MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ministerul Finanțelor: Deficit de 48 miliarde lei, respectiv 4,03% din PIB, în primele zece luni ale anului
Deficitul este în scădere cu 26 de miliarde de lei față de perioada similară din anul trecut
Ministerul Finanțelor anunță, joi, că deficitul este de 47,98 miliarde lei, respectiv 4,03% din PIB, în primele zece luni ale anului, în scădere față de perioada similară din anul trecut.
„Execuția bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 47,98 mld lei (4,03% din PIB) în scãdere fațã de deficitul de 74,04 mld lei (7,01% din PIB) înregistrat la aceeași perioadã a anului 2020”, a transmis, joi, Ministerul Finanțelor.
Potrivit ministerului, această evoluție a fost determinată de:
- creșterea veniturilor bugetare cu 1 punct procentual din PIB (an/an), influențată preponderent de avansul încasărilor din TVA;
- reducerea cheltuielilor bugetare cu 2 puncte procentuale din PIB (an/an), în principal ca urmare a diminuării ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile și cu asistența socială.
Totodată, în perioada ianuarie-octombrie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 2,71 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 11,36 mld lei.
Veniturile bugetului general consolidat
Ministerul Finanțelor anunță, de asemenea, că veniturile bugetului general consolidat au însumat 308,61 mld lei în primele zece luni ale anului 2021, cu 17,1% peste nivelul încasat în aceeași perioadă a anului trecut.
„Această evoluție a fost influențată atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului trecut - ca efect al unor măsuri de sprijinire a contribuabililor (amânarea termenelor de plată, bonificații și scutiri), cât și de redresarea indicatorilor economici, respectiv recuperarea parțială a unor categorii de venituri (TVA, contribuții de asigurări, impozit pe venit și profit). Totodată, cele mai însemnate creșteri nominale se remarcă în cazul TVA și contribuțiilor de asigurări”, a transmis ministerul.
Potrivit instituției, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 23,34 mld lei în perioada ian-oct 2021, consemnând o creștere de 15,7% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (Â47,7%), impozitul pe dividende (Â31,3%), respectiv Declarația unică (Â20,6%).
Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 10,7% - dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,8% (Fig. 1).
Potrivit Ministerului Finanțelor, contribuțiile de asigurări au înregistrat 105,00 mld lei în primele zece luni ale anului 2021, în creștere cu 12,9% (an/an).
„Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este superioară dinamicii fondului de salarii și a fost influențată atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului 2020, cât și de recuperarea parțială a contribuțiilor amânate la plată în anul anterior”, a mai transmis ministerul.
Ministerul Finanțelor mai anunță că:
Încasările din impozitul pe profit au însumat 18,57 mld lei în perioada ian-oct 2021, în creștere cu 27,8% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici, cu o dinamică pozitivă de 30,8% (an/an).
Încasările nete din TVA au înregistrat 64,40 mld lei în primele zece luni ale anului curent, în creștere cu 35,2% (an/an). În același timp, restituirile de TVA au însumat 20,19 mld lei în perioada analizată, cu 10,0% peste nivelul înregistrat în ian-oct 2020. Evoluția încasărilor din TVA a fost influențată de baza redusă aferentă anului trecut - când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA, recuperarea parțială a TVA amânat la plată în 2020, respectiv redresarea bazei macroeconomice relevante.
Veniturile din accize au însumat 28,62 mld lei în ian-oct 2021, în creștere cu 14,6% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 15,6% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice - determinată în principal de normalizarea consumului de carburanți față de perioada de referință, respectiv un avans de 11,9% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun, susținut și de majorarea accizei la țigarete.
Veniturile nefiscale au însumat 23,44 mld lei în ian-oct 2021, înregistrând o creștere de 2,1% (an/an), susținută și de dinamica veniturilor din dividende (Â5,1% an/an).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,64 mld lei în primele zece luni ale anului 2021, în creștere cu 9,6 față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
Cheltuielile bugetului general consolidat
Ministerul Finanțelor a transmis, de asemenea, că au crescut cheltuielile bugetului general, în sumă de 356,58 mld lei, cu 5,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Pe primele zece luni ale anului 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 2,71 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 11,36 mld lei.
Potrivit datelor transmise de Ministerul Finanțelor:
Cheltuielile de personal au însumat 91,84 mld lei, în creștere cu 1,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,7% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 70,35 milioane lei, precum și alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical și auxiliar implicați în activitățile cu pacienții diagnosticați cu COVID-19 de aproximativ 2.033,88 milioane lei.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 47,72 mld lei, în creștere cu 6,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul de stat, respectiv 15,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 8,9%, în principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 5,6 mld lei din total bunuri și servicii reprezintă plăți pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum și plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 124,12 mld lei în creștere cu 6,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum și cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.
„Totodată, se continuă plățile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19. Astfel, până la sfârșitul lunii octombrie, s-au plătit pe măsuri active 1.742,66 mil lei, respectiv 607,16 mil lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 190,55 milioane lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniști și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 419,89 milioane lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă, 67,09 milioane lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum și 457,96 milioane lei îndemnizații acordate pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005”, a mai transmis MInisterul Finanțelor.
De asemenea, se continuă decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că la sfârșitul lunii octombrie plățile au fost de 3.538,9 milioane lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 5,76 mld lei, o mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenții pentru transportul călătorilor, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.
Alte cheltuieli au fost de 6,04 mld lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 26,97 mld lei, cu 15,4% mai mari comparativ cu anul precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 38,19 mld lei, în creștere cu 7,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 35,47 mld lei. De asemenea, se observă o creștere mai accentuată a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 53,09% din totalul cheltuielilor pentru investiții pe primele zece luni ale anului 2021, cu 5,89 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 199,67 milioane lei pentru achiziționarea de produse - stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.
ANAF: De la 1 ianuarie 2022, vor exista 3.364 de mari contribuabili
ANAF anunță, joi, redefinirea portofoliului de mari contribuabili, ca urmare a modificării criteriilor de selecție. Astfel, de la 1 ianuarie 2022, vor exista 3.364 de mari contribuabili.
„Începând cu data de 1 ianuarie 2022, intrã în vigoare prevederile Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscalã nr.1721/2021, privind organizarea activitãții de administrare a marilor contribuabili, prin care Agenția a revizuit criteriile de selecție a acestora. Ca urmare a acestor reglementãri, a fost redefinit portofoliul de contribuabili ce vor fi administrați la nivelul Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili”, a transmis, joi, ANAF.
Sursa citată a precizat că noile liste ale contribuabililor, aprobate prin OpANAF nr.1782/2021, aplicabile de la 1 ianuarie 2022, sunt publicate pe portalul www.anaf.ro, secțiunea Infopublice, și pe pagina de internet a direcției generale.
Contribuabilii vizați de reîncadrare vor fi informați prin intermediul structurilor de specialitate ale Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili sau ale structurilor teritoriale ale Agenției, cu privire la noua arondare.
Șeful Siemens Gamesa: Energia eoliană riscă să devină prea ieftină, punând în pericol capacitatea producătorilor de a continua investițiile
Șeful Siemens Gamesa, Andreas Nauen, a avertizat miercuri că o cursă de un deceniu pentru reducerea costurilor de producere a energiei eoliene nu poate continua, deoarece ar reduce capacitatea financiară a producătorilor de turbine de a continua să investească în noi tehnologii, transmite Reuters.
Un boom al investițiilor în energia verde pentru a încetini schimbările climatice a contribuit la scăderea costului energiei eoliene la un nivel în care aceasta poate concura cu combustibilii fosili precum cărbunele și gazele naturale.
„Ceea ce am realizat în mod clar este că energia eoliană este acum mai ieftină decât orice altceva. Dar cred că nu ar trebui să o facem prea ieftină”, a declarat directorul executiv Andreas Nauen.
În Europa, energia eoliană și solară sunt în prezent semnificativ mai ieftine decât cărbunele, gazul natural și energia nucleară, potrivit cercetărilor Bernstein.
Cererea de turbine eoliene este la un nivel record, determinată de tranziția ecologică, dar prețurile mai scăzute și concurența sporită au redus marjele.
„Probabil că am mers prea departe”, a spus Nauen.
Capacitatea industriei de a continua să investească în noi tehnologii și fabrici va fi redusă dacă eforturile de reducere a costurilor energiei eoliene continuă în același ritm, a adăugat el.
Marjele de exploatare ale producătorilor de turbine eoliene sunt, de asemenea, constrânse de costurile în creștere, ca urmare a crizei legată de ofertă și a prețurilor ridicate ale materiilor prime, cum ar fi oțelul.
Atât Siemens Gamesa, cât și principalul său rival Vestas au declarat că au reușit să transfere o parte din costurile mai mari către clienți, ceea ce probabil se va reflecta în prețuri mai mari la licitații și acorduri de cumpărare a energiei în timp.
La începutul acestei luni, Vestas și-a redus previziunile pentru 2021 pentru a doua oară în acest an, iar acum se așteaptă la o marjă de profit operațional de 4% față de 5-7% anterior, foarte departe de ținta pe termen lung, a unei marje de 10%.
Siemens Gamesa a amânat, de asemenea, termenul la care se așteaptă să-și atingă ținta unei marje pe termen lung de 8-10% până în 2024 sau 2025, de la 2023.
Guvernele din întreaga lume elimină treptat subvențiile generoase acordate proiectelor eoliene, optează pentru licitații contractuale mai competitive și favorizează dezvoltatorii de proiecte care depun cele mai mici oferte.
„Trebuie să schimbăm sistemele de licitație în viitor”, a spus Nauen. El a sugerat că ar trebui luate în considerare criterii precum crearea locală de locuri de muncă în loc să se concentreze doar pe preț.
Trei persoane, reținute în dosarul în care procurorii DIICOT fac cercetări cu privire la activitățile de ecologizare din incinta rafinăriei Vega din Ploiești
Trei persoane au fost reținute în dosarul instrumentat de DIICOT Ploiești în care sunt vizate activități de ecologizare a unui batal din incinta rafinăriei Vega din Ploiești, operată de Rompetrol, și în care se fac cercetări pentru infracțiunile de fals, înșelăciune și constituire de grup infracțional organizat.
Surse judiciare au declarat pentru News.ro joi, că persoană angajată a Rompetrol Rafinare și alte două, salariate ale unei firme aflate în relații contractuale cu Rompetrol au fost reținute în dosarul în care miercuri procurorii DIICOT și polițiștii de combaterea crimei organizate au făcut descinderi la Ploiești și Constanța, inclusiv la sediile Rompetrol Rafinare.
Procurorii DIICOT Ploiești au făcut, miercuri, trei descinderi în Ploiești și Constanța, la sediul companiei Rompetrol Rafinare S.A într-un dosar în care sunt cercetate infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură și înșelăciune. Anchetatorii suspectează că reprezentanții rafinăriei Vega din Ploiești au depus declarații false la Agenția pentru Protecția Mediului Prahova privind ecologizarea unui batal întocmind documentația aferentă costurilor pentru astfel de operațiuni în valoare de peste zece milioane de lei.
„Din cercetări a reieșit că, începând cu anul 2018, mai multe persoane ar fi constituit un grup infracțional organizat, cu scopul de a înșela atât Statul Român, reprezentat de o instituție, în calitate de beneficiar a 44.69% din acțiunile unei societăți comerciale, cât și pe ceilalți acționari ai firmei. Prin declarații false, membrii grupului infracțional organizat ar fi creat aparența că un batal al unei rafinării din municipiul Ploiești ar fi fost ecologizat în totalitate, extrăgându-se atât gudron acid, cât și sol contaminat, în condițiile în care, în respectivul batal, gudronul acid fusese deja extras, operațiunea respectivă de extragere fiind finalizată în cursul anului 2009”, informează Poliția Română, ai cărei reprezentanți au participat la anchetă.
Conform sursei citate, gruparea infracțională organizată ar fi funcționat pe două paliere, membrii acesteia având roluri bine definite.
”Pe primul palier, ar fi activat reprezentanții legali ai societății comerciale, care ar fi semnat contractul încheiat cu societatea comercială prestatoare, precum și anexa la acesta, având ca obiect ecologizarea batalului, prin care se atesta, în fals, necesitatea eliminării gudronului acid existent în batal. Prin activitatea întreprinsă în cadrul grupării, semnând contractul și actul adițional la acesta, înscrisuri ce au stat la baza efectuării unor plăți în valoare cumulată de 10.097.575,35 lei, pentru eliminare gudron acid, care, în realitate, nu exista depozitat în batal, pe adâncimea de un metru, au creat aparența existenței respectivului deșeu, care ar fi trebuit eliminat. Pe al doilea palier, ar fi activat reprezentanții legali ai prestatorului, care ar fi semnat, din partea acestuia, contractul încheiat cu societatea comercială și anexa la acesta, precum și procesul-verbal de predare-primire amplasament, în cuprinsul căruia se atesta, în fals, necesitatea efectuării unor lucrări de tratare, eliminare și valorificare gudroane acide, inclusiv din batal, în condițiile în care această materie nu mai exista în respectivul batal. Aceștia ar fi întocmit, în fals, 4 facturi fiscale emise de prestator către societatea comercială și anexele la acestea, respectiv a tichetelor false de cântar, prin care se atesta aparenta transportare, în vederea ecologizării, a gudronului acid din batal, prin efectuarea a 920 de curse”, menționeză comunicatul Poliției.
Oficialii KazMunayGaz (KMG) International s-au atătat „surprinși” de acțiunea procurorilor DIICOT.
„Grupul KMG International a luat act cu surprindere de acțiunea DIICOT Ploiești din acestă dimineață, privind proiectul de ecologizare a batalelor istorice de la rafinăria Vega Ploiesti, parte a companiei Rompetrol Rafinare. Menționăm că Rompetrol Rafinare a răspuns imediat solicitării de informații a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Ploiești și, ca de fiecare dată, a cooperat cu autoritățile judiciare și a furnizat toate documentele și informațiile necesare soluționării investigației. Până în acest moment, niciunul din angajații Rompetrol Rafinare nu a fost citat anterior pentru a furniza detalii suplimentare privind derularea acestui proiect”, transmit oficialii KMG International într-un comunicat dat publicității miercuri seară.
Aceștia menționează că Rompetrol Rafinare „va acționa în continuare cu maximă diligență atât în vederea protejării drepturilor sale, cât și a cooperării cu autoritățile judiciare”, arătând că au „încredere că investigația va fi soluționată cât mai rapid”.
Prețul certificatelor pentru carbon din Europa a atins miercuri un nou maxim record, de 73,18 euro tona
Contractele de referință pentru carbon din Europa au atins miercuri un nou record de 73,18 euro pe tonă, după ce viitorul guvern de coaliție al Germaniei a declarat că va împiedica ca prețurile carbonului din țară să scadă sub 60 de euro/tonă, transmite Reuters.
Germania, care este cel mai mare emițător de dioxid de carbon din Europa, a declarat că va implementa măsura în cazul în care Uniunea Europeană nu poate conveni asupra unui preț minim în sistemul său de comercializare a certificatelor de emisii.
Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) al UE, care obligă producătorii, companiile electrice și companiile aeriene să plătească pentru fiecare tonă de dioxid de carbon pe care o emit, este esențial pentru eforturile UE de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu 55% față de nivelul din 1990, până în 2030.
Eforturile anterioare ale unor state membre, cum ar fi Franța, de a implementa un preț minim în sistem nu au reușit să câștige sprijin în rândul tuturor statelor membre.
Susținătorii unui nivel minim de prețuri susțin că ar ajuta companiile să le ofere mai multă încredere să investească în tehnologii cu emisii reduse de carbon, în timp ce cei care se opun, cum ar fi țările care utilizează cărbune, se tem că ar putea exercita o pesiune prea mare asupra industriilor lor.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
Veste importantă pentru vrâncenii cu economii la CEC: Dacia visată înainte de ’90, compensată cu 21.700 lei
De același autor
