Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ministrul Muncii cere o mai mare atenție la repartizarea biletelor de tratament

Ziarul de Vrancea
2 feb 2020 966 vizualizări

“Biletele de tratament pentru pensionari trebuie repartizate mai eficient; urmează măsuri de simplificare a procedurilor”, susține Violeta Alexandru

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, anunță că va analiza în perioada următoare de ce se întâmplă ca biletele de tratament și odihnă pentru pensionari să nu fie folosite și în ce măsură acest lucru se datorează unui management defectuos sau procedurilor legale. "Am mai multe subiecte (destul de multe) în lucru în legătură cu activitatea Casei Naționale de Pensii. Termin inventarul celor mai importante probleme în aplicarea legislației privind pensiile, deslușesc situația scanării Carnetelor de Muncă, iau măsuri pentru arhivarea corespunzătoare a documentelor și, printre toate acestea, mă preocupă și sistemul de distribuție a biletelor de tratament. Mă preocupă transparența cheltuirii resurselor și eficiența. Biletele de tratament și odihnă pentru pensionari chiar trebuie repartizate mai eficient. Cererea pare mare (sunt influențată, recunosc, și de numărul mare de mesaje pe acest subiect) și totuși rămân nedistribuite circa 15.000 de bilete pe an. 15.000 de pensionari ar putea să își trateze afecțiunile și să beneficieze de aceste oportunități gândite special pentru ei și pentru nevoile lor. Voi analiza în profunzime în următoarea perioadă de ce se întâmplă ca biletele să nu fie folosite, în ce măsură se întâmplă din cauza unui management defectuos sau a procedurilor greoaie. Urmează măsuri de simplificare", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. Potrivit datelor prezentate de aceasta, în 2019 au fost contractate 179.446 bilete de tratament și odihnă pentru a fi acordate gratuit pensionarilor. 167.169 au plecat spre distribuire și numai 165.562 au fost ridicate efectiv. "Nu toți le și folosesc, chiar dacă urmează tot procesul și au răbdarea necesară de a trece pe la toate cozile. 1.200 nu au fost prezentate la unitatea turistică de tratament. În sistem este și Casa de Pensii dar sunt și parteneri contractați. Statul are și companie în domeniu: Societatea de Tratament Blanear și Recuperare a Capacității de Muncă (TBRCM) cu 13 spații balneare, restaurante și baze de tratament balnear. Ar trebui să meargă lucrurile foarte bine", precizează Violeta Alexandru. Ea a adăugat că va merge marți cu proiectul pe 2020 în Guvern pentru a nu perturba calendarul de distribuție, dar îi rămân multe de organizat în această privință. "Vreau transparență totală și pe acest subiect", a punctat ministrul

Șoferii, contabilii și inginerii cele mai active categorii pe piața muncii

u în topul angajatorilor care au atras cei mai mulți aplicanți, în ianuarie, s-au aflat: Regina Maria (2.337 de solicitări), Rompetrol (2.277) și Deichmann (2.120)

Cele mai căutate locuri de muncă în luna ianuarie, în România, au fost de șofer, contabil și inginer, relevă o analiză publicată, marți, de reprezentanții unei platforme online de recrutare. Conform datelor centralizate de BestJobs, în prima lună a acestui an, domeniile cele mai dorite au fost: transport - cu peste 37.000 de căutări, financiar contabil - cu peste 34.000 de căutări, inginerie - cu mai mult de 21.000 de căutări și vânzări (peste 20.000 de căutări). În același timp, domeniul medical&farma a înregistrat 19.000 de căutări de locuri de muncă. În topul angajatorilor care au atras cei mai mulți aplicanți, în ianuarie, s-au aflat: Regina Maria (2.337 de solicitări), Rompetrol (2.277) și Deichmann (2.120). Iararhia continuă cu: Enel (1.842 aplicanți), Draxlmaier (1.792), Continental Automotive Group România (1.715), Takko Fashion (1.695), Hella România (1.649), Pepco Retail (1.571) și Banca Transilvania (1.556). De asemenea, companiile care au primit cei mai mulți aplicanți direcți, pe pagina companiei de pe BestJobs.ro, în luna ianuarie, au fost: Takko Fashion - cu 167 de postări directe, Deichmann (88), Rompetrol (84), BCR (81), British American Tobacco (78), Hella România (73), Penny Market (71), Draxlmaier (70), Flanco (75) și Braun Medical (61). BestJobs, una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România, cuprinde peste 2,5 milioane de profesioniști conectați la piața muncii și mai mult de 25.000 de joburi active în orice moment, atât în țară, cât și în străinătate.

Salariu minim la nivel european a intrat în perioada de consultare

Perioada de consultare pentru introducerea unui salariu minim la nivel european a început în ianuarie 2020 și va dura aproximativ șase săptămâni, rezultatele urmând să se concretizeze într-o propunere ce va fi prezentată în vara acestui an și încorporată într-un plan de acțiune care va fi publicat în 2021, susține Mihaela Mitroi, partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România. "Condițiile echitabile de muncă sunt centrul unei economii de piață funcționale. Cetățenii se așteaptă ca Uniunea Europeană să le ofere niveluri ridicate de bunăstare, în timp ce economia se îndreaptă către modele de creștere mai ecologice și mai digitalizate. Veniturile adecvate sunt esențiale pentru asigurarea condițiilor de muncă echitabile și a nivelului de trai decent pentru angajații europeni. Pentru a răspunde acestei provocări, la nivelul Uniunii Europene (UE), vor avea loc în perioada următoare discuții între Comisia Europeană (CE), mediul de afaceri și sindicate pentru a introduce un salariu minim și echitabil pentru toți angajații din UE. Perioada de consultare a început deja în ianuarie 2020 și va dura aproximativ șase săptămâni. Rezultatele urmează să se concretizeze într-o propunere care va fi prezentată în vara acestui an și încorporată într-un plan de acțiune ce va fi publicat în 2021", spune Mihaela Mitroi. Ea menționează că această propunere are scopul de a stabili o formulă de calcul a salariului minim la nivel european și nu va reprezenta o sumă anume, întrucât diferențele între salariile minime actuale în statele membre UE sunt considerabile. Mai exact, salariul minim va fi stabilit într-un mod transparent și previzibil, în conformitate cu practicile naționale și respectând autonomia partenerilor sociali. "După cum se știe, în România, salariul minim se situează mult sub media salariilor statelor membre. Dacă ne uităm la datele Eurostat, la 1 iulie 2019, salariile minime lunare variau considerabil între statele membre, de la 286 euro în Bulgaria, la 2.071 euro în Luxemburg, media europeană fiind de 932 euro. Important de menționat este că pentru statele membre UE, care nu se află în zona euro, precum Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și România, nivelul salariilor minime este influențat de cursurile de schimb utilizate pentru a converti moneda națională la euro. Îngrijorător pentru România este și proporția angajaților care câștigă salariul minim. Datele prezentate de CE ne arată că ponderea lucrătorilor care câștigă salariul minim în UE este estimată la niveluri care variază de la sub 5% (de exemplu, în Malta, Belgia, Cehia) până la aproximativ 25% (în România). Observăm, astfel, că ocupăm ultima poziție în rândul statelor membre în ceea ce privește proporția angajaților care au fost plătiți cu salariul minim la nivel național", arată Mihaela Mitroi. Conform reprezentantului EY, se urmărește, astfel, stabilirea unui cadru pentru determinarea salariului minim la nivel european. Mai exact, se are în vedere calcularea acestuia la aproximativ 60% din salariul mediu din statele membre. Datele Institutului Național de Statistică din noiembrie 2019 ne arătau că, în România, salariul mediu net era de aproximativ 3.200 de lei, în timp ce salariul minim pe economie era de 1.160 de lei, acesta din urmă reprezentând 36% din salariul mediu. În acest context, pentru a ajunge la 60% din salariul mediu net, salariul minim ar trebui să urce cu 760 de lei, ajungând la 1.920 lei net. Potrivit, însă, prevederilor legale, în 2020, salariul minim brut pe economie este stabilit la 2.230 lei, ceea ce ar însemna un salariu net de 1.346 lei. Legea bugetului stabilește un salariu mediu brut de 5.429 lei, adică 3.176 lei net. În acest context, pentru a ajunge la 60% din salariul mediu net, salariul minim ar trebui să urce cu 559 lei, ajungând la 1.905 lei net, afirmă Mihaela Mitroi, care precizează că în această analiză nu a luat în calcul salariul diferențiat. "La nivelul angajatorilor, creșterea salariului minim s-ar transpune într-o ușoară creștere a costurilor cu angajații. În condițiile în care costurile salariale în UE ar crește considerabil, un efect pe care am putea să îl vedem este migrarea companiilor în alte state non-UE cu un cost favorabil al forței de muncă. Însă, trebuie să avem în vedere faptul că, în momentul în care o companie decide să facă o investiție sau o dezinvestiție, costurile salariale nu sunt singurul factor de analizat", a explicat ea. Astfel, la o primă vedere, pentru angajați, o creștere a salariului minim ar presupune venituri mai mari și un nivel al bunăstării mai mare. Totuși, acest lucru este înșelător, întrucât în acest context va crește și rata inflației ce se va resimți în prețul produselor și al serviciilor. Mai mult, în anumite cazuri, creșterea salariului minim va determina o scădere a beneficiilor sociale, pentru că nu s-ar mai îndeplini criteriile de eligibilitate pentru anumite forme de sprijin.

Cîțu le cere socoteală lui Dăncilă și Teodorovici pentru starea economiei

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat, marți, că fostul premier Viorica Dancilă și fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, trebuie să explice în Parlament, în cadrul unei comisii de anchetă, de ce ”au aruncat economia României în haos”, în decembrie 2018, cu OUG 114. OUG 114, anunțată în decembrie 2018 de ministrul Finanțelor de atunci, Eugen Teodorovici, și de fostul consilier guvernamental Darius Vâlcov, a cuprins o serie de măsuri economice controversate, care au fost aspru criticate de mai multe organizații și asociații din cadrul mediului de afaceri. Marți, Cîțu a anunțat că trebuie date explicații referitoare la acea măsură. ”Viorica Dancilă și Eugen Teodorovici TREBUIE să vină în Parlament și să explice în cadrul unei comisii de anchetă de ce au aruncat economia României în HAOS în decembrie 2018 cu OUG 114. Ale cui interese le reprezentau? Cine dorea distrugerea economiei naționale?”, a scris Cîțu, pe pagina sa de Facebook. El a atras atenția că OUG 114 a fost nocivă pentru companii dar și pentru cetățeni, iar guvernarea PNL a venit în al doisprezecelea ceas pentru ”a salva România”. ”Un singur exemplu astăzi - suprataxarea sistemului bancar. Efectul a fost cel pe care l-am anticipat din decembrie 2018 - a omorât creditarea într-o economie cu cel mai scăzut grad de intermediere financiară din UE. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care toate trompetele socialiste din PSD spun că “susțin” programul Prima Casa. Dinamica creditului în economie a scăzut de la 8% pe an în decembrie 2018 la 6,6% în decembrie 2019”, a scris Cîțu. Cîțu a mai spus că a eliminat 90% din OUG 114, incusiv suprataxarea sistemului bancar și a atras atenția că avansul economiei este strâns legată și de accesul rapid al companiilor și al cetățenilor la surse de finanțare moderne. ”Va urma.. lista este lungă. Și de miniștri dar mai ales de măsuri care au distrus economia în ultimii trei ani!”, a mai scris ministrul.

Schimbare majoră pe piața explorărilor petroliere

Titularul unui acord petrolier va putea transfera altei persoane juridice drepturile dobândite și obligațiile asumate numai cu aprobarea Guvernului, la propunerea autorității competente, arată un proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii petrolului nr.238/2004, cu modificările și completările ulterioare, publicat în dezbatare de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. ”Orice transfer făcut fără aprobarea Guvernului este lovit de nulitate”, arată documentul consulat de News.ro. Prin adoptarea prezentului proiect de act normativ se realizează, în perspectiva noilor concesiuni petroliere, consolidarea cadrului legislativ în domeniul petrolier în concordanță cu legislația comunitară în materie, cu legislația privind siguranța națională a României, arată proiectul. De asemenea, actul normativ mai prevede că, în situația în care are loc o operațiune de preluare a controlului titularului unui acord petrolier sau are loc o schimbare în structura acționariatului cu drept de control asupra titularului, acesta are obligația să notifice autoritatea competentă, iar acordul petrolier poate să își mențină valabilitatea, să se revizuiască în noile condiții, sau să fie reziliat, după caz, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității competente. ”În situația în care are loc o operațiune de preluare a controlului titularului unui acord petrolier sau are loc o schimbare în structura acționariatului cu drept de control asupra titularului, noile condiții se notifică autorității competente în vederea aprobării prin hotărâre de Guvern, cu respectarea alin (2) al art 3, a mențineri valabilității, a modificării sau a rezilierii acordului petrolier, la propunerea autorității competente”, se arată în proiectul de Ordonanță de Urgență. Nerespectarea acestor prevederi are ca efect pierderea calității de titular de acord petrolier a persoanei juridice române sau străine în cauză, în situația în care acordul petrolier are mai mulți titulari, iar în situația în care acordul petrolier are un singur titular, acesta încetează de drept, spun autorii proiectului. Concesionarea de operațiuni petroliere privind resursele de petrol ale statului român este reglementată prin prevederile Legii petrolului nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin actele normative subsecvente acestei legi.

Șase din zece locuitori ai planetei au un telefon mobil

Aproape 4,8 miliarde de persoane dețin, în prezent, la nivel global, un telefon mobil, cu peste un miliard mai multe decât în anul 2016, reiese din datele publicate de Statista.com, platforma lider în date despre afaceri. În acest context, experții atrag atenția asupra posibilelor riscuri pentru sănătate pe care le pot avea radiațiile emise de aceste dispozitive, utilizate în mod excesiv. Astfel, psihologul Alexandru Pleșea afirmă că radiațiile electromagnetice pe care telefonul le primește de la aceste antene sub formă de radio-frecvențe neionizate afectează în timp țesutul pe lângă care stă. “Este ca și cum am scurtcircuita la frecvența mică un grup de celule umane (...) De departe copiii sunt mai afectați decât adulții în folosirea excesivă. Sistemul lor nervos în creștere continuă este faultat de aceste radiații și țesutul lor celular sau osos nu se dezvoltă în parametrii normali de creștere. Acest lucru se observă, din păcate, cu ochiul liber: vedem tot mai mulți copii care nu reușesc să adoarmă nici după miezul nopții, mereu obosiți, care nu reușesc să se concentreze și care preferă să își petreacă foarte mult timp cu telefonul în mână. Pe lângă 'posibilele' efecte adverse ale acestuia, partea bună a telefonului este că stă unde îl punem noi, nu vine după noi, nu ne strigă. Noi alegem frecvența și durata folosirii acestora, iar efectele au puterea să schimbe la nivel celular, psihologic și evolutiv mai multe aspecte de care nu suntem cunoscători încă. Măcar o dată pe an, timp de câteva zile, să ne deconectăm total de tehnologie, să petrecem timp de calitate în natură, alături de cei dragi, cu care să comunicăm verbal și emoțional, iar mai apoi putem să cântărim starea noastră psihică și mentală 'post-cură'", explică, într-un comunicat transmis marți AGERPRES, Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții.

YouTube a câștigat peste 15 miliarde de dolari în 2019 din reclame

Cel mai mare site de video aduce aproximativ 10% din veniturile totale ale Google. Pentru prima oară în 14 ani de când l-a cumpărat, Google a făcut publice veniturile pe care YouTube le generează trimestrial și anual din reclamele afișate. Astfel, în ultimul trimestru al anului trecut, reclamele YouTube au adus companiei americane 4,7 miliarde de dolari. Pe tot anul trecut, reclamele din YouTube au generat 15,15 miliarde de dolari. Anual, veniturile din reclame ale YouTube au crescut cu aproximativ 4 miliarde, de la 11,16 miliarde, cât a fost cazul în urmă cu un an. Google a cumpărat YouTube în 2006 pentru 1,65 miliarde de dolari, bani pe care-i produce acum, estimativ, în mai puțin de două săptămâni. Raportat la ultimul trimestru, veniturile generate de YouTube (4,7 miliarde dolari) reprezintă aproximativ 10% din veniturile Alphabet, care a anunțat că a generat în aceeași perioadă 46 miliarde dolari.

Prețurile petrolului, la cele mai reduse niveluri din ultimele 13 luni

Prețurile petrolului au scăzut luni la cele mai reduse niveluri din ultimele 13 luni, din cauza epidemiei din China care a redus cererea și a provocat așteptări privind noi reduceri ale producției de către OPEC și aliații organizației, între care și Rusia, transmite Reuters. Cotația petrolului Brent a scăzut cu 2,17 dolari, respectiv cu 3,8%, la 54,45 dolari pe baril, cel mai redus nivel atins din iunie 2019. Prețul petrolului West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 1,45 dolari, la 50,12 dolari pe baril, atingând un minim al ședinței de 49,91 dolari pe baril, de asemenea cel mai redus nivel din iunie 2019. ”Nu am mai asistat la un eveniment de distrugere a cererii de o asemenea amploare care să evolueze atât de rapid”, a declarat Phil Flynn, analist la firma Price Futures Group în Chicago. În condițiile în care epidemia a afectat cererea în China, cel mai mare importator de țiței din lume, compania de rafinare Sinopec a decis reducerea producției din această lună cu circa 600.000 de barili pe zi, respectiv cu 12%, cea mai amplă măsură de acest tip luată în ultimii peste 10 ani. Rafinăriile independente din provincia Shandong, care importă cumulat circa o cincime din țițeiul din China, au redus producția cu 30%-50%, într-un inteeval de peste o săptămână, au declarat directori și analiști.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.