MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Leul, cea mai slabă performanță în rândul monedelor din Europa Centrală și de Est
Sumele menționate sunt rezultatul acordurilor comerciale și guvernamentale de credit pe termen mediu și lung, încheiate de statul român cu alte state, în principal din Africa, Asia și America Latină înainte de 31 decembrie 1989
Creanțele României provenite din operațiunile de export, cooperare economică internațională și alte acțiuni externe, derulate înainte de 31 decembrie 1989 erau, la finele anului trecut, 716.199.303,61 dolari pe relația devize convertibile și de 1,522 mld. ruble transferabile. Sumele menționate sunt rezultatul acordurilor comerciale și guvernamentale de credit pe termen mediu și lung, încheiate de statul român cu alte state, în principal din Africa, Asia și America Latină înainte de 31 decembrie 1989, arată un document al Ministerului Finanțelor. Din suma totală de 716,2 milioane dolari SUA pe relația devize convertibile, 474,9 milioane dolari SUA (66,30%) reprezintă creanțe soluționate și reglementate prin semnarea unor acorduri la nivel guvernamental, aprobate prin Hotărâri ale Guvernului și care se află în diferite stadii de încasare (Irak, R.D. Congo, R.P.D. Coreeană, Guineea, Mozambic) iar 241,3 milioane dolari (33,70%) reprezintă creanțe care nu au fost soluționate până în prezent (Sudan, Libia, Nigeria, R. Centrafricană, Somalia și Tanzania). În perioada ianuarie – decembrie 2018 s-au încasat în contul creanțelor României 60 milioane dolari. Recuperarea creanelor este influențată de dificultățile majore de ordin economic, financiar și valutar cu care se confruntă unele țări africane, ale căror debite către România însumează 183,2 milioane dolari SUA (75,92% din totalul creanțelor nereglementate în prezent), calificate ca eligibile pentru a primi asistență conform inițiativei HIPC (țări cu grad înalt de îndatorare, cele mai sărace din lume): Sudan, R. Centrafricană, Somalia, Tanzania, precum și faptul că unele țări debitoare, care fac parte deja din programul HIPC, la categoriile de "țări afectate de conflicte" și "țări post conflicte", care urmează să primească sprijin financiar suplimentar din partea organismelor internaționale: R. Centrafricană, Somalia, Sudan. Pe relația ruble transferabile, apare refuzul categoric al autorităților cubaneze, țară care deține 100% din creanțele României în ruble transferabile, de a accepta începerea negocierilor pentru convenirea coeficientului de conversie rublă transferabilă/dolar SUA și pentru stabilirea unor modalități de rambursare a obligațiilor sale valutare, arată documentul. Cea mai mare sumă în valută pe care România o are de încasat este din Irak, de 461,5 milioane de dolari, urmat de Sudan cu 169,8 milioane dolari, Libia cu 45,5 milioane de dolari, Nigeria cu 12,5 milioane dolari și alte țări africane, cu sume între 10 milioane de dolari și sub 100.000 de dolari. Din RPD Coreeană România are de recuperat m546.952 dolari. Cu Sudan, Libia, Nigeria, Republica Centraficană, Somalia și Tanzania datoriile nu au fost negociate, în vederea reglemetării, suma totală fiind de 241 de milioane de dolari. În perioada ianuarie – decembrie 2018 s-au încasat în contul creanțelor României 60 milioane dolari. Relația cu Cuba este marcată de faptul că poziția guvernului cubanez a fost de anulare 100% atâta timp cât rubla transferabilă a încetat să mai existe după desființarea CAER. La 12 decembrie 2015, Cuba a ajuns la un acord cu 14 din cele 20 de țări creditoare ale Clubului de la Paris cu privire la datoria restantă în sumă de 11,1 miliarde dolari SUA, prin care creditorii au fost de acord să anuleze o parte din datorie (90%), dobânzile aferente și penalitățile de întârziere și reeșalonarea datoriei rămase pe o perioadă de 18 ani, după transformarea unei părți considerabile în fonduri de dezvoltare locală. Deși România a solicitat Clubului de la Paris includerea României, alături de țările membre, la negocierile care au avut loc între Clubul de la Paris și partea cubaneză, din discuțiile care s-au purtat cu reprezentanții Clubului a reieșit că procesul negocierilor cu partea cubaneză a fost foarte rapid, astfel încât nu s-a formulat o întrebare la nivel oficial privind participarea României ca observator la reuniunile Grupului Creditorilor Cubei din cadrul Clubului de la Paris. Singurele țări foste membre CAER care au reușit soluționarea creanțelor în Cuba sunt Rusia și Slovacia, succesul negocierilor în cazul Slovaciei datorându-se contribuției personale a premierului Robert Fico. Polonia, Ungaria, Bulgaria nu și-au reglementat creanțele față de Republica Cuba, problema principală fiind conversia datoriei într-o valută convertibilă, datorită dispariției rublei transferabile odată cu dizolvarea CAER. Conform modelului de reglementare adoptat de Clubul de la Paris și al celorlalte țări membre CAER care au reușit reglementarea creanțelor față de Cuba (Rusia și Slovacia) nu au fost luate în calcul dobânzile și dobânzile de întârziere.
Analiștii anticipează un război valutar Mondial
u „după o pauză la începutul anului 2018, războiul valutar rece dus între cele mai mari blocuri comerciale ale lumii timp de peste cinci ani a reizbucnit“, scrie un cunoscut consilier economic
Un război valutar în adevăratul sens al cuvântului în care cele mai mari bănci centrale și guverne ale lumii își vor deprecia în mod deliberat monedele nu mai poate exclus, avertizează într-un raport recent Joachim Fels, consilier economic în cadrul Pacific Investment Management, arată Bloomberg. Fels se alătură unui număr în creștere de analiști de pe Wall Street care avertizează că plângerile repetate ale președintelui Donald Trump privitoare la practicile valutare ale partenerilor comerciali de top sporește riscul unor intervenții ale americanilor în sensul deprecierii dolarului. Fels descrie condițiile actuale ca fiind „runda a treia a unui război rece valutar“, cu riscul de a se intensifica. „După o pauză la începutul anului 2018, războiul valutar rece dus între cele mai mari blocuri comerciale ale lumii timp de peste cinci ani a reizbucnit“, scrie Fels. „O escaladare către un adevărat război valutar cu intervenție directă din partea SUA și a altor mari guverne sau bănci centrale în sensul deprecierii monedelor, deși nu reprezintă o probabilitate pe termen scurt, nu mai poate fi exclusă.“ Apelurile lui Trump pentru reducerea dobânzilor și semnalele venite din partea BCE, băncii centrale chineze și a celei japoneze privind noi măsuri de relaxare au sporit tensiunile la nivel mondial. În ultimele săptămâni, președintele american a catalogat mai multe țări drept manipulatori monetari, amenințându-le cu sancțiuni, invocând de asemenea în mod repetat valoarea ridicată a dolarului în încercarea de a pune presiune pe președintele Fed Jay Powell pentru reducerea dobânzilor, conform Financial Times. Pentru prima dată într-un deceniu, tactica deprecierii valutare competitive revine. „Se pare că asistăm la un război al politicilor monetare, iar problema valutară este un simptom al acestuia“, arată Geoff Yu, de la UBS Wealth Management. Dar totul vine dintr-o neînțelegere fundamentală a ce mișcă piețele monetare, spun analiștii. Dolarul puternic este rezultatul solidității economiei americane în raport cu alte economii și al faptului că dobânda americană este mai ridicată decât în majoritatea celorlalte țări dezvoltate. Față de ceea ce s-a întâmplat cu un deceniu în urmă, acum situația este urmarea faptului că SUA se autoînfățișează drept victimă a piețelor. „Este un tip diferit de război valutar când America crede că pierde“, arată Kit Juckles, strateg SocGen. Pe lângă reduceri de dobânzi și sancțiuni, Trump poate apela și la alte tactici, de exemplu prin intermediul piețelor valutare. Este posibil ca nu numai marile bănci centrale să se implice în războiul valutar rece, potrivit economistului Pimco, care remarcă așteptările privind reduceri de dobânzi în Coreea de Sud, Indonezia, Chile și Africa de Sud.
Planurile OMV Petrom: Utilizarea energiei solare în stațiile de carburanți
OMV Petrom, cel mai mare operator de benzinării pe piața din România, a inițiat anul trecut un proiect ce a avut ca scop utilizarea energiei solare în stațiile de distribuție carburanți, astfel că a instalat în câteva benzinării din țară panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 27 KW, se arată în Raportul de sustenabilitate pentru 2018 publicat pe site-ul companiei, care subliniază că societatea va continua implementarea proiectelor în domeniul eficienței energetice și a celor de reducere a gazelor arse și ventilate. Compania vrea totodată să reducă intensitatea de carbon a operațiunilor din OMV cu 19% până în 2025 (față de 2010) și să reducă intensitatea de carbon a portofoliului de produse din OMV cu 4% până în 2025 (comparativ cu 2010). ”Panouri fotovoltaice, cu o capacitate totală de 27 KW, s-au instalat la stațiile OMV Cluj-Câmpia Turzii, OMV Constanța 1 și OMV București Milea. Echipamentele de refrigerare și aer condiționat primesc energie printr-un sistem hibrid de alimentare cu energie electrică, fie de la panourile fotovoltaice, fie de la rețeaua de energie electrică. Rezultatele au arătat o cotă de 40% a energiei solare din totalul energiei consumate până la finalul anului 2018. Pe lângă minimizarea impactului emisiilor GES (gaze cu efect de seră, n.r.) asupra mediului, proiectul contribuie și la reducerea de costuri”, se arată în raportul companiei, consultat de News.ro. În afacerea retail,OMV Petrom a modernizat în 2018 sistemele de refrigerare și de aer condiționat prin instalarea de noi unități de condensare în 85 de stații de distribuție carburanți. ”Căldura generată din procesele de răcire s-a introdus în sistemul de încălzire, rezultând astfel o reducere a consumului de energie cu aproximativ 53% pentru fiecare unitate de condensare”, arată raportul. În ceea ce privește centrala electrică cu ciclu combinat de 860 MW de la Brazi, aceasta funcționează cu echipamente de reducere a emisiilor, care o clasifică sub media Uniunii Europene în ceea ce privește emisiile de CO2. În 2018, producția a crescut cu 1,016 TWh, iar intensitatea GES a scăzut cu 0,9%. Centrala energetică din OMV Petrom City și-a mărit producția de energie termică și electrică cu 4,8% în 2018 față de 2017, conform necesităților de consum. Totalul emisiilor GES directe a crescut cu aproximativ 13% în 2018 față de 2017, ajungând la valoarea a 4,5 milioane tone dioxid de carbon echivalent. Creșterea emisiilor GES directe a fost cauzată, în principal, de creșterea producției de electricitate la Centrala Electrică cu Ciclu Combinat de la Brazi.
Lidl se laudă că 70% din legumele și fructele vândute sunt din fermele din țară
Un procent de 70% din legumele și fructele vândute în luna august, în plin sezon, în magazinele Lidl România, provin de la fermele din România, procentul scăzând la 30% în restul anului, a declarat vineri Claudius Kisfaludy, director de achiziții legume-fructe al retailerului german, în cadrul unei vizite organizate la o fermă în Slobozia. ”În luna august, procentul de legume și fructe proaspete care provin din fermele românești și vândute în magazinele noastre este de peste 70%, fiind vorba de plin sezon. În restul anului, în medie, circa 30% din legumele și fructele vândute sunt din România”, a declarat Claudius Kisfaludy. Acesta afirmă că Lidl România are contract cu peste 130 de producători români de fructe și legume. ”Clienții din România își doresc produse locale, urmăresc mereu să cumpere produse proaspete, mai ales gustoase. Iar noi ținem cont de acest obiectiv: gustul. De aceea am inițiat și un program în acest sens, de revitalizare a unor soiuri românești, cel mai cunoscut fiind roșia Buzău 1600, soi creat în 1976, care imediat după Revoluție a dispărut de pe piață”, a spus acesta. Un factor important în evoluția și productivitatea unei culturi este însă vremea, mai ales vara. ”A fost, de exemplu grindină în sudul țării. Este un sezon cu multe provocări. Planifici ceva la începutul sezonului și trebuie să te adaptezi situațiilor. A existat și supraproducție, ardeioasele în acest an, de exemplu. Tomatele, însă, au fost mai puține cantitativ”, a adăugat Claudius Kisfaludy. El afirmă că sunt furnizori care au livrat către Lidl 3-5 tone de tomate, iar alții 50 de tone. ”Noi nu ne orientăm spre furnizori din punctul de vedere al cantității, cât mai degrabă al seriozității lor”, mai spune el. De asemenea, Lidl a lansat #trecipeproaspăt, o platformă de informare pentru clienți, despre originea produselor românești din Piața Lidl. Astfel, din 20 mai, în orice magazin Lidl, românii pot afla imediat cine sunt furnizorii fructelor și legumelor pe care le cumpără, doar scanând eticheta lădițelor de pe rafturi. Prin intermediul acesteia, românii pot vedea exact de unde provin fructele și legumele de pe rafturile Lidl, trasabilitatea acestora – certificarea controlului calității, de la plantare până când produsul e pregătit să ajungă pe farfurie, dar și cine sunt furnizorii Lidl de legume si fructe din întreaga țară și ce povești au.
Ministrul Transporturilor se plânge iar de firmele care contestă licitațiile
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat, vineri, pe șantierul Autostrăzii Transilvania, că există firme de construcții care vin în România ”cu laptopuri, cu mape”, care nu câștigă licitații, dar apoi contestă și blochează obiective de investiții, el subliniind că ”de asta mă supăr pe constructorii străini, că blochează artificial”, a anunțat ministerul. Totodată, ministerul a informat că, până la finalul acestui an, secțiunea 3C3 Biharia – Borș va fi dată în circulație, potrivit constructorului. Răzvan Cuc și directorul general al CNAIR au fost prezenți, vineri, pe șantierul Autostrăzii Transilvania, secțiunea 3C3 Biharia – Borș, pentru a verifica evoluțiile înregistrate de la ultima vizită. În cadrul vizitei, constructorul a precizat că până la sfârșitul acestei luni, stadiul lucrărilor va ajunge la 20%, iar la finalul acestui an segmentul de autostrada va fi dat în circulație. Acest sector de autostradă va lega România de Ungaria și va descărca traficul în DN 19 Oradea – Satu Mare. Ministrul Transporturilor s-a declarat mulțumit de mobilizarea constructorului și de evoluția lucrărilor și a reiterat faptul că, în cazul lucrărilor din infrastructură, este foarte important ca antreprenorii să fie serioși, să se ocupe de construcția obiectivelor câștigate la licitații și nu de blocarea lucrărilor. ”Sunt firme care vin în România, cu laptopuri, cu mape, care nu câștigă, contestă și blochează obiective de investiții. În cazul de față, vorbim despre firma Strabag, care contestă lotul 2 al Secțiunii 3C Chiribiș – Biharia, de 28,55 km, de pe Autostrada Transilvania. Nu mi se pare normal. Participi, nu câștigi, avem o comisie care evaluează, îți spune că nu ești bun, ai pierdut tehnic sau financiar, ești mai slab clasat, pierzi și ataci în instanță. Care este rezultatul? Oricum, și instanța presupunem că va da în reevaluare sau va respinge contestația, ce facem? Mergem cu contestațiile acestea la nesfârșit, doar ca să blocăm? Nu am nimic cu firmele din alte țări, dar în momentul de față nu fac decât să blocheze obiectivele de investiții din România. Gândiți-vă ce front de lucru frumos ar fi fost ca după ce termină antreprenorul român pe acest lot, imediat să intre în forță și pe celălalt? Nu-i o logică? De asta mă supăr pe constructorii străini, că blochează artificial”, a precizat Răzvan Cuc. Ministrul Răzvan Cuc a precizat că așteaptă să semneze contractul cu asocierea care a câștigat licitația pentru lotul 3 Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,35 km), și anume Construcții SA (România) – Hidroelektra Mehanizacija D.D. Croația. Licitația pentru acest lot nu a fost contestată. Totodată, Ministrul Transporturilor a declarat că, în cazul proiectului de ordonanță privind simplificarea procedurilor privind achizițiile publice în domeniul infrastructurii, acesta se află pe circuitul de avizare și urmează să fie supus aprobării în ședința de Guvern, până la sfârșitul lunii august.
Fondatorul Alibaba a fondat o bancă online care oferă credite în trei minute
Fondatorul Alibaba Jack Ma a fondat o bancă online care oferă credite în trei minute și care a acordat până acum 290 miliarde dolari pentru 16 milioane de companii mici, relatează Bloomberg. MYbank are un sistem de management al riscului care analizeaază peste 3.000 de variabile și a acordat, în patru ani de funcționare, credite de 290 miliarde dolari pentru 16 milioane de companii mici. Tot procesul durează trei minute și nu implică persoane, iar rata de nerambursare este de doar 1% până acum. În context, băncile din China urmează modelul MYbank și devin mai deschise în fața afacerilor mici, pe care le refuzau până acum când era vorba de creditare, în favoarea companiilor mari deținute de stat. Pentru economia de 13.000 miliarde dolari a Chinei, care a înregistrat în trimestrul trecut cea mai slabă creștere economică din 1992 și până în prezent, implicațiile unei astfel de schimbări ar putea fi profunde. Firmele care nu sunt de stat, cele mai multe afaceri mici, reprezintă circa 60% din creșterea economică, și angajează 80% din forța de muncă a țării. În ciuda importanței lor, acestea au fost puse la colț de o acțiune a guvernului de la Beijing, care a încercat în ultimii doi ani să scoată din piață creditorii „gri”.
Autoritățile americane aprobă fuziunea T-Mobile cu Sprint
Preluarea Sprint Corp de către T-Mobile US Inc, în valoare de 26 de miliarde de dolari, a primit aprobarea autorităților americane de concurență, relatează Reuters. Afacerea combină a treia și a patra companie de telecomunicații din SUA. Companiile au fost de acord să renunțe la unele afaceri, printre care Boost Mobile, în favoarea companiei de televiziune prin satelit Dish Network Corp, măsură care pune bazele apariției unui al patrulea operator de telecom american. Departamentul de Justiție a subliniat că acordul va îmbunătăți competiția și face posibilă introducerea de rețele de 5G mai rapide. Există însă și critici, care apreciază că nu va crește concurența, iar prețurile pentru telefonia mobilă vor crește. Afacerea este un succes clar pentru directorul executiv al T-Mobile, John Legere, care va fi CEO-ul noii companii. Acțiunile T-Mobile, deținută de Deutsche Telekom AG în proporție de 63%, au crescut cu 5,3%, la 84,17 dolari. Acțiunile Sprint, care este deținută de Softbank Group Corp, au crescut cu 7,1%, până la 7,97 dolari. Titlurile Dish au crescut cu 0,7% la 39,44 dolari.
Pfizer discută fuzionarea diviziei sale de medicamente
Grupul farmaceutic Pfizer discută o fuziune între divizia sa producătoare de medicamente fără patente cu compania Mylan, într-o tranzacție în acțiuni, potrivit unei surse apropiate situației, transmite Reuters. Acționarii Mylan vor primi o participație de puțin peste 40% la noua companie, iar cei ai Pfizer restul titlurilor, a spus persoana, adăugând că Pfizer ar primi circa 12 miliarde de dolari în urma unei noi vânzări de obligațiuni. Separarea diviziei de medicamente fără patente de grupul Pfizer nu ar fi impozitată, a precizat persoana. Anul trecut, Pfizer a anunțat că intenționează să se reorganizeze în trei divizii, separând afacerile de consum în domeniul produselor pentru îngrijirea sănătății. Restructurarea va permite companiei să își evalueze mai bine afacerile și ar putea avea ca efect vânzarea sau separarea medicamentelor fără patent, au afirmat anterior analiști ai Wall Street Journal. Publicația a relatat prima, sâmbătă, despre discuțiile dintre companii. Pfizer și Mylan nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
