Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Managerii se așteaptă la creșteri de prețuri în construcții și comerț

Ziarul de Vrancea
27 apr 2021 891 vizualizări

De asemenea, șefii de firme se așteaptă la o creștere moderată a numărului de angajați

Managerii estimează pentru următoarele trei luni creșterea prețurilor la lucrările de construcții și în cazul comerțului cu amănuntul, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). Soldul conjunctural indică percepția managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen, care nu trebuie confundată cu ritmul creșterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obținut ca diferență între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului și procentajul celor care au indicat varianta negativă. “Potrivit estimărilor din luna aprilie 2021, în activitatea de construcții se va înregistra pentru următoarele trei luni creștere a volumului producției (sold conjunctural plus 28%). Managerii estimează creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural plus 9%). În ceea ce privește prețurile lucrărilor de construcții se preconizează creștere a acestora (sold conjunctural plus 20%)”, se arată în comunicatul INS. În sectorul comerț cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendință de creștere a activității economice (sold conjunctural plus 16%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unitățile comerciale va înregistra creștere moderată (sold conjunctural plus 12%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural plus 11%). Managerii societăților comerciale estimează creștere a prețurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural plus 29%), potrivit INS. În cadrul anchetei de conjunctură din luna aprilie 2021, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producției (sold conjunctural plus 10%). Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra creștere accentuată (sold conjunctural plus 40%), în timp ce, pentru activitatea de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte se va înregistra scădere (sold conjunctural -17%). Referitor la numărul de salariați se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1% pe total industrie prelucrătoare. Pentru prețurile produselor industriale se prognozează creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 13%). Conform estimărilor din luna aprilie 2021, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaște scădere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural -6%). “În sectorul de servicii se estimează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural 0%). Conform opiniei managerilor, prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea tendință de relativă stabilitate (sold conjunctural plus 3%)”, se mai arată în comunicatul INS.

Prețul cărnii de miel a crescut în 2021 cu 10 - 40% față de anul trecut

Prețul cărnii de miel în magazinele din România a crescut în 2021 cu 10-40% față de anul trecut, dar este cu mult mai mic față de nivelul din celelate țări din Uniunea Europeană, susțin reprezentanții Cooperativei Țara Mea, formată din peste 1.000 de fermieri membri, fiind cea mai mare din România. "Prețul cărnii de miel este în creștere, cu 10 - 40% în raport cu anul trecut, dar cu mult mai mic față de nivelul din celelalte țări din Uniunea Europeană, ceea ce spune multe despre eforturile producătorilor români", a declarat președintele Cooperativei Agricole Țara Mea, Florin Burculescu. Potrivit datelor furnizate de reprezentanții Cooperativei Agricole Țara Mea, carcasa cu carne de miel a ajuns la 35 de lei pe kilogram, cotletul de miel a ajuns la 45 de lei pe kilogram, iar organele de miel au un preț cuprins între 14,6 și 17 lei pe kilogram.  Consumul de carne de oaie este mic în România – 2,2 kg/cap locuitor, în 2018, potrivit Institutlui Național de Statistică (INS). Românii consumă, în general, carne de miel cu ocazia sărbătorilor de Paște, iar după cum se vede din statistici preferă carnea autohtonă. În 2020, importurile au scăzut ușor per total, pe fondul pandemiei de COVID-19. Principalii furnizori externi sunt Ungaria, Belgia, Italia, Olanda, carnea dezosată având cea mai mare pondere în importuri. Volumul importurilor se situează, în general, în jurul a 100 de tone/an, valoarea acestora fiind de circa 600.000 de euro, potrivit datelor transmise de Cooperativa Țara Mea. În același timp, prețul cărnii de miel la poarta fermei în acest an este de 14-15 lei pe kilogram, cost similar cu cel din 2019, au declarat,pentru News.ro, crescătorii de oi, care sunt nemulțumiți că prețurile furajelor și medicamentelor pentru animale au crescut.  “În acest moment prețul mielului în viu la poarta fermei este de 14-15 lei pe kilogram, prețul este la același nivel cu cel înregistrat anul trecut. Prețul acesta se practică peste tot în țară. În schimb fermierii au de pierdut deoarece prețul furajelor a fost dublu față de cel de anul trecut”, a declarat președintelele Federației Crescătorilor de Ovine și Caprine Romovis, Nicolae Cioranu, care a menționat că nu consideră că se va modifica prețul în preajma Paștelui.  Producătorii autohtoni din cadrul Cooperativei Țara Mea pot pune la dispoziție tot ceea ce trebuie pentru a pregăti masa de Paște. Cooperativa Țara Mea asigură direct din ferme de la carne de miel, ouă, verdețuri, legume de sezon – ceapă verde, salată, ridichi. În ceea ce privește prețul ouălor în preajma Paștelui, Burculescu a precizat că menținerea prețului constant la ouă, în această perioadă atât de importantă pentru toți românii, a constituit una dintre prioritățile fermierilor în ultimii ani. “Pot spune că am reușit, dar a fost greu. Dacă vă amintiți, în urma cu 3-4 ani înregistram creșteri chiar și de 200% in perioada sărbătorilor", a completat Burculescu. În această perioadă un cofraj cu 30 de ouă costă între 9 și 18 lei.

Un programator Java poate câștiga până la 15.000 de lei net/lună

u salariile în acest domeniul pleacă de la 2.500 de lei

Un dezvoltator Java, de nivel senior, poate câștiga până la 15.000 de lei net pe lună, în timp ce un începător încasează lunar între 2.500 și 4.000 de lei net, arată datele Școlii informale de IT (SIIT), unul dintre cele mai importante branduri de educație non-formală din industria IT din România. Potrivit sursei citate, un programator mid-level Java are un salariu de aproximativ 7.000 de lei net/pe lună. Școala informală de IT anunță lansarea unui nou curs de Java Development pe data de 18 mai, la un preț de 1.350 de euro (270 de euro/lună). Cursul durează cinci luni și se desfășoară de-a lungul a două întâlniri pe săptămână. Pentru a participa la cursuri, candidații trebuie să aplice online pe scoalainformala.ro la cursul dorit, după care vor fi contactați de către reprezentanții SIIT pentru a susține un test tehnic și un interviu. Absolvenții cursului pot candida pentru poziții în companii de programare, inclusiv pe alte limbaje decât cel Java. Printre acesta se află locurile de muncă de începător pe limbaje, precum Python, Cplus plus , NodeJS și Go. Școala informală de IT (SIIT) a fost lansată în anul 2013 și a devenit este unul dintre cele mai importante branduri de educație alternativă în domeniul IT din România. De-a lungul celor șapte ani de activitate, peste 5.500 de persoane au absolvit cursurile SIIT în cele mai mari șapte hub-uri IT din țară (București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov, Sibiu și Craiova) și din Republica Moldova.

Investițiile imobiliare realizate în România au ajuns la 98 milioane de euro

Investițiile imobiliare realizate în România în primul trimestru din 2021 au ajuns la 98 milioane de euro, în scădere cu 19% față de volumul tranzacționat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit raportului trimestrial al companiei de consultanță imobiliară CBRE. “Investițiile imobiliare realizate în România în primul trimestru din 2021 au totalizat 98 milioane de euro, în scădere cu 19% față de volumul tranzacționat în aceeași perioadă a anului trecut”, potrivit raportului trimestrial al CBRE.  Clădirile de birouri din București și spațiile industriale din vestul țării au generat cel mai mare volum investițional. În total, în primele trei luni, au fost închise nouă tranzacții imobiliare, cu o valoare medie de 11 milioane de euro, mai arată datele CBRE Research. Cea mai mare tranzacție a fost reprezentată de achiziția clădirii de birouri Bucharest Financial Plaza, vândută de instituția bancară BCR către fondul austriac de investiții Immofinanz pentru aproximativ 36 milioane de euro. „Ce este interesant de remarcat este apetitul investitorilor pentru proiecte industriale: 38 mil. euro din volumul total a fost generat de tranzacții cu spații industriale, aproape la egalitate cu volumul generat de clădirile de birouri, respectiv 40 mil. euro. Aceasta evoluție confirma interesul investitorilor către proiectele industriale si presiunea de scădere a randamentelor pe acest segment. Încă 20 mil. euro au fost investiți în hoteluri, segment pentru care observăm, de asemenea, un interes ridicat în ultimele luni. În continuare, ne așteptăm la achiziția de noi clădiri de birouri, precum și de parcuri de retail, aceasta din urmă fiind o tipologie de produs foarte căutată atât în România, cât și în celelalte piețe din Europa Centrală și de Est”, a declarat șeful Departamentului de Investiții în Proprietăți al CBRE România, Mihai Pătrulescu, În ceea de privește atractivitatea orașelor și disponibilitatea produselor imobiliare pentru investiții, București a continuat să fie destinația preferată a investitorilor, atrăgând 57% din volumul total de 98 de milioane de euro tranzacționat în primul trimestru, respectiv trei din cele nouă tranzacții.

Peste jumătate dintre români își spală mașina doar când este foarte murdară

Mai mult de jumătate dintre români (52%) își spală mașina atunci când este foarte murdară, iar principalul criteriu de selecție a unei spălătorii auto este timpul de așteptare, relevă rezultatele unui studiu realizat de MOL România, publicat miercuri. Printre cele mai importante criterii de curățare sunt operațiunile de spălare a pragurilor (81%), aspirarea asistată a interiorului autoturismului (79%) și existența unui serviciu de igienizare a habitaclului (75%). Conform cercetării, 62% dintre respondenți preferă să meargă la spălătoriile auto manuale de tip jet wash, în detrimentul spălătoriilor auto asistate de cartier (17%). În privința alegerii unei spălătorii auto, 44% din totalul șoferilor chestionați au indicat timpul de așteptare drept principal criteriu de selecție, fiind urmat de preț (40%), calitatea substanțelor de spălare (39%) și proximitatea față de locuință sau locul de muncă (37%). În cazul respondenților femei, studiul a arătat că proximitatea față de locuință sau locul de muncă joacă un rol mult mai important în alegerea unei spălătorii, fiind al doilea cel mai important criteriu de selecție, după timpul de așteptare. Dintre cei care menționează calitatea produselor de spălare printre criteriile relevante în alegerea unei spălătorii, 60% spun că substanțele de calitate sunt cele care asigură păstrarea în timp a caracteristicilor vopselei auto, iar 56% înțeleg prin substanțe de spălare de calitate acele produse care lasă zero zgârieturi pe mașină. Potrivit sursei citate, șapte din zece români (70%) aleg să își spele mașina seara sau dimineața, cu o preferință mai clară pentru intervalul de seară, în timp ce o treime au afirmat că preferă să facă această operațiune în week-end, când au mai mult timp liber.

Instagram pregătește mai multe funcții de monetizare

Creatorii de conținut de pe Instagram vor avea la dispoziție mai multe instrumente oficiale prin care pot câștiga banii, pe cont propriu sau promovând serviciile și produsele brandurilor. Mark Zuckerberg în persoană a ținut să anunțe o serie de instrumente pe care Instagram le va lansa în viitor și care vor putea fi folosite de creatorii de conținut pentru a-și crește veniturile. Prima pe listă este o așa-zisă piață organizată de Instagram, în care își vor da întâlnire creatorii și brandurile. Aici, brandurile vor găsi și vor putea alege creatorii potriviți pentru răspândirea și promovarea mesajelor de marketing ori a produselor vândute. Creatorii și brandurile făceau și până acum acest lucru, însă, legătura dintre cele două părți va putea fi în acest caz intermediată și controlată de Instagram. Funcționalitate și momentul în care este anunțată această facilitate pare să indice faptul că Facebook o vede ca pe o contramăsură la schimbările aduse de Apple, care vor îngreuna colectarea datelor și targetarea utilizatorilor de iPhone și iPad. O altă noutate este “creator shop”, o funcție care le va permite creatorilor de conținut să vândă produse direct din pagina proprie de profil.

Gucci și Facebook, proces comun în California

Gucci și Facebook au intentat un proces comun în California împotriva unei persoane care s-a folosit de platformele de socializare ale companiei americane pentru a comercializa produse Gucci contrafăcute, au anunțat, marți, cele două companii, transmite CNBC. Inițiativa, o premieră de acest gen atât pentru Gucci, cât și pentru Facebook, este cel mai recent exemplu al unui gigant al internetului care își unește forțele cu o marcă de lux pentru a combate proliferarea mărfurilor contrafăcute vândute prin intermediul rețelelor de socializare. Amazon a intentat procese similare în ultimul an împreună cu Valentino și Ferragamo. Gucci - motorul de profit al grupului francez Kering - și Facebook afirmă într-un comunicat că inculpatul neidentificat a folosit mai multe conturi Facebook și Instagram pentru a-și promova afacerea internațională online cu produse contrafăcute. Vânzările online de genți de mână, încălțăminte și articole de îmbrăcăminte de lux au crescut în ultimul an, deoarece pandemia de coronavirus i-a obligat pe comercianții cu amănuntul să își închidă temporar magazinele.

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 1,59%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas miercuri la 1,59%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 1,68%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de luni, 15 martie 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei aprilie-iunie 2021, este de 1,67%, în declin față de nivelul de 1,88% aferent primului trimestru. IRCC se aplică împrumuturilor acordate populației după luna mai a anului 2019, data la care a fost înlocuit ROBOR în contracte.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.