MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Nazare: Este obligatoriu să menţinem calificativul de rating
„Zilele acestea pregătim intens următoarele întâlniri cu agenţiile, care încep deja săptămâna viitoare”, susține ministrul
Ministrul interimar de Finanţe, Alexandru Nazare, afirmă vineri că este obligatoriu să menţinem calificativul de rating, pentru ca finanţarea României să rămână în linie dreaptă. El anunţă că zilele acestea se pregătesc intens următoarele întâlniri cu agenţiile, care încep deja săptămâna viitoare. Ministrul mai spune că România are deja asigurată jumătate din finanţarea planificată pentru 2026 şi la acest moment, planul de finanţare al statului este realizat în proporţie de 49%, exact la jumătatea anului calendaristic. "România menţine încrederea investitorilor, iar finanţarea rămâne în linie dreaptă la mijlocul anului. România are deja asigurată jumătate din finanţarea planificată pentru 2026. La acest moment, planul de finanţare al statului este realizat în proporţie de 49%, exact la jumătatea anului calendaristic", anunţă ministrul interimar Alexandru Nazare. Potrivit lui Nazare, "este un ritm aliniat cu strategia stabilită de Ministerul Finanţelor şi, astfel, România a reuşit să treacă prima parte a anului, într-un context de volatilitate ridicată, fără a mai fi nevoită să recurgă la prefinanţare - aşa cum s-a procedat în anii anteriori, când statul a atras încă din prima parte a anului sume mai mari decât necesarul imediat, pentru a se proteja în cazul unor perioade dificile pe pieţele financiare internaţionale". Alexandru Nazare precizează că în acest an, evoluţia execuţiei bugetare şi implementarea planului de finanţare au permis păstrarea unui ritm echilibrat, fără această măsură suplimentară. "Pe piaţa internă, planul este îndeplinit în proporţie de 58%, iar pe pieţele externe în proporţie de 35%, diferenţa fiind firească: finanţarea internă se realizează prin licitaţii organizate în fiecare lună, în timp ce finanţarea externă depinde de momentul în care condiţiile din pieţele internaţionale sunt favorabile, dar şi de calendarul în care sunt disponibile fondurile europene şi împrumuturile de la instituţiile financiare internaţionale", explică el. Nazare mai afirmă că statul român nu se împrumută dintr-o singură sursă: o parte din bani sunt atraşi de pe piaţa internă prin titluri de stat - instrumente financiare prin care băncile, fondurile de pensii, investitorii şi populaţia împrumută statul pentru perioade determinate. El subliniază că o altă parte provine de pe pieţele internaţionale, prin emisiuni de obligaţiuni în valută, din fonduri europene şi din împrumuturi acordate de instituţii financiare internaţionale. "Diversificarea acestor surse este importantă, deoarece reduce dependenţa de o singură piaţă şi permite statului să aleagă, de fiecare dată, cele mai bune condiţii de finanţare", mai spune Alexandru Nazare. Ministrul anunţă că, până acum, Ministerul Finanţelor a atras 58,6 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă, respectând media lunară prevăzută încă de la începutul anului. "Aceasta nu este o accelerare a împrumuturilor, ci revenirea la ritmul planificat, după o perioadă în care pieţele financiare au fost marcate de volatilitate, iar Ministerul Finanţelor a adaptat volumele scoase la licitaţie pentru a evita împrumuturile la costuri mai ridicate. În primele două luni ale anului, interesul investitorilor a fost unul foarte ridicat. Ulterior, în martie şi aprilie, tensiunile internaţionale şi incertitudinea politică internă au redus cererea pentru titlurile de stat. Odată cu stabilizarea pieţelor, începând din luna mai, cererea a revenit, iar licitaţiile României au înregistrat din nou rezultate solide", arată Nazare.
Phinia Delphi Romania a pus ochii pe Bahag Beteiligungs GmbH
l Consiliul Concurenţei analizează preluarea Bahag Beteiligungs GmbH de către furnizorul pentru industria auto Phinia Delphi Romania
Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care furnizorul pentru industria auto Phinia Inc., Statele Unite ale Americii, intenţionează să preia Bahag Beteiligungs GmbH, Germania, Competo Beteiligungs GmbH, Germania, şi filialele acestora. Bahag Beteiligungs GmbH şi Competo Beteiligungs GmbH sunt societăţi de tip holding, care deţin împreună 100% din părţile sociale ale stoba Holding GmbH & Co. KG, Germania, care, împreună cu filialele sale, formează Grupul stoba. Grupul stoba este specializat în componente metalice de înaltă precizie, utilaje personalizate şi sisteme avansate de producţie. Grupul nu deţine nicio filială în România, dar înregistrează cifre de afaceri pe teritoriul naţional, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei. La rândul ei, Phinia dezvoltă, proiectează şi produce componente şi sisteme integrate. Compania are o filială în România, Phinia Delphi Romania SRL, care este furnizor pentru industria auto (în principal de injectoare de combustibil şi componente pentru piaţa pieselor de schimb). "În conformitate cu prevederile Legii concurenţei nr. 21/1996, această tranzacţie trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei, care o va evalua în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege", se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei. Eventualele observaţii şi puncte de vedere pot fi transmise autorităţii de concurenţă prin fax, prin e-mail sau prin poştă, în termen de 20 zile de la data anunţului.
Deficitul balanţei comerciale s-a redus cu peste 6%, în primele cinci luni
Exporturile FOB, în perioada 1.I-31.V 2026, au atins 40 337,4 milioane euro, cu 2,4% peste valoarea din perioada similară din 2025, iar importurile CIF au însumat 53 843,0 milioane euro, cu 0,1% mai mult faţă de 2025, fiind raportat un deficit al balanţei comerciale de 13 505,6 milioane euro, în scădere cu 889,8 milioane euro (-6,2%) faţă de cel înregistrat în primele cinci luni din 2025, anunţă vineri Institutul Naţional de Statistică (INS). În luna mai, exporturile FOB au atins 8 324,8 milioane euro, cu 4,5% mai mult faţă de mai 2025, iar importurile CIF au însumat 10 941,0 milioane euro, în creştere cu 1,9% faţă de anul trecut, rezultând un deficit de 2 616,2 milioane euro. În primele cinci luni din 2026, exporturile FOB au atins 40 337,4 milioane euro, cu 2,4% mai mult faţă de valoarea din perioada similară din 2025, iar importurile CIF au însumat 53 843,0 milioane euro, cu 0,1% în plus peste nivelul din 2025, fiind raportat un deficit al balanţei comerciale (FOB/CIF) de 13 505,6 milioane euro, mai puţin cu 889,8 milioane euro (-6,2%) decât cel din primele cinci luni din 2025, conform datelor INS. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au deţinut maşinile şi echipamentele de transport (46,6% la export şi 36,4% la import), precum şi alte produse manufacturate (27,1% la export şi 27,1% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.V 2026 a fost de 29 214,4 milioane euro la expedieri şi de 39 566,5 milioane euro la introduceri, ceea ce înseamnă 72,4% din total exporturi şi 73,5% din total importuri. În acelaşi timp, valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.V 2026 a fost de 11 123,0 milioane euro la exporturi şi de 14 276,5 milioane euro la importuri, reprezentând 27,6% din total exporturi şi 26,5% din total importuri, potrivit datelor INS.
Volkswagen îşi reduce drastic gama de modele şi capacitatea de producţie
Grupul german Volkswagen a anunţat un nou plan de restructurare prin care va reduce semnificativ numărul de modele şi capacitatea anuală de producţie, însă nu a confirmat informaţiile privind concedieri masive sau închiderea unor fabrici din Germania, transmite CNBC. Decizia a fost anunţată după o şedinţă tensionată a Consiliului de Supraveghere, în cadrul căreia reprezentanţii angajaţilor s-au opus unor măsuri de restructurare mai dure. Constructorul auto a precizat că, în următorii ani, va reduce treptat gama de modele cu până la 50%, urmând să se concentreze pe cele mai profitabile segmente ale pieţei. În acelaşi timp, capacitatea anuală de producţie va fi redusă la 9 milioane de vehicule, faţă de obiectivul de 12 milioane stabilit înainte de pandemia de COVID-19. Directorul general al Volkswagen, Oliver Blume, a declarat că planul reprezintă următoarea etapă a transformării companiei şi are ca obiectiv creşterea vitezei de reacţie, a rezilienţei şi a competitivităţii grupului. Anunţul vine după apariţia unor informaţii potrivit cărora Volkswagen analizează închiderea a patru fabrici din Germania şi eliminarea a până la 100.000 de locuri de muncă, cea mai amplă restructurare din istoria de aproape 90 de ani a companiei. Presa germană a relatat că unităţile vizate ar fi cele din Hanovra, Zwickau, Emden şi fabrica Audi din Neckarsulm. Potrivit Reuters, reprezentanţii angajaţilor au blocat joi aprobarea acestor măsuri. Sindicatul IG Metall şi Consiliul General al Angajaţilor au promis că se vor opune oricăror concedieri şi închideri de fabrici. Joi au avut loc proteste în faţa uzinei Volkswagen din Zwickau, iar sindicatul avertizează asupra unui „conflict major” dacă planurile vor fi puse în aplicare. Volkswagen se confruntă cu dificultăţi tot mai mari, generate de concurenţa puternică a producătorilor chinezi, tarifele vamale impuse de Statele Unite şi încetinirea pieţei auto mondiale.
Cursa în inteligenţa artificială se mută de la cele mai mari modele la sisteme mai ieftine
Companiile din domeniul inteligenţei artificiale încep să schimbe strategia de dezvoltare, iar competiţia nu mai este dominată exclusiv de construirea celor mai mari şi mai puternice modele AI. Accentul se mută tot mai mult pe costuri reduse, eficienţă şi alegerea celui mai potrivit model pentru fiecare sarcină, relatează CNBC. Directorul general al companiei Perplexity, Aravind Srinivas, afirmă că viitorul nu aparţine unui singur model de inteligenţă artificială, ci unor sisteme capabile să decidă automat ce model trebuie utilizat, în funcţie de complexitatea fiecărei solicitări. Astfel, o întrebare simplă adresată serviciului de relaţii cu clienţii poate fi rezolvată de un model ieftin, în timp ce o problemă complexă de programare poate fi direcţionată către un model mult mai performant şi mai costisitor. În această logică, produsul nu mai este modelul AI în sine, ci platforma care coordonează utilizarea mai multor modele şi le conectează cu instrumente software şi baze de date. Perplexity a prezentat recent un nou sistem pentru produsul său destinat utilizării computerului, bazat pe modelul deschis GLM 5.2, dezvoltat de compania chineză Z.ai. Sistemul foloseşte modele mai ieftine pentru majoritatea operaţiunilor şi apelează la modele mai puternice doar atunci când este necesar. Această tendinţă este alimentată şi de presiunea companiilor de a reduce cheltuielile cu inteligenţa artificială. În acest context, modelele open-weight (care pot fi descărcate, adaptate şi rulate pe infrastructura proprie a unei companii) devin tot mai atractive deoarece sunt mai ieftin de utilizat decât modelele proprietare dezvoltate de marii jucători din industrie. Peter Fenton, partener în cadrul fondului de investiţii Benchmark, estimează că, în următoarele 18-24 de luni, peste 90% din volumul de procesare AI ar putea fi realizat cu ajutorul acestor modele deschise, ceea ce ar pune presiune asupra marjelor de profit ale companiilor care vând acces la cele mai avansate modele comerciale.
Preţurile benzinei cresc din nou în Statele Unite
Şoferii americani plătesc din nou mai mult pentru benzină, după mai multe săptămâni de scădere a preţurilor. Reluarea confruntărilor dintre Statele Unite şi Iran, împreună cu problemele din rafinării şi reducerea ofertei de carburanţi, au dus la cea mai mare creştere săptămânală a preţurilor din luna mai, relatează Reuters. Potrivit Asociaţiei Americane a Automobiliştilor (AAA), preţul mediu al benzinei a urcat în această săptămână cu 6 cenţi, ajungând la 3,88 dolari pe galon (aproximativ 1,03 dolari pe litru). Scumpirea vine după ce cotaţiile petrolului au înregistrat cea mai mare creştere săptămânală din ultimele opt săptămâni, pe fondul escaladării tensiunilor din Strâmtoarea Hormuz, unde au avut loc atacuri asupra mai multor petroliere, urmate de schimburi de lovituri între Statele Unite şi Iran. Situaţia s-a agravat după ce Washingtonul a revocat licenţa generală care permitea comercializarea petrolului iranian, ceea ce a amplificat temerile privind reducerea ofertei pe piaţa mondială.
Comisia Europeană acuză Meta că încalcă legislaţia UE
Comisia Europeană a concluzionat, într-o evaluare preliminară publicată vineri, că Meta încalcă Legea privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) prin modul în care sunt concepute platformele Facebook şi Instagram, ale căror funcţii încurajează utilizarea excesivă şi pot crea dependenţă, transmite CNBC. Potrivit Executivului european, Meta Platforms nu a evaluat şi nu a redus în mod corespunzător riscurile pe care anumite elemente de design le prezintă pentru sănătatea fizică şi psihică a utilizatorilor, în special a minorilor şi a persoanelor vulnerabile. Printre funcţiile vizate se numără derularea infinită a conţinutului (infinite scroll), redarea automată a materialelor video, notificările permanente şi sistemele de recomandare puternic personalizate, care îi determină pe utilizatori să petreacă tot mai mult timp pe platforme. Comisia susţine că Meta a ignorat informaţiile disponibile privind timpul petrecut noaptea de adolescenţi pe Facebook şi Instagram şi impactul pe care formate precum Reels şi Stories îl pot avea asupra utilizării excesive a reţelelor sociale.
Concedierile de la Amazon îi aduc pe foştii angajaţi la sapă de lemn
La peste opt luni după ce Amazon a anunţat cea mai amplă rundă de concedieri din istoria sa, mii de foşti angajaţi se confruntă cu o piaţă a muncii din ce în ce mai aglomerată, în condiţiile în care marile companii din tehnologie reduc personalul şi îşi redirecţionează investiţiile către inteligenţa artificială, relatează CNBC. În total, Amazon a eliminat aproximativ 30.000 de posturi în două valuri de concedieri desfăşurate în octombrie şi ianuarie, iar din 2022 numărul locurilor de muncă desfiinţate a depăşit 57.000, echivalentul a aproximativ 16% din personalul corporativ al companiei. Situaţia este agravată de concedierile operate şi de alte companii din sectorul tehnologic, precum Meta, Microsoft, Cisco, Oracle şi Salesforce. Potrivit firmei de consultanţă Challenger, Gray & Christmas, industria tehnologică a eliminat aproximativ 140.000 de locuri de muncă în Statele Unite de la începutul anului, mai mult decât orice alt sector economic.
