MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Jumătate dintre vehiculele verificate în trafic, descoperite cu probleme tehnice majore
Ccele mai multe neconformități au fost constatate la instalația electrică de iluminare-semnalizare (27%), punți, jante, anvelope și suspensie (12%), șasiu, cadru și elemente atașate șasiului (10%)
Aproape jumătate (45,72%) dintre vehiculele pe care inspectorii Registrului Auto Român (RAR) le-au verificat în trafic pe parcursul anului 2019 aveau deficiențe tehnice majore, fiind declarate neconforme, arată datele centralizate de către instituție. Potrivit sursei citate, anul trecut, au fost verificate în trafic 69.130 de vehicule, la nivelul întregii țări, iar ca urmare a problemelor descoperite au fost aplicate 22.447 de sancțiuni, au fost retrase 17.938 de certificate de înmatriculare, au fost imobilizate 413 vehicule și 113 ITP-uri au fost anulate. La nivel general, din totalul mașinilor inspectate, 31.607 de unități (45,72%) aveau deficiențe tehnice majore și/sau periculoase și au fost declarate neconforme. Cele mai multe neconformități au fost constatate la instalația electrică de iluminare-semnalizare (27%), punți, jante, anvelope și suspensie (12%), șasiu, cadru și elemente atașate șasiului (10%). De asemenea, neconformități la sistemul de frânare au fost depistate la 4% dintre vehiculele verificate, iar în 1,57% dintre cazuri au fost constatate probleme la sistemul de direcție. În același timp, în urma măsurătorilor efectuate de către inspectorii RAR s-a stabilit depășirea nivelului maxim admis de emisii poluante la 2.579 autovehicule. În plus, au fost depistate în trafic 3.616 de vehicule cu defecțiuni periculoase la sistemele de frânare, direcție sau la punți și fuzete. Oficialii RAR precizează că rezultatele controalelor desfășurate în trafic nu reflectă starea generală a parcului auto din România, deoarece echipajele mixte RAR - Poliție opresc pentru verificare doar acele vehicule care sunt susceptibile de a prezenta defecțiuni. Statistica Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) relevă că, la 31 decembrie 2019, parcul auto național ajunsese la aproximativ 8,75 de milioane de autovehicule, din care peste 6,9 milioane autoturisme, în creștere cu 7%, comparativ cu datele din anul anterior, când au fost înregistrate 6,45 milioane de exemplare. Totodată, aproximativ 1,46 de milioane de autovehicule erau înmatriculate în București, în creștere cu aproape 32% față de aceeași perioadă a anului precedent, din care 1,169 milioane de unități erau încadrate la categoria autoturisme. Conform Direcției de Înmatriculări, aproximativ 4,36 de milioane de unități erau mai vechi de 16 ani, respectiv 20 de ani, 2,52 de milioane de autovehicule aveau o vechime de 11-15 ani, iar 994.398 de exemplare erau mai vechi de 6-10 ani. În ceea ce privește autovehiculele cu vechime de 0-2 ani, la nivel național erau înregistrate, la sfârșitul anului trecut, 392.430 de unități, din care 289.520 de autoturisme. Potrivit DRPCIV, la finele anului 2019, pe drumurile din România circulau 4,344 milioane de autovehicule cu motoare pe benzină, respectiv 3,895 milioane de mașini diesel.
PIB-ul pe anul trecut a trecut de 1.000 de miliarde lei
u la creșterea PIB, în anul 2019 față de anul 2018, au contribuit aproape toate ramurile economiei,
Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru anul 2019 a fost de 1.053,88 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 4,1% față de anul 2018, potrivit datelor provizorii 1 publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). “La creșterea PIB, în anul 2019 față de anul 2018, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuții pozitive mai importante având următoarele ramuri: construcțiile (plus 0,9%), cu o pondere de 6,4% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 16,8%; comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (plus 0,9%), cu o pondere de 18,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,8%; impozitele nete pe produs (plus 0,9%), cu o pondere de 9,3% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,5%”, arată INS. Industria a avut o contribuție negativă la creșterea PIB (-0,3%) ca urmare a reducerii volumului său de activitate cu 1,5%. Din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 5,9% contribuind cu 3,7% la creșterea PIB, precum și formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 17,8% contribuind cu 3,7% la creșterea PIB. O contribuție negativă la creșterea PIB a avut-o exportul net (-1,7%), consecință a creșterii cu 3,5% a volumului exporturilor de bunuri și servicii corelată cu o creștere mai mare a volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 7,2%. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat, revizuirea estimărilor pentru trimestrul IV 2019 față de varianta „semnal” publicată în comunicatul de presă nr. 44 din 14 februarie 2020 fiind nesemnificativă. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiți, a modificării seriilor brute și a numărului de observații disponibile. Comparativ cu trimestrul III 2019, PIB-ul în trimestrul IV 2019 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,5%. Față de același trimestru din anul 2019, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere cu 4,3% pe seria brută și de 4,2% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul IV 2019, nefiind înregistrate modificări față de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 44 din 14 februarie 2020.
Comercianții ar putea avea probleme cu stocurile de laptopuri și ceasuri inteligente
Comercianții ar putea avea probleme în trimestrul II al acestui an cu stocurile de laptopuri și ceasuri inteligente din cauza epidemiei de coronavirus, care a afectat economia Chinei, iar fluctuația din producția de produse electronice ar putea influența creșterea prețurilor, susține directorul general al Flanco, Dragoș Sîrbu. “Pentru 2020 există în momentul de față toată această presiune legată de coronavirus. Sunt specialiști care au evaluat impactul pe categorii de produse, datorită evenimentelor care au fost în China, și vedem ce se întâmplă acum în Europa. Cele mai afectate vor fi laptopurile și smart-watch-urile, pentru că fabricile din China au pornit mai târziu. Deci vor exista probabil în trimestrul II al nostru probleme pe zona de stoc de marfă, de disponibilitate de marfă pentru că fabricile nu au produs. Cei care au făcut estimări și măsurători în sensul acesta spun că smartwatch-urile și laptopurile, zona de produse inteligente, sunt practic cele mai afectate. Deci cam așa arată predicția făcută ca impact datorită lipsei de producție la începutul anului”, a declarat Dragoș Sîrbu. Potrivit acestuia, fluctuația din producția de produse electronice ar putea avea ca efect creșterea prețurilor acestora. “Partenerii zic că vor fi niște probleme. La smartphone-uri, ei se uită la mutat producția din China, dar e posibil să dureze. N-aș spune că resimțim această problemă, acum nu o resimțim, dar nu o excludem, adică e posibil ca în trimestrul următor să mai scadă un pic stocurile sau disponibilitatea de produse, cum la fel de adevărat e că e foarte posibil să mai crească prețurile. Stocuri avem suficiente, adică stocuri sunt în momentul acesta ca să acoperim două-trei luni de insuficiență a producției. Dacă vorbim de o lună sau de două de oprire a producției, de shortage, acoperim fără probleme. Dacă vorbim de jumătate de an, nu mai acoperim”, a adăugat Dragoș Sîrbu.
Ce au mai uitat românii în taxiurile Uber
O șurubelniță electrică, o damigeană, o țeavă de aspirator, dar și... o bunică se află în topul obiectelor de neuitat și totuși uitate în mașinile Uber din România, arată datele cuprinse în ediția a patra a Enciclopediei anuale a lucrurilor uitate și găsite în Uber, publicată marți de către companie. “Pentru că ne apropiem cu pași repezi de finalul lui Mercur în retrograd (perioadă de care astrologii spun că influențează uitarea), Uber continuă tradiția și lansează a patra ediție a Enciclopediei anuale a lucrurilor uitate și găsite în Uber (...) Cei mai mulți dintre noi au trăit măcar o dată sentimentul de a uita ceva într-un taxi, avion, autobuz sau tren. Acel moment de panică în care îți dai seama că obiectul de care ai nevoie nu mai este în buzunar sau în geantă, iar șansele să îl recuperezi sunt mici. Așadar, să ne luăm câteva momente pentru o trecere în revistă a obiectelor mai mult sau mai puțin obișnuite uitate în Uber în ultimul an, ale căror stăpâni au fost însă mai norocoși și au avut posibilitatea de a îi contacta pe șoferi pentru a le recupera”, notează realizatorii statisticii. Conform sursei citate, în Top 10 al celor mai frecvent uitate obiecte în Uber, în România, se află telefonul sau camera foto, genți de toate felurile (rucsac, geantă de umăr, valiză etc.), portofelul, cheile, obiecte vestimentare, ochelarii, căștile, laptopul, sticla de apă sau termosul, respectiv țigara electronică. Pe de altă parte, o altă ierarhie inedită vizează obiectele de neuitat și totuși uitate în Uber, la nivel național. Astfel, pe lista lucrurilor rătăcite “mai altfel” s-au găsit o șurubelniță electrică, o damigeană, un inel de logodnă, un aspirator, o saltea, un kit de poker, un urs panda de pluș, o țeavă de aspirator, un longboard, un tort, o pereche de aripi negre, o icoană, un crocodil de pluș, o tricicletă, o proteză dentară, un scooter electric, un balon, o pungă cu șuruburi, un cărucior pentru copil, dar și... o bunică. În topul orașelor din România în care se uită cel mai des conduce București, urmat de Iași, Cluj, Timișoara și Brașov. Potrivit Enciclopediei Uber, zilele săptămânii în care se uită cele mai multe obiecte sunt joia și vinerea, iar momentele din zi sunt în jurul orelor 16:00, 12:00 și 17:00. Totodată, zilele în care s-au raportat cele mai multe articole pierdute au fost 15 noiembrie, 6, 7 și 15 decembrie și ziua de Anul nou. O altă statistică inedită evidențiază obiectele care sunt uitate mai des în anumite zile ale săptămânii, respectiv: de cele mai multe ori, utilizatorii uită cash în zilele de luni; brichetele sunt uitate cel mai des în zilele de marți și duminică; utilizatorii își uită mai des cartea de identitate miercurea și joia; umbrelele sunt uitate de cele mai multe ori în zilele de vineri; pasagerii își uită țigările electronice cel mai des în zilele de sâmbătă.
Acțiunile europene recuperează o parte din pierderi
Acțiunile europene au recuperat marți o parte din pierderile brutale înregistrate cu o zi în urmă, urmând exemplul piețelor asiatice, susținute de un avans de 5% al prețurilor petrolului și de așteptările privind adoptarea unor noi măsuri de stimulare, care au atenuat temerile legate de impactul economic al epidemiei de coronavirus, relatează Reuters. La ora 08:08 GMT (10:08 ora locală), indicele pan-european STOXX 600 era în urcare cu 1,6%, dar departe de recuperarea declinului de 7% consemnat luni, care a împins indicele în piață bear, caracterzată de un nivel aflat cu 20% sub maximele recente. Sub-indicele european pentru petrol a susținut creșterea, cu un avans de 3,6%. Titlurile producătorului german de cipuri Infineon Technologies au contribuit la avansul STOXX 600, înregistrând o creștere de 3,3% după ce autoritățile americane au constatat că nu există motive de îngrijorare privind securitatea națională legate de preluare companiei americane Cypress Semiconductor pentru 10 miliarde de dolari. Președintele american Donald Trump a declarat luni că va lua măsuri “majore” pentru a proteja economia americană de impactul epidemiei de coronavirus, în timp ce guvernul japonez va cheltui peste 4 miliarde de dolari, într-un al doilea pachet de măsuri pentru a compensa impactul avut de virus în economie. Prețul petrolului Brent este în urcare cu 5,1%, la 36,12 dolari pe baril, după ce a atins un maxim al zilei de 37,38 dolari pe baril. Cotația petrolului american West Texas Intermediate (WTI) avansează cu 5,3%, la 32,78 dolari pe baril, iar în timpul tranzacțiilor a atins 33,73 dolari pe baril. Ambiii indici au scăzut luni cu până la 30% și au închis în scădere cu 25%, la cel mai redus nivel din februarie 2016 și înregistrâns cele mai mari scăderi zilnice de după 17 ianuarie 1991, când a izbucnit primul Război din Golf. Încrederea este susținută și de o vizită a președintelui chinez Xi Jinping la Wuhan, epicentrul epidemiei de coronavirus, pentru prima oară de la izbucnirea epidemiei, în condițiile în care răspândirea virusului în China continentală încetinește puternic. Acțiunile asiatice și-au revenit la rândul lor, iar randamentele obșigațiunilor au urcat de la minime record, în speranța unor măsuri de stimulare coordonate ale guvernelor.
Vânzările de smartphone-uri au scăzut dramatic în China
Apple și ceilalți producători de smartphone-uri au înregistrat scăderi dramatice ale vânzărilor de telefoane în China, din cauza coronavirusului. Februarie a fost o lună neagră în China, inclusiv pentru producătorii de smartphone-uri, care și-au văzut vânzările reduse cu mai bine de jumătate. 6,34 milioane de smartphone-uri au fost vândute în luna februarie în China. Față de cele 14 milioane livrate în aceeași lună de anul trecut, scăderea este de 54,7%. Vânzările de smartphone-uri din China s-au aflat luna trecută la cel mai slab nivel cel puțin de când autoritățile chineze au început să facă publice aceste informații, adică 2012. Cel mai mult au avut de pierdut producătorii de smartphone-uri cu Android. Dacă în urmă cu un an aceștia cumulau 12,72 milioane de unități vândute, luna trecută au ajuns la doar 5,85 milioane de unități. Nici Apple nu se poate lăuda că a scăpat cu bine. Compania americană a livrat 494.000 de unități, mult sub cele 1,27 milioane de unități vândute în urmă cu un an. În ianuarie, Apple vânduse peste 2 milioane de telefoane.
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 2,84%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 2,84%, de la nivelul de 2,85% atins luni, revenind la scăderea consemnată în ultima perioadă, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 3 luni se afla în scădere accentuată de la începutul lunii februarie. În 6 februarie, indicele era 3,18%. Luni, indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,85%. Vineri, ROBOR la 3 luni a scăzut de la 2,87% la 2,83%, cel mai mic nivel din 31 mai 2018, când a fost 2,83%. ROBOR la 6 luni s-a menținut la nivelul de 3% atins vineri și luni. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Italia analizează acordarea de garanții de stat băncilor
Guvernul de la Roma analizează acordarea de garanții de stat băncilor, pentru amânarea plății datoriilor de către firme și persoane fizice, pe fondul problemelor economice provocate de epidemia de coronavirus, una dintre cele mai grave din lume, transmite Reuters. Viceministrul Economiei Antonio Misiani a afirmat luni, într-un interviu acordat postului de radio Radio24 că guvernul discută măsura cu banca centrală a Italiei. O astfel de măsură ar răspunde solicitărilor exprimate de băncile italiene, care se tem de o nouă creștere a împrumuturilor neperformante, în timp ce ies dintr-un lung proces de restructurare pentru a rezolva problemele provocate de crizele anterioare. Organizația de lobby bancar ABI din Italia a cerut acordarea de garanții de stat și o amânare de 6-12 luni a aplicării unor reglementări mai stricte ale Uniunii Europene pentru împrumuturile problemă. ABI a anunțat luni că bănci care reunesc 90% din activele bancare totale din Italia au oferă deja firmelor mici afectate de epidemie opțiunea de a îngheța rambursările sau de a prelungi termenele de maturitate a împrumuturilor acordate până pe 31 ianuarie.
