MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Majoritatea patronilor sunt gata să majoreze salariile
Așa susține Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România
Patronii susțin creșterea salariilor, respectiv a salariului minim pe economie, dar cu găsirea de soluții compensatorii, iar diferența de 180 de lei să nu fie impozitată, a declarat, luni, în cadrul unei conferinței presă, Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR). “În general patronii, pentru a nu se înțelege greșit, susțin creșterea salariilor, dar cu găsirea de soluții compensatorii. Nu este normal ca jumătate din bani să meargă la stat. De aceea o primă propunere pe care angajatorii o fac e aceea că, dacă există această mărire a salariului minim pe economie, diferența dintre salariul actual, adică de la 2.080 la 2.260 de lei, această diferență de 180 de lei să nu fie impozitată, iar banii să ajungă efectiv la oameni, la salariați”, a spus Florin Jianu. El a menționat că organizația a reușit să realizeze un sondaj la care au răspuns 730 de întreprinzători, iar studiul arată că dacă se continuă cu această mărire fără a se găsi soluții compensatorii 7 din 10 întreprinzători sunt împotriva majorării. La întrebarea: 'Ce dificultăți veți întâmpina ca urmare a creșterii salariului minim pe economie cu 182 lei, respectiv cu 270 lei?', au fost evidențiate în mod preponderent: scumpirea produselor și serviciilor, concedierea unor salariați, scăderea profitului, scăderea competitivității și pierderea unor contracte/piețe. Conform sondajului, jumătate din respondenți au menționat că pot asigura o creștere cu 50 de lei, doar 3,6% putând da o creștere de peste 200 de lei. Florin Jianu a menționat că Guvernul interimar a solicitat o întâlnire cu partenerii cu partenerii sociali, dar CNIPMMR a considerat că nu trebuie să participe pentru că “nu este normal ca timp de un an să nu se discute în niciun fel despre salariul minim pe economie ce urmează în România și brusc, când guvernul devine interimar, să aibă această epifanie a discuției cu partenerii sociali”. Potrivit CNIPMMR, pe site-ul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în data de 23 octombrie 2019 a fost publicat proiectul Hotărârii de Guvern pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată care prevede o creștere a salariului minim, la 2.262 lei, respectiv la 2.620 lei pentru studii superioare. Proiectul a fost discutat și în ședința Comisiei de Dialog Social constituită la nivelul Ministerului Muncii și Justiției Sociale din data de 30 octombrie 2019 și a fost dezbătut și la nivelul Consiliului Economic și Social.
Noi obligații pentru furnizorii de servicii de internet
u ANCOM susține că furnizorii de servicii de acces la internet sunt obligați să includă în contractele cu utilizatorii detalii despre vitezele de acces
Furnizorii de servicii de comunicații sunt obligați să includă în contractele cu utilizatorii mai multe detalii privind vitezele de acces, precum și procedura pe care consumatorii o pot urma pentru a măsura performanța reală a serviciului la internet, prin menționarea Netograf, se arată într-un ghid specific elaborat și publicat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Potrivit unui comunicat de presă al Autorității, transmis luni AGERPRES, furnizorii de servicii de acces la internet au obligația de a preciza în contracte valorile următorilor indicatori tehnici de calitate: în cazul serviciului de acces la internet furnizat prin rețele fixe - viteza minimă de transfer al datelor, viteza de transfer al datelor disponibilă în mod normal, viteza maximă de transfer al datelor și viteza promovată de transfer al datelor (cea pe care furnizorul o utilizează în informările cu scop comercial); în cazul serviciului de acces la internet furnizat prin rețele mobile - viteza maximă estimată de transfer al datelor și viteza promovată de transfer al datelor. De asemenea, pentru a asigura posibilitatea de evaluare a calității serviciului oferit, informațiile despre viteze, pe care furnizorii de servicii de acces la internet sunt obligați să le includă în contracte, trebuie să fie însoțite de mai multe detalii, printre care și procedura pe care consumatorii o pot urma pentru a măsura performanța reală a serviciului de acces la internet. Ghidul ANCOM aduce, totodată, clarificări și exemple de bune practici privind cerințele legale pe care furnizorii trebuie să le implementeze în ceea ce privește includerea în contracte a informațiilor privind vitezele de acces la internet prin rețele fixe și mobile, precum: modul în care trebuie exprimate valorile vitezelor, factorii care pot influența atingerea vitezelor astfel încât utilizatorii să înțeleagă aspectele care pot afecta rezultatele unei măsurători și condițiile în care se recomandă a fi efectuate măsurătorile de către utilizatori pentru a putea obține vitezele de acces la internet din contract, spre exemplu condiții referitoare la terminalul de pe care se efectuează măsurătorile. În același timp, furnizorii trebuie să țină cont de aspecte ce trebuie cuprinse în procedura de măsurare a vitezelor în vederea constatării unor diferențe importante, permanente sau care se repetă la intervale regulate, între performanța reală a serviciului și cea indicată în contract, spre exemplu câte zile trebuie efectuate măsurătorile, câte măsurători se efectuează pe zi și la ce intervale de timp, respectiv de modalitatea în care un utilizator poate depune o sesizare privind nerespectarea clauzelor contractuale, pentru a putea beneficia de remedii. “În contractele încheiate cu utilizatorii, furnizorii trebuie să facă referire la Netograf, platforma informatică cu care utilizatorii pot verifica performanța reală a serviciului de acces la internet. Platforma informatică Netograf cuprinde o serie de aplicații (aplicația web, aplicații destinate terminalelor fixe pentru Windows și MAC OS și aplicații destinate terminalelor mobile pentru Android și iOS) menite să ofere utilizatorilor posibilitatea de a măsura și evalua parametrii de calitate tehnici pentru serviciul de acces la internet furnizat atât prin rețele fixe, cât și mobile”, se menționează în comunicat. ANCOM notează că, în baza măsurătorilor efectuate prin intermediul Netograf, publică anual Raportul privind calitatea serviciului de acces la internet.
Avem oportunitatea să devenim principalul producător de gaze din UE
România poate deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, iar investitorii au semnale pozitive din partea autorităților române începând cu luna septembrie, când au fost demarate discuții pentru modificarea Legii offshore și liberalizarea pieței gazelor, a declarat, luni, Franck Neel, președintele Federației Patronale de Petrom și Gaze (FPPG), în cadrul unei conferințe de profil.
El este și membru al directoratului OMV Petrom, companie care, alături de americanii de la ExxonMobil, explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră. “România are oportunitatea să devină principalul producător de gaze din UE, ceea ce este o oportunitate imensă, având în vedere că există un declin al producției de gaze în Europa în general. Acest lucru va aduce bunăstare, joburi, taxe, securitate în aprovizionare”, a arătat Neel. Reprezentantul FPPG a susținut că acest an a fost unul dificil pentru companiile din sector, având în vedere efectele OUG 114/2018 și OUG 19/2019. “În acest an, ca urmare a ordonanțelor 114 și 19, vedem un declin al investițiilor în upstream în producția de gaze, am văzut o creștere a prețurilor, o creștere a importurilor și o scădere a securității în aprovizionare. A fost o situație foarte dificilă pentru industrie, să corecteze efecte negative ale ordonanței 114”, a spus Neel. Potrivit acestuia, ca urmare a OUG 114/2018 a crescut prețul gazelor pentru industrie, ceea ce a dus la creșterea inflației, lucru care se va reflecta în scăderea puterii de cumpărare pentru clienții casnici. “Începând cu luna septembrie, acum vedem semnale bune, pozitive, vedem trendul pozitiv, deși sunt încă multe de făcut. Avem nevoie de un mediu fiscal stabil pentru a investi. Din septembrie a crescut gradul de consultare dintre autorități și companii și am văzut un nou proiect pentru legea offshore care merge în direcția bună. Am văzut și dezbateri pentru modificarea Legii energiei nr. 123, pentru liberalizarea pieței. Toate acestea sunt lucruri pozitive pentru deblocarea investițiilor din Marea Neagră. E foarte important pentru noi, ca investitori, să vedem că există o voință politică”, a susținut reprezentantul patronatului din sectorul gazelor. El a amintit că, pentru demararea investițiilor în Marea Neagră, este nevoie de stabilitate în reglementările fiscale, de piață liberă, precum și de definirea și protejarea consumatorilor vulnerabili. Intenția autorităților române de a modifica Legea offshore și OUG 114/2018 reprezintă un important pas înainte, iar OMV Petrom rămâne dornică să dezvolte proiectul Neptun din Marea Neagră, se arată în raportul financiar al OMV Petrom pentru trimestrul al treilea al acestui an, publicat pe 30 octombrie. “Autoritățile române iau în considerare modificarea legislației cheie în domeniul țițeiului și gazelor naturale (un nou proiect al Legii Offshore, amendamente la OUG 114/2018 și OUG 19/2019, posibilitatea unei reveniri mai rapide la o piață liberalizată a gazelor naturale). Vedem redeschiderea dialogului privind astfel de subiecte fundamentale pentru România ca fiind un important pas înainte”, spun oficialii Petrom.
Un million de stații de încărcare a automobilelor electrice, în Germania, până în 2030
Germania ar trebui să aibă 1 milion de stații de încărcare a automobilelor electrice până în 2030, a afirmat cancelarul german Angela Merkel îmtr-un mesaj video publicat duminică, înainte de întâlnirile pe care le va avea luni cu lideri ai industriei autp pe tema modului în care poate fi accelerată trecerea la vehiculele alimentate cu baterii, nepoluante, transmite Reuters. “În acest scop dorim să creăm 1 milion de puncte de încărcare până în 2030, iar industria va trebui să participe la acest efort, despre asta vom discuta”, a spus Merkel. În prezent, în Germania există doar 20.000 de puncte de încărcare publice. Premierul landului Saxonia Inferioară, Stephan Weil, unde se află sediul central al grupului Volkswagen, a declarat că vrea să vadă angajamente pentru instalarea a 100.000 de puncte de încărcare a automobilelor electrice până în 2021. Weil este membru în consiliul de supraveghere al Volkswagen, care este dedicat trecerii la automobilele electrice, dar care dorește să vadă dezvoltarea infrastructurii înainte de a putea să comercializeze cu succes aceste vehicule. Întâlnirea de luni între cancelarul Merkel și reprezentanții industriei auto va fi a doua care se referă la accelerarea instalării punctelor de încărcare, astfel încât sectorul transporturilor din Germania să poată contribui la îndeplinirea țintelor naționale referitoare la emisii. Posibilii cumpărători de automobile electrice s-au referit la lipsa infrastructurii de alimentare cu energie ca motiv al evitării automobilelor electrice. Pe lângă alternativa automobilelor electrice la cele pe benzină și motorină, guvernul va analiza și vehiculele cu celule de hidrogen, guvernul și producătorii auto împărțind în ambele cazuri costurile subvențiilor pentru atragerea cumpărătorilor. Merkel a spus că guvernul vrea să protejeze locurile de muncă ale angajaților care fabrică automobile și componente, devenind clar că pentru producția de automobile electrice este nevoie de mai puțini lucrători decât în cazul celor convenționale.
Directorul general al grupului McDonald’s a fost zburat din funcție
Directorul general al McDonald’s, Steve Easterbrook, a fost demis din cauza unei relații recente, consimțite, cu o angajată, care, potrivit consiliului de administrație, a încălcat politica grupului, a anunțat duminică uriașa rețea de fast-food-uri, transmite Reuters. Board-ul a constatat că Easterbrook, în vârstă de 52 de ani, care conducea McDonald’s din 2015, “a dat dovadă de o judecată greșită” implicându-se în relația respectivă, a anunțat McDonald’s ntr-un comunicat. Easterbrook a renunțat și la locul deținut în consiliul de administrație. “A fost o greșeală. Având în vedere valorile companiei, sunt de acord cu board-ul că este timpul să merg mai departe”, a afirmat Easterbrook într-un email transmis de companie angajaților. Plecarea din funcție a lui Easterbrook este una dintre cele mai importante care au avut loc în ultimii câțiva ani în lumea corporativă americană, în legătură cu relații considerate nepotrivite. Atenția acordată directorilor și modului în care aceștia își tratează angajații s-a intensificat pe fondul mișcării #MeToo, care a scos în evidență cazuri de hărțuire sexuală la locul de muncă. În iunie 2018, directorul general al Intel, Brian Krzanich, a demisionat în urma unei investigații care a constatat că a avut o relație consimțită cu o angajată, care a încălcat politica grupului. Chris Kempczinski, de 51 de ani, care ocupa funcția de președinte al McDonald’s USA, a fost numit director general al grupului McDonald’s, măsura intrând în vigoare imediat. Acesta a intrat și în board-ul McDonald’s. În mesajul adresat angajaților, Kempczinski i-a mulțumit lui Easterbrook pentru că l-a recrutat la McDonald’s și a spus că se așteaptă ca grupul să continue planul de dezvoltare axat pe clienți. Președintele McDonald’s, Enrique Hernandez Jr., a declarat că Kempczinski este “esențial” pentru dezvoltarea planului strategic al companiei. McDonald’s, cu sediul central la Chicago, unul dintre cele mai cunoscute branduri din lume, a aniversat recent cea de-a 40-a aniversare a meniului Happy Meal pentru copii și este cunoscut pentru reputația de a fi o companie prietenoasă pentru familii. Compania nu a oferit alte detalii despre circumstanele care au condus la plecarea lui Easterbrook. McDonald’s urmează să publice în curând informațiile financiale legate de demiterea lui Easterbrook. Președintele operațiunilor internaționale, Joe Erlinger, a fost numit președintele McDonald’s USA, în locul lui Kempczinski. “Chiar dacă plecarea lui Easterbrook este în mod clar o pierdere, McDonald’s continuă să aibă una dintre cele mai vechi echipe de conducere, ceea ce ar trebui să ontribuie la o anumită stabilitate în timpul acestei tranziții neașteptate”, a declarat Brian Vaccaro, analist la firma Raymond James.
Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,99%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,99%, după potrivit datelor publicate, luni, de Banca Națională a României (BNR). Vineri, ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,98%, cel mai mic nivel din 22 ianuarie, când a fost 2,97%. Luni, acesta a urcat la 2,99%. Totodată, ROBOR la 6 luni a crescut de la 3,06% la 3,07%. Acesta este cel mai mic nivel din 19 iunie 2018, când a fost 3,04%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru al doilea trimestru din 2019, a crescut la 2,66%, de la 2,63% în T1 2019.
Euro urcă spre 4,76 lei
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, luni, un curs de referință de 4,7550 lei/euro, în creștere cu 0,01% față de valoarea atinsă vineri. Dolarul american a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele două luni. Vineri, euro a scăzut la 4.7545 lei. Luni, euro a urcat spre 4.7550 lei. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a coborât de la 4.2670 lei la 4.2600 lei. Acesta este cel mai scăzut nivel din 26 august, când a fost 4.2521 lei. Cursul francului elvețian a scăzut de la 4.3217 lei la 4.3104 lei. Lira sterlină a scăzut de la 5.5189 lei la 5.5022 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 207.1927 lei la 206.8812 lei.
Creștere de 3,1% a prețurilor producției industriale
Prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut, în septembrie, cu 3,1%, în comparație cu același interval din 2018, arată datele provizorii publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS). Pe piața internă, prețurile producției industriale s-au majorat cu 4,18% față de septembrie 2018, în timp ce pe piața externă s-a consemnat un salt de 1,22%, la nivel comparativ. Potrivit sursei citate, pe marile grupe industriale, cea mai importantă creștere s-a înregistrat în industria bunurilor de uz curent - de 4,27%, urmată de industria bunurilor de folosință energetică (plus 3,60), industria bunurilor de folosință îndelungată (plus 3,35%), industria bunurilor de capital (plus 3,27%) și industria bunurilor intermediare (plus 1,61%). Pe secțiuni și diviziuni, în septembrie 2019 față de septembrie 2018, prețurile producției industriale, atât pe piața internă, cât și cea externă, s-au majorat cel mai mult în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (plus 12,7%). Creșteri s-au mai consemnat în distribuția apei, salubritate, gestionare deșeurilor și activităților de decontaminare (plus 4,44%) și în industria prelucrătoare (de 1,65%). Pe de altă parte, prețurile producției industriale au scăzut în industria extractivă cu 0,91%.
