MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Jumătate din banii românilor care stau în bănci nu produc nimic
Așa apreciază Robert Burlan, directorul de Investiții la Raiffeisen Asset Management
Aproximativ jumătate din banii românilor care stau în bănci nu produc nimic, a declarat marți directorul de Investiții la Raiffeisen Asset Management, Robert Burlan, care le-a recomandat românilor să își plaseze banii în fonduri de investiții. “Eu m-aș adresa în primul rând nu celor care au decis să investească și își pun problema să meargă în fond sau direct în piață, ci celor care încă nu s-au decis să investească, pentru că la finalul anului 2019 în conturile bancare curente existau 104 miliarde de lei, în creștere cu 20 de miliarde de lei comparativ cu finalul anului precedent. Spre comparație, în depozite la termen erau 118 miliarde de lei, deci aproximativ jumătate din banii care stau în bănci ai românilor nu produc nimic. Dintre aceștia, 60% sunt conturi în lei, aproximativ 40% sunt conturi în valută, din care mare parte sunt în euro”, a afirmat Robert Burlan, la o conferință despre situația fondurilor de investiții organizată de Bursa de Valori București. Acesta a calculat că aproximativ un miliard de euro au fost pierduți de faptul că sumele din bănci nu au fost investite de proprietari. “Dacă ne-am uita la performanța de anul trecut pentru fondurile de investiții de tip fixed income, în lei, care a fost între 4% și 5%, iar pentru cele în euro în special a fost între 3% și 4%, dacă facem un randament mediu, 60-40, rezultă un randament de 4 și ceva la sută care ar fi fost obținuți de acești bani dacă ar fi fost puși la lucru. Adică circa un miliard de euro a fost costul de oportunitate al neplasării, al neinvestirii acelor bani. Cred că aceasta este cifra relevantă, și chiar dacă anul trecut să zicem că a fost un an excepțional și din punct de vedere al randamentelor fondurilor de instrumente cu venit fix, doar dacă ne referim la o diferență de randament de 1% pe o perioadă de economisire de-a lungul unei vieți de 30%, acest 1% poate să-ți aducă cu 20% mai mulți bani la finalul perioadei de economisire”, a precizat directorul de Investiții al Raiffeisen Asset Management. Robert Burlan a subliniat pentru investirea într-un fond de investiții este necesară o sumă minimă de 100 sau de 200 de lei. “Ca atare chiar merită să te uiți să îți valorifici economiile, costul de oportunitate este unul semnificativ, iar soluțiile de investire în fondurile de investiții sunt unele cât se poate de variate: sunt fonduri cu profil de risc de la foarte defensiv până la foarte agresiv, este o paletă foarte largă de fonduri de investiții. Investirea în fonduri este una accesibilă, ca orice produs bancar, suma necesară pentru investire este de cele mai multe ori de ordinul a 100, a 200 de lei, și de asemenea, așa cum arată cifrele trecute, investiția în fonduri se dovedește a fi una profitabilă pentru investitori pe termen mediu și lung”, a adăugat reprezentantul Raiffeisen Asset Management.
BNR: Coronavirusul ar putea determina scăderea inflației din România
u “din experiența noastră internațională, astfel de luări de poziție nu sunt întâmplătoare, negândite, sunt cântărite cuvintele”, susține guvernatorul BNR
Banca Națională a României a inclus la capitolul factori care ar putea contribui la reducerea inflației din acest an răspândirea coronavirusului, care ar putea determina încetinirea economiei globale, a declarat, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă pe tema Raportului asupra inflației. Enunțul a fost inserat într-un slide din prezentarea BNR privind potențialele cauze de abatere a inflației de la traiectoria proiectată. “Nu avem date suplimentare, însă am hotărât să introducem această frază din două motive: pentru că am văzut cum a reacționat Organizația Mondială a Sănătății și mai ales ultima declarație sau opinie a unui institut din Marea Britanie. Din experiența noastră internațională, astfel de luări de poziție nu sunt întâmplătoare, negândite, sunt cântărite cuvintele. Ce a apărut acum o zi sau două în Marea Britanie este mai mult decât de luat în considerare. Astfel că am introdus acest element. Deocamdată este la capitolul “riscuri”, mai degrabă “incertitudini”. Dar tendința va fi să scadă creșterea economică în lume”, a precizat guvernatorul. Alți factori luați în calcul de BNR care ar putea duce inflația la o valoare mai mică decât cea prognozată sunt: evoluția economiei zonei euro (tensiuni geopolitice, vulnerabilități ale unor piețe emergente), posibila escaladare a conflictelor comerciale, finalizarea Brexitului, precum și conduita acomodativă a politicilor monetare ale BCE și Fed. În schimb, liberalizarea piețelor de energie și gaze naturale ar putea duce la o inflație mai mare decât cea prognozată, la fel și problemele de pe piața muncii, respectiv insuficiența și necorelarea ofertei de forță de muncă cu cererea. Banca Națională a României a redus prognoza de inflație pentru 2020 la 3%, de la 3,1%, cât era estimarea anterioară, a anunțat, marți, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, într-o conferință de presă. Pentru anul următor, banca centrală previzionează o inflație de 3,2%.
Câștigul salarial mediu net a urcat cu 5,1%
Câștigul salarial mediu nominal net a fost, în decembrie 2019, de 3.340 lei, în creștere față de luna precedentă cu 161 lei (Â5,1%), potrivit datelor anunțate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13% Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (7689 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1853 lei). Totodată, în luna decembrie 2019, câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5.465 lei, cu 269 lei (Â5,2%) mai mare decât în luna noiembrie 2019 Indicele câștigului salarial real, calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum, a fost 108,6% pentru luna decembrie 2019 față de aceeași perioadă a anului precedent. Indicele câștigului salarial real a fost 104,7% pentru luna decembrie 2019 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 228,1%, cu 10 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna noiembrie 2019. În luna decembrie 2019, în majoritatea sectoarelor economice, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna noiembrie 2019 ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare) De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte), cât și a disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice. Cele mai mari creșteri ale câștigului salarial mediu net au fost între 22,0% și 25,5% în intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), extracția cărbunelui superior și inferior, fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, industria metalurgică, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, alte activități extractive. Cele mai mari scăderi ale câștigului salarial mediu net au fost de 6,5% în activități de editare, respectiv de 3,2% în fabricarea produselor din tutun.
Guvernatorul BNR avertizează împotriva majorării pensiilor cu 40%
Întrebările dacă există sau nu bani pentru majorarea pensiilor sunt ciudate, în contextul în care România are deficite atât de mari, însă o soluție ar fi împrumuturile, a declarat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă. El a fost întrebat de jurnaliști dacă România își permite majorarea cu 40% a pensiilor și dublarea alocațiilor, în condițiile în care Comisia Europeană va declanșa în perioada următoare procedura de deficit excesiv. “Ministrul Finanțelor și premierul au spus foarte clar că au inclus creșterea în bugetul cu un deficit de 3,6%. Deci mai mult cred că trebuie să discutați cu dânșii”, a răspuns Isărescu. El a amintit că există și opinia Consiliului Fiscal pe această temă, pe care a catalogat-o ca fiind serioasă și profesionistă. “Avem și o opinie serioasă, solidă, profesionistă, a Consiliului Fiscal, deci noi ne putem așeza la masă să discutăm pornind de la un material serios. Dar dacă singura întrebare care se pune este dacă sunt sau nu bani pentru (creșterea pensiilor cu - n.r.) 40% chiar nu vreau să mai comentez, că am văzut că sunt comentat suficient. Eu unul nu mă pot așeza la o asemenea masă și nici nu pot să răspund și îmi cer scuze”, a precizat guvernatorul. Întrebat ce părere are despre alocații, Isărescu a glumit, precizând că are o părere bune despre alocații și pensii, însă discuția este despre situația fiscal-bugetară a țării. “Aici, părerea BNR este că avem o problemă majoră. Sunt două deficite mari și cred că trebuie să ne așezăm să discutăm serios despre ele. (...) Comisia va spune ceva, Guvernul va trebui să răspundă, iar noi aici va trebui să stăm cu arma la picior ca să nu se strice lucrurile”, a mai spus el. Pe de altă parte, ministrul demis al Finanțelor, Florin Cîțu a spus că România va intra în procedura de deficit excesiv, acest lucru nu poate fi evitat și cel mai devreme se poate întâmpla în martie. “Discuțiile sunt cu Comisia Europeană.(...) Și, da, România va intra în procedura de deficit excesiv. Încă un cadou lăsat României de cei de la PSD: procedura de deficit excesiv. Nu putem să evităm acest lucru, dar ce putem noi să facem este să ne asigurăm că venim cât mai repede cu deficitul pe ESA sub 3%. Am arătat deja acest lucru în strategia fiscal-bugetară. Ne întoarcem sub 3% în 2022, pentru că este cel mai rapid, dar în același timp nu vrem să influențăm negativ economia”, a spus Cîțu la Realitatea Plus. Acesta a subliniat că există o comunicare permanentă cu Comisia Europeană pe acest subiect, iar decizia când va fi demarată depinde de CE. “În ceea ce privește comunicarea cu Comisia Europeană, suntem în permanentă comunicare cu Comisia Europeană pe acest subiect. Decizia de a porni procedura de deficit excesiv pentru România este la Comisia Europeană. Vom vedea când vor lua această decizie. Dar informații în ceea ce privește execuția bugetară pe ESA, pe cash, le transmitem de fiecare dată când ni le cer. Am avut comunicări pe această temă, decizia vom vedea când va dori Comisia să o ia. Cel mai devreme este în martie, dar poate să fie și în mai, depinde de Comisia Europeană”, a explicat ministrul.
Programul Rabla 2020 va fi extins șI la motociclete
Românii vor putea cumpăra și motociclete prin Rabla 2020 iar aceia care vor achiziționa un autovehicul electric nu vor putea vinde bunul pentru o perioadă de cel puțin un an, a anunțat marți, ministrul demis al Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe. Programele Rabla Clasic și Rabla Plus vor avea, în acest an, un buget total de 545 de milioane de lei, din care 140 de milioane de lei doar pentru achiziția de mașini electrice sau hibrid plug-in. “Pentru Rabla Clasic investim un buget mai mare decât anul trecut, 405 milioane de lei. Această sumă ne va permite să creștem la 60.000 numărul mașinilor uzate pe care le vom scoate din trafic. Românii care vor să fie pe lista celor 60.000 de beneficiari trebuie să știe că valoarea primei de casare rămâne la 6.500 de lei, aproximativ 1.350 de euro. Această primă poate să crească cu încă 1.000 de lei dacă mașina nou cumpărată se înscrie în pragul de emisie de 96 grame de CO2. Am introdus un ecobonus nou în Rabla Clasic, valoarea lui fiind de 1.000 de lei adăugați la prima de casare, ce se poate cumula cu prima de casare în cazul în care mașina nouă cumpărată este una cu sistem GPL, mult mai puțin poluantă cu mediul înconjurător. Noutățile nu se opresc aici. Am decis inclusiv creșterea ecobonusului pentru mașinile hibride convenționale, cele care nu se încarcă la priză, de la 1.700 de lei la 2.500 de lei”, a spus Alexe. Acesta a menționat, totodată, că pentru cumpărarea unei motociclete prin Programul Rabla Clasic, valoarea voucherului va fi de 3.500 de lei, în schimbul casării unui autovehicul uzat. “Suma maximă care poate fi decontată din costurile unei mașini prin Rabla Clasic este de 2.000 de euro în cazul în care mașina nouă respectă regulile a două ecobonusuri. De exemplu, dacă un român va alege să cumpere o mașină hibrid convențională cu un grad de emisie de 96 de grame de CO2 i se va deconta din costul total al mașinii 2.000 de euro. Cu alte cuvinte, ecobonusurile vor putea fi combinate între ele și adăugate la prima de casare, așa cum am explicat. Rabla Clasic mai vine cu o noutate: posibilitatea de a achiziționa motociclete. Este pentru prima dată când vom face acest lucru și sperăm că vom satisface dorința a foarte mulți români care au așteptat această noutate. Și în acest caz, trebuie casat un autovehicul vechi. Prima de casare pentru motociclete este de 3.500 de lei. De ce 3.500 de lei ? Pentru că vrem să fie echitate între cumpărătorii de mașini și cei de motociclete. Dacă la mașini decontăm în jur de 10% din valoarea autovehiculului nou, am vrut să păstrăm aceeași proporție și la motociclete, acestea fiind ceva mai ieftine decât autovehiculele”, a subliniat ministrul. În privința Programului Rabla Plus din acest an, bugetul va crește cu 45% față de 2019, până la 140 de milioane de lei, intenția fiind aceea de a stimula folosirea mașinilor electrice în traficul urban. “Programul Rabla Plus, prin care stimulăm transportul cu emisii zero sau aproape de zero vine cu noutăți. Pentru anul acesta avem cel mai mare buget de când există acest program, adică 140 de milioane de lei, creștere de 95 de milioane de lei cât a fost în 2019. Nu întâmplător am crescut acest buget, pentru că vrem cât mai multe mașini electrice în traficul urban din țară. Deocamdată, mașinile electrice reprezintă mai puțin de 1% față de cele convenționale. Păstrăm neschimbată cea mai mare primă de casare din Europa pentru mașinile electrice, 10.000 de euro pentru full electric și circa 4.500 de euro pentru mașinile hibride plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autovehiculului nou. Cu bugetul de anul acesta, 2.500 de români își pot cumpăra mașini full electric și 400 de români hibride plug-in. Practic, ne propunem ca obiectiv să introducem într-un an la fel de multe mașini hibride și electrice cât au fost introduse în ultimii patru ani, de când avem Rabla Plus”, a declarat Costel Alexe. Ministrul de resort a menționat, totodată, că persoanele care vor achiziționa un autovehicul electric prin Rabla Plus nu vor avea dreptul că înstrăineze bunul pe o perioadă de cel puțin an an. “O noutate a programului este de a nu înstrăina mașina cel puțin un an. E normal să ne asigurăm că aceste mașini rămân în traficul din țară. Această condiție nu exista și tare aș vrea să știu câte mașini din cele 2.500 cumpărate în acest program mai sunt în țară. De asemenea, pot fi achiziționate motociclete cu propulsie electrică. Cei care își doresc un astfel de vehicul, primesc prin AFM 3.000 de lei, adică peste 600 de euro. Dacă aleg să-și caseze un vehicul, poate ajunge să deconteze 2.000 de euro din prețul acestei motociclete cu propulsie electrică”, a explicat șeful de la Mediu.
Ford Craiova accelerează puternic
În 2020, Ford Craiova urmează să atingă un nou record în ceea ce privește producția de vehicule, peste 1000 de vehicule construite pe zi, câte unul la fiecare 67 de secunde, a anunțat, marți, compania. “Producția motorului 1.0 EcoBoost va sprijini ritmul de asamblare al vehiculelor, atingând un vârf zilnic de cadență de aproximativ 1700 de motoare, unul la fiecare 42 de secunde. Noul Ford Puma va fi de asemenea livrat și în Australia, începând din prima parte a acestui an; primul vehicul construit în România care va fi exportat către această țară”, se arată în comunicat. Ford Craiova exportă acum vehicule în peste 50 de piețe din întreaga lume. Din 2008 până în prezent, Ford a investit la Craiova 1.5 miliarde de euro. Aproximativ 3400 de locuri de muncă au fost create în ultimii trei ani, iar numărul total al angajaților a ajuns la 6300 de persoane. Ford România confirmă că unitatea de producție de ultimă generație de la Craiova va atinge anul acesta un record al volumului de asamblare zilnic: peste 1000 de unități Puma și EcoSport, astfel că o mașină este produsă la fiecare 67 de secunde.
Repatrierea rezervei de aur ne va costa scump
Repatrierea rezervelor de aur ale României ar costa de 10-20 de ori mai mult decât comisionul plătit Băncii Angliei pentru depozitarea lui acolo, a declarat, ieri, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă. “Vom respecta legea, așa cum a votat Parlamentul. Dar ne-am trimis punctul de vedere, și la Guvern, și la Parlament, și am arătat adevăratele costuri ale repatrierii, pentru că în public s-au făcut multe afirmații și s-au vânturat multe lucruri neadevărate. Și despre costuri, și despre aurul de la Londra, despre ce fac alte țări. Încă o dată, spunem: nu am făcut nimic altceva decât au făcut și alte țări. Iar dacă ele și-au repatriat o parte din aurul din străinătate, de la Londra sau New York, au ajuns cam la proporția pe care o avem noi: 50% în țară, 50% în străinătate”, a spus Isărescu. Potrivit acestuia, costurile transportului sunt foarte mari, mai ales cele privind asigurarea. “Ne costă mai mult decât comisionul rezonabil pe care îl cere Banca Angliei, dacă ținem aurul acolo. Ne costă de vreo 10-20 de ori mai mult. Și eu cred că ai noștri colegi de la direcția de specialitate au fost chiar timizi în a spune toate costurile. Sunt costuri de asigurare foarte mari pentru orice transport de metale prețioase. Ne costă foarte mult transportul din mijlocul Londrei la Heathrow, dacă ar fi adus cu avionul”, a precizat șeful băncii centrale.
Google Chrome va bloca download-urile nesigure
Din considerente de securitate, începând cu luna aprilie, cel mai folosit browser va iniția un proces care, treptat, va duce la blocarea completă a download-urilor din afara conexiunilor securizate. Google vrea să se asigure că pe lângă conexiunile HTTPS folosite de site-uri nu se pot strecura fișiere nesigure, care pot duce la instalarea de malware. Unele site-uri, deși au trecut la HTTPS, nu folosesc acest protocol pentru toate transferurile, ceea ce reprezintă o sursă de nesiguranță pentru utilizatori. De aceea, Google a pus la cale un plan în cinci etape pentru Chrome, care va debuta în aprilie și se va finaliza prin blocarea completă a download-urilor nesigure. Începând cu Chrome 82, care va fi lansat în luna aprilie, browser-ul va afișa o avertizare atunci când se încearcă descărcarea unui fișier executabil nesigur. Pasul 2 este blocarea completă a executabilelor în Chrome 83, versiune din care vor fi afișate avertizări pentru arhive. În Chrome 84 vor fi blocate arhivele și afișate avertizări pentru documente și fișiere .txt. Din versiunea 85 vor fi blocate documentele și .txt-urile și vor fi afișate avertizări pentru fișierele multimedia. În fine, toate tipurile de fișiere din surse nesigure vor fi blocate în Chrome 86.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
