MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ministrul Pîslaru vine cu ultimele detalii despre legea salarizării unice
Corectăm tot ceea ce poate fi corectat, susține ministrul interimar de la Muncă
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a transmis, recent, câteva concluzii după primele consultări pe Legea salarizării, la care au participat peste o sută de persoane din mai multe sectoare de activitate. Pîslaru anunţă că s-au primit sute de observaţii, unele punctuale, care pot fi rezolvate şi corectate, dar altele care necesită analize mult mai aprofundate. Ministrul interimar precizează că nu vor putea fi rezolvate, printr-un singur act normativ, toate problemele strânse în ultimii ani în toate domeniile. ”Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil. Dar nu desfăşurăm negocieri salariale”, a avertizat Pîslaru, adăugând că, pentru a îndeplini jalonul din PNRR, legea trebuie promulgată până la 31 august. "În această săptămână am organizat două sesiuni generale de informare: una cu instituţiile publice şi una cu partenerii sociali. Au urmat consultările cu familiile ocupaţionale din Sănătate şi Cultură, Educaţie, instituţii autofinanţate şi familia Apărare şi Ordine Publică. Aproape 100 de persoane au participat deja la discuţii. Calendarul consultărilor este public şi continuăm întâlnirile în săptămânile următoare", a scris, duminică seară, pe Facebook, ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru. Acesta a precizat că, în doar câteva zile, s-au primit deja sute de observaţii, atât în cadrul întâlnirilor, cât şi în scris. "Multe sunt punctuale. Altele ridică probleme de fond care trebuie analizate şi, acolo unde este cazul, corectate. Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă aşezate corect. Există situaţii care trebuie reanalizate. Există soluţii care trebuie ajustate. Şi există întrebări legitime la care oamenii aşteaptă răspunsuri. Realitatea este că aceste discuţii ar fi trebuit purtate cu mult timp în urmă", a adăugat ministrul interimar al Muncii. Acesta precizează că, dacă legea ar fi intrat în vigoare în 2023, aşa cum fusese prevăzut iniţial, România ar fi avut la dispoziţie resurse bugetare semnificativ mai mari pentru a absorbi dezechilibrele şi pentru a gestiona tranziţia către noul sistem. "Astăzi lucrăm într-un context complet diferit. România trebuie să reducă deficitul bugetar, să gestioneze constrângeri fiscale semnificative şi să recupereze întârzieri majore în implementarea PNRR. În acelaşi timp, ne confruntăm cu riscul pierderii unor fonduri europene importante dacă reformele asumate nu sunt finalizate la timp. Legea salarizării este una dintre aceste reforme şi trebuie adoptată şi pusă în aplicare până la 31 august. Din acest motiv, este important să spun foarte clar ce facem şi ce nu facem", a adăugat ministrul. Pîslaru precizează că se corectează tot ceea ce poate fi corectat. "Ascultăm toate observaţiile. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil. Dar nu desfăşurăm negocieri salariale. Nu acesta este rolul acestei legi şi nu acesta este momentul. Legea salarizării trebuie să stabilească reguli echitabile, coerente şi predictibile pentru întregul sistem public. Ea nu poate rezolva, într-un singur act normativ, toate nemulţumirile acumulate în ultimii ani", a mai declarat ministrul interimar.
Preţurile apartamentelor, în creştere în toate marile oraşe
l avansul este de circa de 12,5% l chiriile, în schimb, au stagnat sau s-au redus cu excepţia Timişoarei, unde există un plus de 17%
Piaţa imobiliară din România începe să intre într-o fază de maturizare, în care clienţii iau deciziile de achiziţie mai greu, existând o reticenţă mai mare faţă de achiziţiile în faza de proiect. În timp ce preţurile apartamentelor au crescut în toate marile oraşe, pe zone de chirii se observă stagnare şi chiar reduceri, excepţie constituind, însă, Timişoara, unde chiriile s-au majorat cu aproape 17%. Când vine vorba despre achiziţie, se remarcă faptul că românii analizează mai atent preţul, calitatea construcţiei şi istoricul dezvoltatorului, atrag atenţia specialiştii din sector consultaţi de News.ro. "După mai mulţi ani dominaţi aproape exclusiv de creşteri accelerate şi presiune pe cumpărători, în 2026 vedem o piaţă mult mai echilibrată şi mai bine fundamentată. Practic, se întâmplă simultan trei lucruri care schimbă logica imobiliarelor: preţurile continuă să crească, chiriile stagnează sau chiar scad în anumite oraşe, iar oferta devine tot mai mare. Acest mix începe să reducă presiunea şi să mute puterea de negociere către cumpărător", a declarat pentru News.ro Cătălin Ivan, cofondatorul platformei de analiză imobiliară imo360 şi al agenţiei VIB Imobiliare. Datele platformei arată că, în martie 2026 versus martie 2025, preţurile apartamentelor au crescut în toate marile oraşe, de la Â3,6% în Galaţi până la Â12,5% în Bucureşti (2.009 EUR/mp). Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraş al ţării (3.104 EUR/mp), iar Braşovul a trecut şi el de pragul de 2.100 EUR/mp (2.171 EUR/mp). În acelaşi timp, piaţa chiriilor transmite un semnal complet diferit. În multe oraşe, chiriile au stagnat sau au scăzut, inclusiv în centre importante precum Iaşi (-12,5%), Constanţa (-11,1%), Oradea şi Ploieşti (-14,3%). Singura excepţie notabilă este Timişoara, unde chiriile au crescut cu Â16,7%. Asta înseamnă că preţurile de achiziţie cresc mai rapid decât veniturile generate de proprietăţi, iar acest lucru începe să pună presiune pe randamente şi pe logica investiţională. Claudia Negru, deţinător al agenţiei imobiliare The List Estates, vorbeşte şi ea despre o piaţă mult mai precaută şi mai matură. "Clienţii iau deciziile de achiziţie mai greu, analizează mai atent preţul, calitatea construcţiei şi istoricul dezvoltatorului. Negocierile sunt mai ample decât în anii trecuţi, iar cumpărătorii nu mai acceptă uşor orice preţ listat", precizează Claudia Negru. Nevoia de siguranţă devine tot mai clară, iar mulţi clienţi sunt dispuşi să plătească experţi tehnici pentru a verifica locuinţa şi pentru a confirma că promisiunile dezvoltatorului sunt susţinute de realitatea din teren. De asemenea, se observă o reticenţă mai mare faţă de achiziţiile în fază de proiect. Cumpărătorii preferă locuinţe deja construite sau aflate într-un stadiu avansat şi urmăresc ofertele punctuale, acolo unde pot obţine un preţ mai bun, susţine Negru. Piaţa rezidenţială din 2026 este marcată de o tendinţă clară de optimizare a spaţiului locativ. Majorarea cotei de TVA la 21% s-a repercutat direct asupra preţului final, ceea ce i-a determinat pe dezvoltatori să caute soluţii pentru a menţine accesibilitatea locuinţelor, arată Oana Popescu, Head of Residential, Crosspoint Real Estate, care mai adaugă că presiunea fiscală remodelează, practic, modul în care sunt gândite şi comercializate proiectele noi. Claudia Negru remarcă faptul că piaţa se confruntă cu o problemă mai mare de lichiditate, în condiţiile în care dezvoltatorii nu se mai pot baza, ca în anii trecuţi, pe avansuri mari plătite de clienţi, iar utilizarea banilor încasaţi este mult mai strict legată de stadiul construcţiei. "Mulţi dezvoltatori apelează la linii de creditare, un proces mai lung şi mai costisitor, care pune presiune suplimentară pe bugetele de dezvoltare. De aceea, în anumite situaţii putem vedea o încetinire a ritmului de construcţie pe unele şantiere. Totuşi, proiecte există, se lansează în continuare şi nu credem că vom vedea o scădere semnificativă a numărului de locuinţe aflate în construcţie, ci mai degrabă o piaţă în care ritmul şi finanţarea devin mai atent gestionate", afirmă Negru. La rândul ei, Oana Popescu atrage atenţia că oferta de imobile noi în zona ultracentrală a Bucureştiului este în scădere, însă restul sectoarelor înregistrează autorizaţii pentru proiecte noi. Luând în calcul şi judeţul Ilfov, estimările indică peste 20.000 de unităţi locative care urmează să fie livrate în acest an, un volum care susţine piaţa în ansamblu, precizează reprezentantul Crosspoint Real Estate.
Bursa a pierdut în ultima săptămână aproape 383 de milioane de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut în această săptămână aproape 383 de milioane de lei la capitalizare, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a înregistrat un declin de peste 72 de milioane de lei, potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 607,09 miliarde de lei în perioada 25 - 29 mai 2026, în scădere ușoară față de 607,47 miliarde de lei în săptămâna 18 - 22 mai 2026. Tranzacțiile cu acțiuni au generat săptămâna aceasta un rulaj de 532,05 milioane de lei, mai mic decât cel înregistrat în săptămâna anterioară, respectiv 604,46 milioane de lei. Indicele principal BET a închis săptămâna la 29.891,98 puncte. Cea mai bună zi de tranzacționare la BVB a fost marți, 26 mai, când s-au consemnat schimburi de 168,41 milioane de lei, iar cea mai slabă zi a fost joi, 28 mai, cu tranzacții de 72,16 milioane de lei. Acțiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzacții de 153,37 milioane de lei, urmate de titlurile Romgaz, cu 63,24 milioane de lei, și cele ale OMV Petrom, cu 60,46 milioane de lei. Cele mai importante creșteri ale cotațiilor au fost înregistrate de acțiunile IAR Brașov (Â28,25%), Compa (Â16,31%) și Electroaparataj (Â13,01%). La polul opus, cele mai importante scăderi au fost consemnate de Uztel (-27,50%), Compania Energopetrol (-16,09%) și Șantierul Naval Orșova (-13,21%).
Generali va despăgubi proprietarul apartamentului avariat de explozia dronei rusești
Yum Brands negociază vânzarea Pizza Hut către LongRange Capital
Grupul Yum Brands poartă negocieri exclusive pentru vânzarea lanţului de restaurante Pizza Hut către firma de investiţii LongRange Capital, potrivit unei surse familiarizate cu discuţiile, transmite Reuters. Cele două părţi avansează în negocierile privind o posibilă tranzacţie care ar putea fi finalizată în următoarele săptămâni. Totuşi, sursa a precizat că nu există garanţia încheierii unui acord. Pizza Hut traversează o perioadă dificilă pe piaţa americană. Lanţul, care a generat aproximativ 12% din veniturile totale ale Yum Brands în 2025, a raportat scăderi ale vânzărilor comparabile timp de zece trimestre consecutive. În contrast, celelalte mărci importante ale grupului, KFC şi Taco Bell, au înregistrat creşteri ale vânzărilor în ultimele cinci trimestre. Anul trecut, Yum Brands a anunţat că analizează ”opţiuni strategice” pentru Pizza Hut, inclusiv o posibilă vânzare, după ce reţeaua nu a reuşit să ţină pasul cu performanţele celorlalte branduri din portofoliu. Industria restaurantelor rapide se confruntă cu o cerere mai slabă, pe fondul inflaţiei ridicate, al scăderii încrederii consumatorilor şi al popularităţii tot mai mari a medicamentelor pentru slăbit din categoria GLP-1, care îi determină pe mulţi consumatori să adopte obiceiuri alimentare mai sănătoase. Reuters relata în aprilie că pentru Pizza Hut şi-au manifestat interesul mai multe firme de investiţii, printre care LongRange Capital, Apollo Global Management şi Sycamore Partners. Investitorii au primit pozitiv informaţia, acţiunile Yum Brands urcând cu aproximativ 3% în tranzacţiile extinse de după închiderea pieţei.
SpaceX a obţinut un contract de 4,16 miliarde de dolari în SUA
Forţa Spaţială a SUA a atribuit companiei SpaceX un contract în valoare de 4,16 miliarde de dolari pentru dezvoltarea unei noi generaţii de sateliţi militari destinaţi detectării şi urmăririi ameninţărilor aeriene, inclusiv a rachetelor, transmite Reuters. Programul, denumit Space-Based Advanced Moving Target Indicator (SB-AMTI), va combina senzori spaţiali, legături securizate de comunicaţii şi centre de procesare la sol pentru a crea o reţea integrată de supraveghere şi avertizare timpurie. Sistemul va reprezenta una dintre componentele esenţiale ale proiectului american de apărare antirachetă Golden Dome, iniţiativa promovată de administraţia preşedintelui Donald Trump pentru consolidarea protecţiei împotriva ameninţărilor aeriene şi balistice. Potrivit Forţei Spaţiale (U.S. Space Force), constelaţia iniţială de sateliţi ar urma să fie operaţională până în 2028 şi să ofere armatei americane o capacitate timpurie de eliminare a "punctelor oarbe" din sistemele actuale de supraveghere.
Primii ochelari inteligenţi Apple mai întârzie
Programaţi iniţial pentru a fi prezentaţi în ultima parte a acestui an, prima pereche de ochelari inteligenţi dezvoltaţi de Apple ar fi fost amânată pentru finele anului viitor. Nume de cod N50, primii ochelari inteligenţi Apple erau programaţi să fie prezentaţi anul acesta şi să intre pe piaţă la începutul anului viitor. Acum, însă, lansarea a fost amânată pentru ultima perioadă a lui 2027, scrie Bloomberg, citând surse anonime din cadrul companiei. O componentă importantă a viitorilor ochelari urmează să fie inteligenţa artificială, mai exact nou Siri, care va fi lansat în toamna acestui an pe iPhone şi celelalte dispozitive Apple. Însă, conform surselor Bloomberg, compania americană nu este foarte mulţumită de modul în care funcţionează partea de viziune a AI-ului, care ar trebui să ajute utilizatorii să folosească ochelarii pentru a afla informaţii despre ceea ce văd în jur. Din această cauză, Apple ar fi preferat să amâne lansarea până când partea de AI vision va funcţiona suficient de bine pentru ca primii ochelari ai companiei să se diferenţieze de concurenţă.
Băncile centrale avertizează că independenţa lor este sub presiune
Independenţa băncilor centrale este supusă unor presiuni tot mai mari pe măsură ce autorităţile monetare adoptă măsuri nepopulare pentru combaterea inflaţiei reaprinse de creşterea preţurilor la energie după războiul din Iran, au avertizat actuali şi foşti oficiali reuniţi la o conferinţă în Croaţia, transmite Reuters. Inflaţia a accelerat la nivel mondial după scumpirea petrolului, obligând băncile centrale să majoreze dobânzile sau să amâne reducerile pe care le pregăteau, pentru a împiedica transformarea şocului energetic într-un fenomen persistent. Helge Berger, director adjunct al Departamentului European al International Monetary Fund, a afirmat sâmbătă că independenţa este uşor de apărat atunci când inflaţia este redusă, dar devine mult mai dificilă atunci când factorii de decizie trebuie să adopte măsuri nepopulare. "Este o luptă permanentă. Trebuie să gestionăm corect situaţia actuală", a spus Berger.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
.GIF)
