MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Numai 0,6% din cheltuielile totale ale românilor merg către educație
În trimestrul II, o gospodărie a avut în medie venituri de 8.210 lei şi cheltuieli de 6.920 lei. Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare a fost pentru educaţie de 26 lei pe gospodărie, 0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare
Veniturile totale medii lunare au fost în trimestrul II 2024, în termeni nominali, de 8.210 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.274 lei pe o persoană, în creştere cu 2% faţă de trimestrul I 2024, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost, în trimestrul II 2024, de 6.920 lei pe o gospodărie (2.760 lei pe o persoană) şi au reprezentat 84,3% din veniturile totale, în creştere cu 77 lei pe o gospodărie faţă de trimestrul I 2024. ”Veniturile totale medii lunare au fost în trimestrul II 2024, în termeni nominali, de 8210 lei pe o gospodărie, reprezentând 3274 lei pe o persoană, în creştere cu 2% faţă de trimestrul I 2024. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 18,8%, iar cele pe o persoană cu 18,2%. Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost, în trimestrul II 2024, de 6.920 lei pe o gospodărie (2.760 lei pe o persoană) şi au reprezentat 84,3% din veniturile totale, în creştere cu 77 lei pe o gospodărie faţă de trimestrul I 2024. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 15,9%, iar cele pe o persoană cu 15,4%”, arată datele INS. Veniturile băneşti medii lunare au fost, în trimestrul II 2024, de 7.637 lei lunar pe o gospodărie (3.046 lei pe o persoană) în creştere cu 2,2% faţă de trimestrul I 2024, iar veniturile în natură de 574 lei lunar pe o gospodărie (229 lei pe o persoană), în scădere cu 0,5% faţă de trimestrul I 2024. Salariile brute şi alte drepturi salariale au fost de 5.567 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (67,8% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă de trimestrul I 2024 cu 1 punct procentual). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale de 1.563 lei lunar pe o gospodărie (19% în trimestrul II 2024, respectiv, 19,3% în trimestrul I 2024 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (7% în trimestrul II 2024, respectiv, 7,2% în trimestrul I 2024), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiari de prestaţii sociale (1,7% în trimestrul II 2024, respectiv, 1,3% în trimestrul I 2024) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (5,3% în trimestrul II 2024, respectiv, 5,9% în trimestrul I 2024). În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în trimestrul II 2024 a fost de 9.202 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 3.868 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în trimestrul II 2024, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale ȋn veniturile totale a fost de 74%, mai mare cu 16,9 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestaţii sociale a fost de 20,6%, mai mare cu 2,5 puncte procentuale faţă de cea din mediul urban. Ponderea veniturilor în natură a fost de 12,1% în mediul rural, de 3 ori mai mare faţă de cea din mediul urban. Cheltuielile băneşti medii lunare au fost, în trimestrul II 2024, de 6.486 lei pe o gospodărie (2.587 lei pe o persoană), mai mari cu 1,8% faţă de trimestrul I 2024. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii, în trimestrul II 2024, a fost, în medie, de 434 lei lunar pe o gospodărie (173 lei pe o persoană), în scădere cu 8,3% faţă de trimestrul I 2024. Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor populaţiei a fost cel efectuat pentru educaţie de 26 lei pe o gospodărie (0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare).
Afacerile din comerț cu urcat cu 8,1% în primele opt luni ale anului
u așa arată ultimele date făcute publice de către Institutul Naţional de Statistică
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut în primele opt luni, faţă de perioada similară din anul 2023, atât ca serie brută cu 8,1%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,3%, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). ”Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.VIII.2024, comparativ cu perioada 1.I-31.VIII.2023, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 8,1%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (Â13,7%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (Â4,2%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (Â3,6%)”, arată datele INS. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-31.VIII.2024, comparativ cu perioada 1.I-31.VIII.2023, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 7,3%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (Â12,7%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (Â3,6%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (Â3,3%). Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna august 2024, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe ansamblu, cu 2,1%, datorită creşterii înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (Â4,7%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (Â0,8%) şi la vânzările de produse nealimentare (Â0,7%). Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut, pe ansamblu, în luna august 2024, comparativ cu luna precedentă, cu 1,6%, datorită creşterii înregistrate la vânzările de produse nealimentare (Â2,4%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (Â1,7%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (Â0,9%). Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna august 2024, comparativ cu luna august 2023, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 8,1%, datorită creşterii înregistrate la vânzările de produse nealimentare (Â16,9%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (Â4,4%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 2,5%
Fondurile de pensii private obligatorii învârt active de 148,5 miliarde lei
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 148,5 miliarde lei, la finalul lunii august 2024, în creştere cu 29,5% faţă de nivelul înregistrat la aceeaşi dată din 2023, potrivit statisticii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). "Investiţiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 94% în active româneşti, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor româneşti sunt reprezentate de titluri de stat sau acţiuni listate la BVB.", spune ASF. Potrivit sursei citate, contribuţiile încasate în luna august 2024 au fost în valoare de 1,58 miliarde lei, în timp ce contribuţia medie a fost 380 lei. La finalul lunii august, titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 98,2 miliarde de lei, respectiv 66,1%. Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 36,47 miliarde de lei (24,6%), iar pe poziţia a treia obligaţiunile corporative, cu 6,03 miliarde de lei (4,1% din total active). Conform ASF, fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.231.263 de participanţi în august 2024. În cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital.
Hackeri chinezi au obţinut informaţii din interceptări telefonice autorizate de instanţe americane
Hackeri chinezi au accesat reţelele furnizorilor de internet în bandă largă din SUA şi au obţinut informaţii de la sistemele pe care guvernul federal le foloseşte pentru interceptări telefonice autorizate de instanţă, a relatat sâmbătă publicaţia Wall Street Journal. Verizon Communications, AT&T şi Lumen Technologies se numără printre companiile de telecomunicaţii ale căror reţele au fost sparte de intruziunea recent descoperită, a spus ziarul, citând oameni familiarizaţi cu problema. Hackerii ar fi putut avea acces luni de zile la infrastructura de reţea folosită de companii pentru a coopera cu cererile de date de comunicaţii autorizate de instanţă din SUA. Hackerii au accesat şi alte sisteme de trafic pe internet. Ministerul de Externe al Chinei a răspuns duminică că nu cunoaşte atacul descris în raport, dar a spus că Statele Unite ”au inventat o naraţiune falsă” pentru ”a încadra” China în trecut. ”Într-un moment în care securitatea cibernetică a devenit o provocare comună pentru toate ţările din întreaga lume, această abordare eronată nu va face decât să împiedice eforturile comunităţii internaţionale de a aborda în comun problema, prin dialog şi cooperare”, a declarat ministerul într-o declaraţie pentru Reuters. Beijingul a negat anterior afirmaţiile guvernului american şi ale altor persoane conform cărora ar folosi hackeri pentru a pătrunde în sisteme informatice străine.
Un an de război creează fisuri în puterea de împrumut a Israelului
Economia Israelului a trecut timp de aproape un an prin haosul unui război care riscă să se transforme într-un conflict regional, dar costurile în creştere ale împrumuturilor încep să-i pună sub presiune arhitectura financiară, relatează Reuters. Costul direct al finanţării războiului din Gaza, până în august, a fost de 100 de miliarde de şekeli (26,3 miliarde de dolari), potrivit Ministerului de Finanţe al ţării. Banca Israelului consideră că totalul s-ar putea ridica la 250 de miliarde de şekeli până la sfârşitul anului 2025, dar această estimare a fost făcută înainte de incursiunea Israelului în Liban pentru a lupta împotriva Hezbollah, ceea ce se va mări această sumă. Acest lucru a dus la scăderea ratingurilor de credit, care amplifică efectele economice care s-ar putea reverbera timp de ani de zile, în timp ce costul asigurării datoriei Israelului împotriva neîndeplinirii obligaţiilor este aproape de cel mai mare nivel din ultimii 12 ani, iar deficitul său bugetar este în creştere. ”Atâta timp cât războiul continuă, valorile datoriei suverane vor continua să se înrăutăţească”, a declarat Sergey Dergachev, manager de portofoliu la Union Investment. Deşi raportul datoriei Israelului faţă de PIB, o măsură de bază pentru sănătatea economică, a fost de 62% anul trecut, nevoile de împrumut au crescut puternic. ”Chiar dacă Israelul are o bază relativ bună, totuşi va fi dureros din punct de vedere fiscal”, a spus Dergachev, adăugând: ”Şi, în timp, va pune presiune asupra ratingului”. Ministrul de Finanţe al Israelului a spus că economia este puternică, iar ratingurile de credit ale ţării ar trebui să îşi revină odată ce războiul se va termina. Costul războiului este mare din cauza apărării antiaeriene Iron Dome a Israelului, a mobilizării pe scară largă a trupelor şi a campaniilor intensive de bombardare. În acest an, raportul datorie-PIB a atins 67%, în timp ce deficitul guvernamental este de 8,3% din PIB, cu mult peste 6,6% anticipat anterior.
Autoritățile investighează SV-urile Ford
Un autoritate de reglementare a siguranţei pe drumurile publice din SUA investighează 368.309 SUV-uri crossover Ford din ţară, pentru frânarea mai lentă cauzată de defectarea furtunului de frână pe spate, transmite Reuters. Evaluarea preliminară acoperă unele crossover-uri Ford Edge din anii 2015-2017, a spus Administraţia Naţională pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzi (NHTSA). Plângerile susţin, de asemenea, că pierderea capacităţii de frânare are loc fără nicio avertizare prealabilă şi are ca rezultat o distanţă de oprire mai mare, a spus autoritatea de reglementare. Ford a spus că lucrează cu NHTSA pentru a-i sprijini investigaţia. Producătorul auto a rechemat 488.000 de vehicule Ford Edge şi Lincoln MKX în 2020, de pe piaţa din SUA, pentru defecţiuni ale furtunului de frână.
Google testează afişarea de bife verificate în rezultatele căutărilor
Google, parte a grupului Alphabet, testează afişarea de bife verificate lângă anumite companii în rezultatele căutărilor sale, într-o mişcare menită să ajute utilizatorii să identifice sursele verificate şi să evite site-urile false, transmite Reuters. Este posibil ca website-uri frauduloase, care uzurpă identitatea afacerilor sau serviciilor oficiale, să apară în rezultatele căutării online, determinând utilizatorii să vadă informaţii false despre afacere, înşelând utilizatorii şi dăunând potenţial brandurilor autentice. ”Experimentăm în mod regulat funcţii care îi ajută pe cumpărători să identifice afaceri online de încredere şi în prezent desfăşurăm un mic experiment care arată o bifă lângă anumite companii pe Google”, a spus purtătorul de cuvânt al companiei. Google foloseşte deja sisteme automate pentru a identifica paginile cu conţinut ”înşelător” sau fraudulos şi pentru a le împiedica să apară în rezultatele căutării.
Facebook vrea să atragă tinerii adulţi cu noi funcţii pentru comunitate şi video
Facebook, una dintre primele reţele sociale, a devenit cunoscută ca platforma părinţilor şi bunicilor, în timp ce tinerii adulţi folosesc aplicaţii foto şi video precum Instagram şi TikTok. Dar Meta, compania care deţine Facebook, îşi propune să schimbe asta, cu noi funcţii pentru comunitate şi video, transmite Reuters. În timp ce Facebook a fost iniţial centrată pe a ajuta utilizatorii să rămână în contact cu familia şi prietenii, viitorul constă în a-i ajuta pe oameni să-şi extindă reţelele şi să facă noi conexiuni, ceea ce se potriveşte cu modul în care generaţiile mai tinere folosesc serviciul, a declarat Tom Alison, şeful Facebook la Meta. ”Vedem tineri adulţi apelând la Facebook atunci când fac o tranziţie în viaţă. Când se mută într-un oraş nou, folosesc Marketplace pentru a-şi mobila apartamentele. Când devin părinţi, se alătură unor grupuri de părinţi”, a spus Alison în timpul un interviu acordat la Austin, Texas, înaintea unui eveniment de vineri cu creatorii de conţinut.