MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Leonardo Badea, viceguvernator al BNR, anunță că economia își reveni din trimestrul trei
În ceea ce privește creșterea economică, BNR se situează în apropierea recentelor prognoze ale Comisiei Europene, care indică o contracție de 6%
Economia României va începe să crească din trimestrul al treilea al acestui an, însă revenirea nu va fi atât bruscă precum scăderea, iar recuperarea va dura ceva mai mult, a afirmat, ieri, Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul unei conferințe de profil. El a arătat că datele statistice par a confirma ipoteza că efectele economice cele mai puternice ale crizei pandemice au avut loc în trimestrul al doilea din acest an. "Deși persistă incertitudini cu privire la revenirea graduală la normalitate, iar acest lucru este în strânsă legătură cu evoluția situației medicale, respectiv cu setul de măsuri întreprinse de autorități, ipoteza unei reveniri economice începând cu trimestrul trei al anului 2020 pare a se confirma", a precizat Badea. Acesta estimează că România va rămâne în apropierea țintei ratei anuale a inflației. "Ulterior declinului semnificativ al PIB-ului real, care s-a înregistrat în trimestrul doi din 2020, este preconizată, cel puțin din punctul meu de vedere, înregistrarea unei rate trimestriale pozitive a PIB-ului în trimestrul trei 2020. Trebuie văzut că avem în acest moment o natură presupus temporară a șocului pandemic și contracția activității economice din anul curent se va reflecta preponderent în evoluția componentei ciclice cu un impact mai moderat asupra dinamicii PIB-ului potențial. Astfel, eu anticipez intrarea deviației PIB în teritoriu negativ în T2 2020 cu o întârziere de un trimestru față de partenerii externi, pe seama contracției atât a cererii interne, cât și a celei externe. În paralel se remarcă impulsul de atenuare a scăderii activității economice imprimat de configurația contraciclică a politicilor monetare și fiscale", a arătat oficialul băncii centrale la videoconferința ZF- Bankers Summit '20. Potrivit lui Badea, în ceea ce privește creșterea economică, BNR se situează în apropierea recentelor prognoze ale Comisiei Europene, care indică o contracție de 6%. "Sigur, noi ne-am bucura să fie mult mai mic (procentul scăderii - n.r.) și avem foarte multe incertitudini când facem aceste analize, deoarece trebuie să vedem când se vor mai deschide anumite industrii, unele se pare că nu se vor mai deschide până la apariția unui vaccin sau cel puțin a unui tratament eficient, și trebuie să vedem care va fi impactul asupra capacității productive", susține el. În aceste condiții, evaluarea PIB-ului potențial indică o restrângere în acest an, urmată de o redresare graduală. "Vizavi de redresare, aici sunt foarte multe discuții, foarte multe opinii. Economiștii discută la nivel internațional și pledează pentru o revenire în formă de V, dar va fi oricum un V asimetric. Dar sunt și alți economiști care nu cred în revenirea în formă de V. Din punctul meu de vedere nu vom avea o stagnare în punctul minim, așa cum se întâmplă în revenirile în formă de U sau L, dar traiectoria revenirii - este o teorie personală - va fi mai puțin abruptă, comparativ cu cea a scăderii", a continuat responsabilul BNR. Nu toate activitățile închise brusc în timpul pandemiei se vor deschide simultan și la aceeași capacitate, crede el. "Astfel că recuperarea completă va dura ceva mai mult, iar în acest timp vor apărea o serie de transformări care pot fi importante și care vor influența rapiditatea cu care vom reveni la nivelul de la care am scăzut. Forma revenirii e legată indisolubil de rapiditatea cu care restabilim încrederea populației și a antreprenorilor, iar în prezent evoluțiile actuale pe frontul pandemic nu sunt încurajatoare", a arătat Badea.
Companiile care vor să supraviețuiască, nevoite să investească în digitalizare
u așa arată o analiză a unuia dintre cei mai mari dezvoltatori și integratori de software de business
Dacă înainte de Covid-19, o parte din companii erau reticiente la ideea lucratului de la distanță, deoarece se temeau de scăderea productivității sau de imposibilitatea de a controla calitatea activității angajaților, acum companiile care vor să supraviețuiască vor fi nevoite să investească în digitalizare, arată o analiză a Wizrom Software, unul dintre cei mai mari dezvoltatori și integratori de software de business din România. ”Munca de acasă reprezintă viitorul pentru companiile prezente pe piața locală, și nu numai. Cele trei luni de distanțare socială și de work from home (WFH) au fost o lecție importantă pentru mulți manageri, care au înțeles, mai mult ca niciodată, că adaptabilitatea și digitalizarea au fost esențiale pentru mediul de business, în noul context. Acest mod de lucru va continua și în lunile următoare, ba chiar va schimba complet politicile de lucru”, arată Wizrom Software, unul dintre cei mai mari dezvoltatori și integratori de software de business din România. Telemunca a fost adoptată ca politică de lucru pe termen lung. Work from home a fost una dintre principalele lecții ale acestei perioade, un experiment dificil, dar care a generat și o serie de beneficii pentru angajați și, mai ales, pentru companiile care au fost pregătite pentru această trecere, depunând eforturi pentru a se conforma noului context, cu atât mai mult cu cât, potrivit ultimelor date publicate de Eurostat, în 2019, un procent foarte mic din forța de muncă din Uniunea Europeana (5,4%) era familiarizată cu telemunca. ”Înainte de Covid-19, o parte din companii erau reticiente la ideea lucratului de la distanță, temându-se de scăderea productivității sau de imposibilitatea de a controla calitatea activității angajaților. Trecerea foarte rapidă de la un mod de lucru la altul, făcută aproape peste noapte, a scos în evidență diferențele dintre companiile care digitalizaseră deja o parte a activității lor și cele care nu făcuseră acest pas”, precizează Adrian Bodomoiu, director general al Wizrom Software. Perioada pandemiei a adus o perspectivă nouă asupra lucrului remote. Numeroși angajați s-au declarat mai productivi pentru că au putut lucra fără întreruperi, în timp ce alții au fost de părere că au căpătat mai mult timp pentru viața personală datorită faptului că nu au mai petrecut timp în trafic. Din punct de vedere economic, lucrul de la distanță a generat și beneficii financiare: de exemplu, reducerea spațiului necesar pentru birouri și a costurilor cu chiria și întreținerea. ”După ce ne-am acomodat la noua situație, cu toții ne-am pus întrebarea cât de mult ar trebui să menținem această decizie – a lucrului remote. Foarte mulți experți susțin că WFH va fi mai des întâlnită în companiile din întreaga lume, inclusiv în România, cel mai probabil în condiții hibride, care îmbină munca de la distanță cu prezența fizică în birouri. Condiția esențială este ca organizațiile să implementeze tool-urile tehnologice care să facă posibilă productivitatea angajaților remote, tool-uri precum soluții de colaborare și videoconferință și programe ERP, de contabilitate și de self-service HR disponibile de la distanță (via web sau aplicații mobile)”, adaugă Adrian Bodomoiu.
De ce prețurile sunt așa mari pe litoralul românesc? Explicația ministrului Economiei
Este evident că litoralul românesc nu este cel mai ieftin, însă, atâta timp cât există cerere și prețurile vor fi pe măsură, a declarat ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, într-un interviu acordat AGERPRES. El consideră că, în această perioadă, turismul românesc va avea un avânt, pentru că nu mai este așa de ușor să te duci în concediu într-o altă țară. Totuși, Popescu spune că putem găsi și locuri cu prețuri accesibile pe malul autohton al Mării Negre. Ministrul a arătat că Guvernul și companiile din sectorul HoReCa sunt pregătite să deschidă restaurantele din 15 iulie, însă acest lucru ar putea fi amânat din cauza cifrelor foarte mari din ultima săptămână privind noile cazuri de îmbolnăviri. Pe de altă parte, ministrul a precizat că nu s-a discutat până acum la nivel guvernamental de reintroducerea unor restricții. Referitor la protestele de duminică din Piața Victoriei, ministrul spune că nu le-ar numi "proteste", ci "mișcări coordonate ale unor forțe care probabil urmăresc o răspândire a cazurilor, dorind să arate că România nu este capabilă să gestionează pandemia". Popescu a vorbit și despre granturile de un miliard de euro pe care le pot accesa firmele românești lovite de pandemie începând cu acest an și a detaliat în interviu cine va avea dreptul la acești bani. Referitor la liberalizarea pieței de gaze, care a avut loc la 1 iulie, oficialul a arătat că, personal, și-a schimbat furnizorul tradițional de gaze, pentru că alte companii oferă un preț mai mic, și recomandă tuturor consumatorilor să facă același lucru.
Producția industrială a scăzut cu peste 17%
Producția industrială a scăzut în primele cinci luni din acest an cu 17,4% ca serie brută și cu 17,2% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna mai 2020, producția industrială a crescut față de luna precedentă cu 22,2% ca serie brută și cu 15,1% serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială a scăzut atât ca serie brută cu 30,6%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 28%. În perioada 1 ianuarie–31 mai 2020, comparativ cu perioada 1 ianuarie –31 mai 2019, producția industrială a fost mai mică cu 17,4% ca serie brută și cu 17,2% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate”, arată datele INS. În luna mai, producția industrială (serie brută) a crescut față de luna precedentă cu 22,2%, datorită creșterii industriei prelucrătoare (Â31,8%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică,gaze, apă caldă și aer condiționat și industria extractivă au scăzut cu 6,5%, respectiv cu 1,7%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mare față de luna precedentă cu 15,1%, creștere susținută de industria prelucrătoare (Â20,6%). Industria extractivă și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au fost mai mici cu 4,3%, respectiv cu 1,7%. Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a fost mai mică cu 30,6%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-33,8%), industria extractivă (-18,2%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-11,8%). Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a scăzut cu 28%, ca urmare a scăderilor din industria prelucrătoare (-31%), industria extractivă (-17,4%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-11,6%). În primele cinci luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2019, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 17,4%, ca efect al scăderilor înregistrate încele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-19,7%), industria extractivă (-9,8%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-6,1%).
Investițiile străine directe au atins în cinci luni 338 milioane de euro
Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat o valoare netă negativă de 338 milioane de euro în primele cinci luni ale acestui an, comparativ cu o valoare netă pozitivă de 2,059 miliarde de euro în perioada ianuarie - mai 2019, potrivit datelor Băncii Naționale a României, remise marți AGERPRES.
Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă negativă de 72 milioane de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 266 milioane de euro. Conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), numărul firmelor cu capital străin nou înființate a scăzut în primele cinci luni ale anului în curs cu 40,34%, comparativ cu perioada similară din 2019, la 1.446 de unități. Cele 1.446 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 2,43 milioane de dolari, în scădere cu 62,5% față de ianuarie-mai 2019. La 31 mai 2020, cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 49.114 (3,846 miliarde dolari capital subscris), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține societăților olandeze, respectiv 12,74 miliarde de dolari, în 5.460 de firme.
Amazon lansează un coș de cumpărături inteligent
Gigantul american Amazon a prezentat un coș inteligent pentru cumpărături, care identifică automat produsele și cantitățile, permițând clientului să iasă din magazin fără a mai sta la coadă, pentru plată. Cel mai nou produs Amazon este Dash Cart, un coș de cumpărături care arată, per ansamblu, ca un coș normal de cumpărături, însă este dotat cu tehnologia necesară pentru a scana produsele, a le număra și cântări, după caz. Dash Cart are un touchscreen pe care clientul poate vedea produsele adăugate și prețul acestora și, poate de asemenea, introduce manual codul unui anumit produs. Din dotarea coșului inteligent, mai fac parte camere video cu computer vision, un cântar și senzori care pot identifica numărul produselor identice adăugate. Clientul trebuie să fie logat în contul personal de Amazon și să scaneze un cod pe ecranul coșului, cu telefonul, pentru a se identifica. Coșul poate afișa pe ecran și lista de cumpărături, creată eventual anterior prin intermediul contului Amazon. La final, clientul va ieși pe o linie specială, unde nu va trebui să plătească manual. Suma va fi retrasă automat de pe cardul atașat contului Amazon. În prima sa versiune, coșul inteligent de cumpărături al celor de la Amazon poate fi folosit doar pentru alimente. De asemenea, există și o limită de cantitate, estimată de reprezentanții companiei la aproximativ două sacoșe.
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 2,15%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut marți la nivelul de 2,15%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Un nivel mai scăzut al ROBOR la 3 luni a fost atins pe 20 aprilie 2018, de 2,13% Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la rândul său la 2,23%, cel mai redus nivel atins din 19 ianuarie 2018. Consiliul de administrație al BNR a decis pe 29 mai reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Unii dintre producătorii de routere ignoră complet problemele de securitate
Un studiu recent arată că mai bine de o treime dintre routere nu au primit nicio actualizare de securitate în ultimul an, asta deși suferă de numeroase vulnerabilități cunoscute. Institutul german de comunicare Fraunhofer a dat publicității un studiu care a vizat 127 de routere pentru utilizatorii finali, produse de 7 companii diferite. Cei de la Fraunhofer au urmărit modul în care sunt gestionate problemele de securitate de producătorii routerelor, una dintre cele mai vulnerabile categorii de produse. Din cele 127 de routere, 46 nu au primit nici măcar un singur update într-un an întreg. Asta în condițiile în care absolut toate routerele testate sufereau de probleme de securitate cunoscute, bineînțeles, și de producători. Unele dintre routere suferă chiar și de sute de vulnerabilități, conform Fraunhofer, din care hackeri pot alege la discreție atunci când vor să demareze un atac. Fraunhofer are mențiuni pozitive pentru Asus și Netgear, care ar face o treabă mai bună decât restul producătorilor în peticirea routerelor. La polul opus, D-Link, Linksys, TP-Link și Zyxel sunt certați pentru dezinteresul arătat față de securitatea utilizatorilor. Aproximativ 90% din routerele testate folosesc Linux, iar Linux lansează frecvent patch-uri care rezolvă update-urile de securitate. Producătorii de routere nu ar trebui decât să instaleze update-urile de Linux.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
