MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ministrul Mediului: Reciclăm abia 15% din deșeurile pe care le producem
La sfârșitul anului ar fi trebuit să fim la un nivel de 50%, atins doar la deșeurile de sticlă
România a reușit să recicleze abia 15% din deșeurile pe care le produce, deși până la finalul anului România ar trebui să se situeze la un grad de reciclare de minim 50%, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor Costel Alexe. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor Costel Alexe, a efectuat marți o vizită la fabrica de reciclare a ambalajelor din sticlă GreenGlass, din Popești-Leordeni, județul Ilfov. „Iată că populația este deschisă către utilizarea acestui sistem, aproape în totalitate. Cetățenii României sunt cei mai importanți parteneri ai noștri și avem datoria să nu îi dezamăgim. Avem nevoie de rezultate spectaculoase pentru a depăși impasul gestiunii deșeurilor din România, înainte ca acesta să se transforme într-o problemă de igienă și sănătate publică. Se întâmplă rar ca o politică publică să obțină aprobarea aproape unanimă a populației, ceea ce ne oferă încredere că implementarea unui astfel de sistem în România va produce rezultatele foarte bune pe care le-am văzut și în alte țări”, a declarat ministrul Costel Alexe. Oficialul și-a exprimat nemulțumirea cu privire la ritmul de creștere a procentului de reciclare din țara noastră. “O spun din nou, România este foarte departe de normalitate în ceea ce privește reciclarea. Chiar dacă la sticlă stăm puțin mai bine, per total reușim să reciclăm abia 15% din deșeurile pe care le producem. Și asta în condițiile în care, până la finalul anului acesta, România ar fi trebuit să se situeze la un grad de reciclare de minim 50%”, a explicat ministrul mediului. Acesta a arătat că la nivelul anului 2018 în țara noastră s-au pus pe piață peste 270.000 tone de ambalaje din sticlă. Dintre acestea, puțin peste 50% au fost reciclate. “Mare parte din aceste cantități se reciclează aici, la Popești-Leordeni. Această fabrică are o capacitate de reciclare de peste 100.000 de tone pe an. Și mai important este că vorbim de o reciclare adevărată a sticlei. Sticlele care ajung aici sunt topite și transformate în granule din sticlă, folosite ulterior în procesul de producție ca materie primă pentru sticle și borcane noi. Mai există și o altă variantă, denumită tot reciclare, în care sticla este pisată și utilizată pentru producerea de materiale de construcție. Această pseudo-reciclare însă nu respectă principiile economiei circulare și nu este eficientă pe termen lung. Dacă vrem să ne depășim condiția de societate a risipei și de codași ai Europei la acest capitol și vrem cu adevărat să ne transformăm într-o societate a reciclării, aceste nuanțe sunt importante”, a explicat ministrul Costel Alexe. Conform unui sondaj de opinie realizat, la comanda Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, de Institutul Român Pentru Sondarea Opiniei Publice (IRSOP), cetățenii României își doresc introducerea unui sistem de garanție-depozit pentru ambalajele returnabile în proporție de 96%. Totodată, 81% din respondenții studiului consideră potrivită stabilirea valorii garanției la 50 de bani per ambalaj. Sondajul a fost realizat cu susținerea Asociației Coaliția pentru Economie Circulară – CERC, în perioada 17-24 august, pe un eșantion reprezentativ, la nivel național, de 820 de persoane, cu o marjă de eroare de ± 3,4%.
Rezervele valutare ale BNR au scăzut cu 481 milioane euro într-o lună
Rezervele valutare au scăzut cu 1,3% la 31 august, la 35,76 miliarde euro, de la 36,249 miliarde euro la 31 iulie, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României. “La 31 august 2020, rezervele valutare la Banca Națională a României se situau la nivelul de 35,768 miliarde euro, față de 36,249 miliarde euro la 31 iulie 2020. În cursul lunii au avut loc următoarele operațiuni: Intrări de 1,36 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene și altele; Ieșiri de 1,841 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele”, arată datele BNR. Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 5,497 miliarde euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 august 2020 au fost de 41,265 miliarde euro, față de 41,808 miliarde euro la 31 iulie 2020. Plățile scadente în luna septembrie 2020 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor Publice, însumează circa 2,171 miliarde euro.
Prahova: Se redeschid restaurantele și în localități unde rata de infectare depășește chiar 3 la 1000 de locuitori
Explicația autorităților: sunt focare în centre sociale sau medicale
Autoritățile din județul Prahova își mențin decizia privind redeschiderea restaurantelor și a sălilor de jocuri de noroc care funcționează în spații închise inclusiv în orașe în care rata de infectare cu virusul SARS-CoV-2 depășește 3 la mia de locuitori. Anunțul este făcut după ce ministrul Sănătății negase că aceste localuri publice vor fi redeschise în Prahova, explicația autorităților fiind însă aceea că majoritatea cazurilor în localitățile cu rată mare de infectare sunt în centre sociale sau medicale. Autoritățile prahovene mențin decizia de redeschidere a restaurantelor, cafenelelor și sălilor de jocuri de noroc care funcționează în hoteluri sau în spații închise în toate localitățile din acest județ, chiar și în cele în care rata de infectare cu virusul SARS-CoV-2 depășește 1,5 la o mie de locuitori. Prefectura Prahova anunțase, luni după-amiază, această decizie, însă ulterior ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a afirmat, răspunzând unei întrebări, că în Prahova rămân închise aceste localuri acolo unde rata de infectare depășește 1,5 la mie. “Ținând cont de măsurile adoptate prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 43/2020 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății publice și a Hotărârii de Guvern pentru modificarea și completarea anexei nr. 3 la HG nr. 668/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, începând cu data de 16 august 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, începând cu data de 1 septembrie 2020, vor fi reluate activitățile cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, hotelurilor; a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc, în toate localitățile din Prahova. Decizia a fost luată în baza analizei din ultimele 14 zile, la nivelul județului Prahova, conform căreia rata de infectare este sub 1,5 la 1000 de locuitori. Astfel, potrivit raportării Direcției de Sănătate Publică Prahova, la data de 31 august, această rată era de 1,1/1000 de locuitori”, transmite Prefectura Prahova, într-un comunicat dat publicității marți. Autoritățile din acest județ arată că s-a luat decizia ca restaurantele care funcționează în spații interioare să fie redeschise inclusiv în orașe precum Băicoi, unde rata de infectare este de 2,19 la 1.000 de locuitori, Boldești-Scăeni care înregistrează o rată de infectare de 3,81 la mia de locuitori, Breaza care raportează o rată de infectare de 3,42 la 1000 locuitori sau Urlați, unde 3,37 din 1000 de locuitori sunt infectați. Explicația oficială este aceea că în Băicoi sunt 41 de cazuri active, dintre care 25 în focar, la Boldești-Scăeni sunt 44 de cazuri active, dintre care 30 în focar, la Breaza există 55 de bolnavi, dintre care 43 în focar, iar la Urlați, din 39 de cazuri active, 22 se înregistrează în focar, aceste focare fiind descoperite în centre medico-sociale sau azile de bătrâni.
Rompetrol vrea să preia 9 benzinării de la Comision Trade
n tranzacția este analizată de Consiliul Concurenței
Consiliul Concurenței a anunțat marți că analizează tranzacția prin care Rompetrol Downstream intenționează să preia dreptul de folosință asupra a nouă stații de distribuție carburanți aparținând grupului Comision Trade, partener al companiei din 2005.”Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care Rompetrol Downstream intenționează să preia dreptul de folosință asupra a nouă stații de distribuție carburanți aparținând grupului Comision Trade”, arată autoritatea de concurență într-un comunicat. Cele nouă stații de distribuție a carburanților sunt situate în Agigea, Brăila, Focșani, Mangalia, Brașov, Zărnești, Caracal, Caraș Severin și Târgu Jiu. “În conformitate cu prevederile Legii concurenței (nr. 21/1996), această operațiune este o concentrare economică ce trebuie autorizată de Consiliul Concurenței. Autoritatea de concurență va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilității sale cu un mediu concurențial normal și va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, informează autoritatea de concurență. Eventualele observații și puncte de vedere pot fi transmise autorității de concurență în termen de 20 zile. Activitățile Grupului KMG International, din care face parte Rompetrol Downstream, se concentrează, în principal, pe sectoarele de rafinare, retail, marketing și trading, cu operațiuni suplimentare în sectorul de explorare și producție și în zona de servicii petroliere industriale pentru terți (servicii la sondă, servicii industriale, foraje etc.), oferind, în același timp, consultanță de management și consultanță de afaceri ca o componentă de suport a celorlalte operațiuni. Grupul Comision Trade este activ în mai multe domenii, precum: vânzări angro, transport rutier intern și internațional, distribuție de carburanți în benzinării. Comision Trade este partener Rompetrol din anul 2005, operând la acest moment o serie de stații în sistem de franciză Rompetrol.
Rata șomajului a crescut în iulie la 5,4%
Rata șomajului în luna iulie a crescut cu 0,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna precedentă, la 5,4%, de la 5,3%, a anunțat marți Institutul Național de Statistică (INS). “Rata șomajului în luna iulie 2020 a crescut cu 0,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna precedentă (5,3%). Rata șomajului la bărbați a fost cu 1,6 puncte procentuale mai mare decât la femei”, arată datele INS. Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna iulie a anului 2020 a fost de 484.000 persoane, în creștere atât față de luna precedentă (474.000 persoane), cât și față de aceeași lună a anului anterior (362.000 persoane). Pe sexe, rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 1,6 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 6,1% în cazul persoanelor de sex masculin și 4,5% în cazul celor de sex feminin). Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,3% pentru luna iulie 2020 (4,9% în cazul bărbaților și 3,6% în cel al femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75,1% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna iulie 2020.Rata șomajului reprezintă ponderea șomerilor în populația activă.
Samsung a prezentat smartphone-ul pliabil Galaxy Z Fold2
Samsung și-a prezentat noul smartphone pliabil Galaxy Z Fold2, după teaser-ul din urmă cu aproape o lună, când doar l-a arătat publicului.
Fold2 este urmașul primului smartphone pliabil Samsung, cel retras de producătorul coreean pentru reparații capitale chiar înainte de lansarea pe piață. De aceea, noul device are sarcina de a arăta că Samsung a învățat între timp din greșeli și de a recâștiga încrederea pierdută. Ca și versiunea de anul trecut, ecranul lui Fold2 este compus din două părți mai mici, atunci când device-ul este deschis, ajungând să măsoare 7,6 inch, ceea ce nu mai sună la fel de impresionant ca anul trecut, acum când majoritatea producătorilor vin cu ecrane care se apropie de 7 inch fără pliere. Acest ecran are o rezoluție de 1768 x 2208 pixeli și suportă HDR10^. Ecranul secundar, care poate fi folosit când device-ul este pliat, măsoară 6,2 inch și este un AMOLED cu 816 x 2260 pixeli rezoluție. Fold2 folosește un sistem foto compus din 3 camere de 12 MP, același sistem care există și pe Note20. La baza smartphone-ului stă Snapdragon 865Â, un chipset cu 8 nuclee, secondat de 12 GB memorie RAM. Spațiul de stocare va fi de 256 GB respectiv 512 GB în funcție de versiune. Bateria are o capacitate de 4.500 mAh. Nu lipsește suportul 5G pentru Sub6 și mmWave, standardul din urmă fiind și cel mai rapid din noua generație. Galaxy Z Fold2 va fi disponibil din 18 septembrie în 4 culori: argintiu metalic, auriu metalic, roșu metalic și albastru metalic. Prețurile încep de la 1,999 euro.
Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor ale căror suprafețe au fost afectate de secetă
Premierul Ludovic Orban a declarat, marți, la Turnu Măgurele, că a fost aprobată de către Comisia Europeană schema de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor ale căror suprafețele au fost afectate de secetă. El a precizat că, după publicarea OUG, fermierii se pot adresa Ministerului Agriculturii în termen de zece zile, iar acesta trebuie să transmită despăgubirile. “Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor ale căror suprafețe au fost afectate de secetă. În urma aprobării de către Comisia Europeană a solicitării de ajutor de stat formulată de Guvernul României, astăzi se va publica OUG prin care Guvernul a alocat sumele necesare pentru plata despăgubirilor către fermierii ale căror suprafețe sau culturi au fost afectate de secetă. Imediat cu publicarea ordonanței, orice fermier se poate adresa Ministerului Agriculturii și structurilor Ministerului Agriculturii, în termen de zece zile trebuie să formuleze solicitarea, iar Ministerul Agriculturii trebuie să transmită despăgubirile către fermierii afectați”, a declarat Ludovic Orban, la Turnu Măgurele. Premierul s-a aflat, marți, într-o vizită oficială în județul Teleorman. Șeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, a afirmat, în 24 august, că Guvernul a adoptat ordonanța de urgență privind acordarea de despăgubiri fermierilor ale căror culturi au fost afectate de secetă. Programul are un buget de 850 de milioane de lei, pentru aproximativ 34.400 de fermieri și o suprafață afectată de 1,16 milioane de hectare.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
