Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Jumătate din companiile din comerț sunt expuse unui risc ridicat de insolvență

Ziarul de Vrancea
25 ian 2021 573 vizualizări

Așa arată o analiză a companiei Coface u aceeașI sursă menționează că afacerile din sector au crescut cu 10% în 2019, la 79,4 miliarde lei

Sectorul de comerț cu amănuntul în magazine nespecializate a înregistrat o evoluție pozitivă a veniturilor în 2019, o creștere cu 10% față de anul precedent, până la 79,4 miliarde lei, arată un studiu realizat de Coface România, potrivit căruia una din vulnerabilitățile sectorului este că aproximativ 49% dintre companii sunt expuse unui risc ridicat de insolvență. ”Un nou studiu realizat de Coface România privind sectorul de 'Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun' (CAEN 4711) indică o evoluție pozitivă a veniturilor în 2019 acestea crescând cu aproximativ 10% față de 2018, profitabilitatea aflându-se într-o ușoară creștere. Studiul a agregat datele a 46.571 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2019 (la nivelul lunii septembrie 2020) și care au generat o cifră de afaceri consolidată de 79,4 miliarde lei”, arată compania. Între punctele forte menționate sunt faptul că gradul de acoperire al datoriilor pe termen scurt prin trezoreria netă a crescut de la 17% în anul 2015, la 22% în 2019 și că mai mult de jumătate din companii (65%) au efectuat investiții în anul 2019, înregistrând un raport Capex/Amortizare supraunitar. De asemenea, 58% dintre companii au înregistrat profit net la sfârșitul anului 2019, iar 9% dintre acestea au obținut un profit mai mare de 20%. ”Vulnerabilități: 70% dintre companii au 100% datorii orientate pe termen scurt; Companiile din sectorul analizat prezentau o autonomie în situații de forță majoră (DIR) de 34 zile în anul 2019, sub nivelul recomandat de 90 zile; Aproximativ 49% dintre companii sunt expuse unui risc ridicat de insolvență”, relevă studiul. Ponderea cotei de piață cumulate deținute de cei mai importanți 10 jucători este de 63%, ceea ce relevă un grad mediu spre ridicat de concentrare. Ponderea în totalul cifrei de afaceri a top 10% companii din sector s-a menținut la un nivel ridicat (88,6% în 2015, în 2019 atingând valoarea de 89%). Astfel, există la nivel de sector o polarizare (prezentă de altfel și la nivelul economiei): câteva companii mari care generează o pondere ridicată din cifra de afaceri și multe companii mici care contribuie foarte puțin la veniturile totale. Companiile care activează în acest sector au înregistrat o lichiditate curentă de 0,99 pe parcursul anului 2019, capitalul de lucru având un nivel redus, fiind relativ expus unor șocuri negative și volatilității (scăderea veniturilor sau neîncasarea creanțelor). Durata medie de colectare a creanțelor a scăzut de la 24 de zile, nivelul înregistrat în 2015, la 17 zile în 2019, în timp ce media înregistrată la nivel național în aceeași perioadă a scăzut de la 98 de zile la 89 de zile. ”Bunurile comercializate de companiile din acest sector au o elasticitate mai scăzută la modificările de venituri ale consumatorilor, ceea ce asigură, într-un fel, un trend stabil pentru cifra de afaceri a firmelor active în domeniu. Însă, ar fi indicat ca jucătorii de pe această piață să acorde o atenție mai ridicată structurii de finanțare a activităților, în condițiile în care, la nivel consolidat, lichiditatea curentă pentru 2019 a fost subunitară, mai mult de jumătate din companii au raportat o capitalizare negativă (îndatorare mai mare de 100%), iar conform indicatorului Ciclul de Conversie al banilor cu valoare negativă în 2019, mai mult de jumătate din companii (55%) apelează la creditare din partea furnizorilor”, a declarat Nicoleta Marin, senior financial analyst, Coface România.

Eforie Nord, cea mai ieftină stațiune de pe litoral și în acest an

u cazarea la un hotel de patru stele la all inclusive va porni de la 115 lei pe noapte u hotelurile de pe litoralul românesc vor păstra măsurile de protecție

Turismul își păstrează măsurile de protecție, chiar dacă vaccinarea populației va duce la o relaxare a măsurilor, arată touroperatorul IRI Travel, potrivit căruia Eforie Nord este cea mai ieftină stațiune de pe litoralul românesc și anul acestea, unde hotelurile de patru stele au cu preț de cazare cuprins între 115 și 150 de lei pe noapte de persoană, în timp ce la Mamaia, hotelurile de patru stele, în regim de all inclusive, au un preț mediu de 440 de lei pe noapte de persoană.”Vaccinarea populației va duce la o relaxare a măsurilor de protecție sanitară, dar asta nu inseamnă că nu va trebui să ne mai protejăm la fel de atent. Din acest motiv, turismul, care a fost cea mai afectată industrie, își păstrează măsurile de protecție mai ales pentru hotelurile de pe litoralul românesc”, arată compania. Dacă înscrierile la aceste vacanțe se fac până la 31 ianuarie 2021, la hotelurile de 4 stele din Venus, o noapte de cazare în regim all inclusive va costa între 220 și 240 de lei/persoană, în timp ce o noapte la 3 stele costă în jur de 200 de lei/persoană. „Sunt hoteluri care au investit foarte mult în pregătirea personalului și în îmbunătățirea calității serviciilor și din acest motiv, pe alocuri, turiștii vor plăti mai mult. Unele hoteluri de 3 si 4 stele din stațiunea Venus, spre exemplu, vin cu prețuri cuprinse între 300 și 330 de lei/ persoană pe noapte în regim de all inclusive”, a declarat Lucian Badîrcea, CEO IRI Travel. Pentru Cap Aurora, prețurile unei nopți de cazare în regim all inclusive la 3 stele costă între 180 și 200 de lei pe noapte, de persoană, iar la 4 stele costă între 220 si 250 de lei.  În stațiunea Mamaia, hotelurile de 3 stele, în regim de all inclusive, au un preț mediu de 250 de lei/ noapte/ persoană, în timp ce hotelurile de 4 stele vin cu prețuri medii de 440 de lei pe noapte de persoană, iar la 5 stele costurile ajung la 520 de lei de persoană pe noapte.  Eforie Nord este cea mai ieftină stațiune și anul acestea, aici hotelurile de 4 stele având cu preț de cazare cuprins între 115 și 150 de lei/noapte/persoană. Pentru Jupiter, vacanțele all inclusive de persoană pe noapte costă între 155 și 170 de lei, iar la 4 stele, prețul mediu este de 250 de lei.  ”Pentru vacanța all inclusive din 2021, majoritatea hotelurilor și agențiilor de turism vor tine cont de mai multe reguli: Mai multă flexibilitate privind rezervările: oferirea posibilității de a schimba perioada șederii, permiterea efectuării unor rezervări în avans. În cazul dorinței de anulare, se oferă alternativa clientului de a primi fie banii înapoi (100% dacă este în perioada corectă de anulare), fie sub forma de vouchere. Marcarea locurilor de așteptare la recepție, în restaurante, la lifturi sau în orice alt loc unde s-ar putea face aglomerație: marcarea și delimitarea zonei de 'distanță fizică recomandată'. Astfel, turiștii vor ști exact unde ar trebui să aștepte pentru a fi în siguranță”, precizează compania.

Investiții noi de 1,8 miliarde dolari în Fondul Proprietatea

Fondul Proprietatea anunță că a atras peste 1,8 miliarde de dolari sub forma de noi investiții străine de portofoliu în România, în cei zece ani de la listarea la Bursa de Valori București (BVB), iar volumul tranzacțiilor cu acțiuni FP a reprezentat 35% din volumul total de acțiuni tranzacționate pe BVB în perioada 2011-2020. Fondul Proprietatea sărbătorește zece ani de la listarea pe Bursa de Valori București. ”Comitetul Reprezentanților salută eforturile depuse de Franklin Templeton în calitate de administrator al Fondului Proprietatea în ultimii zece ani. Fondul nu numai că a generat randamente excelente pentru acționarii săi, dar, sub administrarea profesionistă și atentă a administratorului de fond, a contribuit semnificativ la dezvoltarea pieței de capital din România. Eforturile administratorului în vederea îmbunătățirii guvernanței corporative și a transparenței în companiile din portofoliul Fondului au avut un efect pozitiv pe piața de capital locală. Comitetul Reprezentanților în cooperare cu Franklin Templeton au deschis calea în această direcție și continuă să creadă că această abordare fermă va aduce beneficii tuturor părților interesate în viitor”, spune Piotr Rymaszewski, președinte al comitetului reprezentanților al Fondului Proprietatea. Între 2011-2020, FP s-a clasat pe locul întâi în topul celor mai tranzacționate acțiuni la BVB și pe locul cinci in clasamentul celor mai mari companii cotate la BVB, reprezentând aproape 7% din capitalizarea totală a pieței. ”Accelerarea schimbărilor pozitive în rândul companiilor din portofoliul Fondului a deblocat o valoare semnificativă în ultimul deceniu. Privim viitorul cu entuziasm, optimism și încrederea că vom înregistra în continuare reușite în România”, spune Johan Meyer, CEO Franklin Templeton Investments Romania și manager de portofoliu Fondul Proprietatea. De asemenea, fondul arată că a atras peste 1,8 miliarde de dolari sub forma de noi investiții străine de portofoliu în România. FP a încheiat totodată jumătate dintre tranzacțiile speciale (cum ar fi listările publice initiale, listările publice secundare și plasamentele private accelerate) executate pe BVB în perioada 2012 - 2020.

Radu Crăciun: Susținem creșterea contribuției la Pilonul II la 4,75%

Susținerea creșterii contribuției la Pilonul II pentru atingerea țintei de 4,75% anunțată pentru 2024 reprezintă una dintre prioritățile Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) în acest an, în ceea ce privește cadrul legislativ, a afirmat luni Radu Crăciun, președintele APAPR. "Susținem în continuare creșterea contribuției la Pilonul II pentru atingerea țintei de 4,75% care a fost anunțată pentru 2024. Înțelegem care sunt constrângerile bugetare, mai ales în contextul pandemiei. În același timp, sperăm ca această creștere la 4,75% să fie una graduală, care să asigure o creștere constantă an de an a comtribuțiilor la Pilonul II, astfel încât să conveargă către această țintă de 4,75% pentru 2024", a menționat Radu Crăciun. Totodată, președintele APAPR a subliniat că sistemul de pensii private trebuie să recupereze decalajul care îl desparte de alte componente ale sectorului financiar la capitolul digitalizare. "Pentru 2021 avem un număr de priorități pe care ne dorim să le promovăm prin dialog instituțional cu ASF, Guvernul și Parlamentul României. Printre acestea se regăsesc adoptarea unei legi pentru plata pensiilor private, stabilirea limitei de deductibilitate pentru pensiile ocupaționale și modificările legislației secundare în vederea digitalizării operațiunilor fondurilor de pensii private și a comunicării cu participanții", a mai spus Radu Crăciun. În opinia sa, în România este de dorit o politică fiscală care să încurajeze economisirea pe termen lung. "Cred că, în general, în România este de dorit o politică fiscală care să încurajeze economisirea pe termen lung, indiferent de modul în care ea se realizează. Cu alte cuvinte, o deductibilitatea fiscală care să stimuleze economisirea prin pensii private, asigurări de viață, asigurări de sănătate și orice alt mod de a economisi pe termen lung pentru pensii ar trebui să fie încurajată din punct de vedere fiscal", a adăugat președintele APAPR. La momentul începerii colectării, în luna mai 2008, cota de contribuție la fondul de pensii era de 2% din baza de calcul. Inițial, era prevăzută o creștere a cotei de contribuție la Pilonul II cu 0,5 puncte procentuale pe an, adică o majorare a cotei la 6% în termen de 8 ani. Prin derogare de la aceste dispoziții legale, cota contribuției la Pilonul II a rămas însă la 2%. Astfel, termenul de 8 ani pentru atingerea cotei de 6% a fost majorat la 9 ani și modul de creștere a cotei procentuale a fost modificat în sensul creșterii cu 0,5 puncte procentuale pe an până în anul 2015 inclusiv și cu 0,1 puncte procentuale în anul 2016, respectiv cu 0,9 puncte procentuale în anul 2017. În anul 2016, cota contribuției era 5,1%, care s-a păstrat și în anul 2017. Începând cu anul 2018, cota contribuției a fost redusă la 3,75%, în contextul includerii contribuției angajatorului în baza de calcul, respectiv în venitul salarial brut.

Chirițoiu: Ne vom strădui cu toții să accelerăm listarea Hidroelectrica

Atragerea fluxurilor de capital depinde de ofertă, iar aici, desigur, ne vom strădui cu toții să accelerăm listarea Hidroelectrica și, posibil, și a altor companii unde statul are o prezență majoritară, a declarat, luni, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, într-o conferință de presă dedicată aniversării a 10 ani de la listarea Fondului Proprietatea (FP) pe piața locală de capital. "Așteptăm cu toții să vedem fluxuri mai mari de capital, ceea ce se poate traduce și în valori mai bune. Desigur, trebuie să ajutăm atragerea fluxurilor de capital dacă vom crește și oferta. Și aici, desigur, ne vom strădui cu toții să accelerăm listarea Hidroelectrica și posibil și a altor companii unde statul are o prezență majoritară și care vrea să rămână majoritară. Când a pornit Fondul Proprietatea exista o doză de scepticism. Îmi aduc aminte că șeful meu de la vremea respectivă era sceptic privind această metodă de a compensa foștii proprietari, de a-i despăgubi pe oameni. Ce am înțeles din acești ani este că principalul beneficiu pe care l-a adus Fondul Proprietatea în economie a venit din partea guvernanței economice. Aici, Fondul a fost foarte util pentru noi ca instituție și pentru economia României, în general, pentru că a îmbunătățit transparența, regulile de funcționare în instituțiile de stat au redus dimensiunea numitor practici din companiile de stat și ne-a ajutat uneori să nu aruncăm bani pe apa sâmbetei prin programe scumpe de restructurare. Dacă pui mai mulți bani în ceva de merge prost nu o să poată să meargă bine, ci doar vei reuși să pierzi mai mulți bani", a precizat Chirițoiu. Conform acestuia, este important ca în România să fie creat un cadru de reglementare transparent care să permită companiilor să ia deciziile cele mai potrivite.

Ștampila a fost eliminată din semnăturile oficiale, la nivelul Ministerului Dezvoltării

Ministrul Cseke Attila a decis, prin ordin de ministru, că, la nivelul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), nu vor mai fi folosite sigiliul sau ștampila, certificarea autenticității și forța juridică a actelor fiind date de semnătura ministrului ori a persoanei competente. ”Ordinul de ministru face referire și la persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum și entitățile fără personalitate juridică care nu mai au obligația de a aplica ștampila pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente ori înscrisuri depuse la MDLPA. Dispozițiile acestui ordin se aplică și la nivelul instituțiilor publice și organelor de specialitate ale administrației publice centrale aflate în subordinea MDLPA, precum și la nivelul unităților care funcționează sub autoritatea MDLPA”, a transmis, luni, Ministerul, într-n comunicat de presă.  Potrivit sursei citate Codul Administrativ prevede că, începând cu 1 ianuarie 2020, ștampila este necesară numai pentru proiectele și actele normative adoptate sau emise de instituțiile sau autoritățile publice enumerate în Constituție.  Această prevedere va fi aplicată și pentru actele și documentele folosite în relația cu MDLPA, a precizat ministrul: ”Funcționarii din cadrul Ministerului nu vor mai cere ștampilă pe o cerere sau un contract, de exemplu, iar încălcarea acestei prevederi constituie abatere disciplinară și se sancționează conform legii”.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 1,58%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut luni de la 1,60% la 1,58%, nivel atins ultima oară pe 29 septembrie 2017, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a coborât de la 1,71% la 1,68%. Este cel mai scăzut nivel al ROBOR atins după 28 septembrie 2017, când indicatorul a fost de 1,57%. Consiliul de administrație al BNR, întrunit pe 15 ianuarie 2021, a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an, de la 1% pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an de la 2% pe an. De asemenea, BNR a mai decis păstrarea nemodificată a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.

Avertismentul Apple în legătură cu iPhone 12

Cel mai nou smartphone Apple trebuie ținut la o anumită distanță de echipamentele medicale care pot fi perturbate de undele magnetice și radio, avertizează chiar Apple. Gigantul american, Apple, și-a actualizat pagina de suport care vorbește despre influența pe care cel mai nou smartphone al său o poate avea asupra anumitor echipamente medicale, specificând acum distanța minimă la care iPhone 12 trebuie ținut de acestea. Încă de când a lansat iPhone 12, Apple a scris în paginile de suport ale noilor sale smartphone-uri despre interferențele care pot afecta echipamentele medicale, din cauza numărului mai mare de magneți din telefon. Acum, compania americană spune clar la ce distanță este sigur ca un utilizator ce are implantat un device medical să țină un iPhone 12. Astfel, smartphone-ul trebuie să aibă o distanță de cel puțin 15 centimetri sau de 30 centimetri când este încărcat wireless. Trebuie avută grijă, în special, în cazul unor dispozitive precum stimulatoarele cardiace și defibrilatoarele.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.