferit pentru că mulți dintre muncitori au părăsit acest sector și s-au îndreptat către țări din Europa Occidentală, care aveau nevoie de mână de lucru. Dar și în România era nevoie de mână de lucru în construcții și de multe ori n-am putut să ducem la bun sfârșit o serie de proiecte din cauza deficitului de forță de muncă. În ultimii cinci ani, însă, acest sector a crescut cu aproape 35%, contribuția noastră la PIB-ul României era în 2019 de 6%, iar astăzi este de 8%. Suntem pe drumul cel bun', a spus Erbașu, care a participat la lansarea Raportului de tranziție al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru România aferent anului 2024-2025 și a Codului revizuit de Guvernanță Corporativă al BVB. Conform acestuia, sectorul beneficiază, în prezent, de o serie de facilități legate de forța de muncă din construcții, care au păstrat în țară forța de muncă calificată. Cristian Erbașu a recunoscut, totodată, că industria construcțiilor nu și-a dezvoltat capacitatea tehnologică și informațională, pentru că IMM-urile din România nu au avut fondurile necesare pentru inovații în domeniul tehnologic. Reprezentantul industriei construcțiilor a ridicat, totodată, problema actualizării legislației privitoare la deșeuri, pentru a se putea îmbunătăți sistemul de selectare a deșeurilor și să fie reciclate o serie de materiale din construcții.
Comisia Europeană a rambursat oficial României peste 168,6 milioane euro
Comisia Europeană a rambursat oficial României peste 168,6 milioane euro, sume provenite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), conform unui comunicat de presă al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). 'În conformitate cu declarația de cheltuieli FEGA, transmisă de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) către Comisia Europeană, în data de 31 ianuarie 2025, au fost transferate în conturile statului român fondurile europene reprezentând rambursări provenite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în sumă de 168,652 milioane euro', se arată în comunicat. Conform sursei citate, această sumă reprezintă contravaloarea fondurilor utilizate de la bugetul de stat de către APIA, în luna decembrie a anului 2024, pentru acordarea către fermieri a plăților finale aferente Campaniei 2024 și efectuarea plăților pentru măsuri de piață, comerț exterior și promovare produse agricole.
Instituțiile de stat au deschis 872 de poziții pentru angajare în ianuarie
Instituțiile de stat au deschis 872 de poziții pentru angajare în prima lună a anului, în creștere cu 33% comparativ cu aceeași lună a anului trecut, iar cel mai mare angajator a fost sistemul de învățământ, potrivit datelor unei platforme de locuri de muncă. Astfel, sistemul de învățământ a generat o treime din numărul total de locuri de muncă scoase în piață. A urmat sistemul de sănătate, cu 271 de poziții deschise în spitale, clinici, sanatorii ori direcții de sănătate. Guvernul a fost, cel puțin până la această dată, al treilea cel mai mare angajator, cu aproape 200 de locuri vacante, arată datele Jobradar24.ro, site care face parte din portofoliul eJobs.ro. '2025 a început cu un sentiment de îngrijorare venit din zona bugetară, în special după reducerile de cheltuieli cu personalul, precum și concedierile anunțate pentru sectorul energetic, Senat sau Camera Deputaților. Asta în timp ce sectoare precum sănătatea, educația, Ministerul de Interne și Apărarea vor face excepție de la aceste măsuri. De altfel, anvelopa salarială bugetată pentru 2025 în sectorul de stat este ușor crescută față de anul trecut, respectiv cu 1% mai mare', a declarat Bogdan Badea, CEO în cadrul eJobs, citat în comunicatul companiei. Datele mai arată că Bucureștiul domină clasamentul național al angajărilor la stat, cu 160 de joburi deschise pentru candidați. Clujul ocupă locul al doilea, cu 59 de joburi postate de instituțiile publice, urmat de Iași, Constanța și Prahova. Cel mai puțin s-a angajat în județele Ialomița, Covasna, Bihor, Arad sau Mureș. În fiecare dintre acestea, instituțiile de stat au avut deschise mai puțin de 10 poziții pe tot parcursul lunii ianuarie. 'Mai mult de jumătate dintre joburile disponibile s-au adresat candidaților din segmentul white collar, adică acei candidați care au studii superioare. 175 de joburi au fost pentru candidații blue collar (fără studii superioare) și 130 pentru grey collar. Acestea din urmă se referă la ocupații care combină atât aspecte ale muncii de birou (specifice segmentului white collar), cât și ale muncii fizice (specifice segmentului blue collar)', a precizat Bogdan Badea. Una dintre specificitățile aparatului de stat este legată de tipul contractelor încheiate cu angajații, respectiv aproape 90% dintre contracte sunt permanente. Numărul celor temporare este de aproximativ 110.
Preţurile produselor Shein, Temu şi Amazon Haul ar putea creşte în SUA
Preţurile produselor vândute de retailerii online Shein, Temu şi Amazon Haul ar putea creşte pentru cumpărătorii americani, după ce preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a eliminat o scutire fiscală care permitea livrarea fără taxe vamale a pachetelor de valoare mică din China, au declarat analişti şi experţi din industrie, citaţi de Reuters. Retailerii de modă rapidă Shein şi Temu, care vând o gamă variată de produse, de la jucării la smartphone-uri, au crescut rapid pe piaţa americană, parţial datorită scutirii ”de minimis”, care le permitea să menţină preţurile scăzute. Potrivit unui raport al comitetului congresional american pentru China din iunie 2023, Shein şi Temu reprezentau împreună peste 30% din totalul coletelor livrate zilnic în SUA sub această scutire. Decizia lui Trump de a elimina scutirea ”de minimis” face parte din strategia sa de impunere a unor tarife comerciale suplimentare de 10% asupra Chinei, alături de taxe de 25% asupra importurilor din Canada şi Mexic, care au fost amânate pentru o lună.
2024 a fost primul an în care Spotify a făcut profit
Pentru prima oară de când a fost lansat în 2008, serviciul de streaming muzical Spotify a reuşit să termine un an întreg pe profit, în loc de pierdere. Spotify a avut un profit de 1,14 miliarde de euro pe tot anul trecut, după ce, în 2023, înregistra o pierdere de 532 de milioane de euro. Veniturile totale ale companiei suedeze au fost anul trecut de 15,6 miliarde de euro, de la 13,2 miliarde de euro în urmă cu un an. Parte a creşterii veniturilor s-a datorat scumpirii abonamentelor pe care compania a operat-o în decursul mai multor luni într-un mare număr de ţări. În ciuda scumpirilor, numărul abonaţilor Premium a crescut de la 236 la 263 de milioane. Numărul total de utilizatori a crescut şi el cu 12% la 675 de milioane de utilizatori. „Sunt foarte încântat de 2025 şi mă simt foarte bine cu privire la locul în care ne aflăm atât ca produs, cât şi ca afacere", spune CEO-ul Spotify, Daniel Ek, care promite „noi pariuri care vor genera un impact pe termen lung”.
Apple a lansat o aplicaţie pentru abonaţii iCloud
Cea mai nouă aplicaţie Apple facilitează trimiterea invitaţilor pentru diverse evenimente şi este disponibilă gratuit abonaţilor iCloud. Aşa cum se zvonea deja de mai multe săptămâni, Apple a lansat Invites, o aplicaţie dedicată, aşa cum sugerează şi numele, creării şi trimiterii invitaţiilor. Noua aplicaţie oferă integrare cu alte servicii Apple, precum Photos, de unde pot fi alese imagini pentru a putea fi folosite în cadrul invitaţiilor. Există integrare inclusiv cu noua aplicaţie Image Playground, care poate fi folosită pentru generarea unor imagini cu ajutorul AI-ului, pe baza comenzilor scrise. Integrările merg chiar mai departe şi suportă inclusiv Maps şi Weather, pentru a oferi invitaţiilor informaţii despre vreme şi direcţionări către locul unde va fi organizat evenimentul.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
