Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Investițiile străine au ajuns în 2018 la 5,266 miliarde euro

Corneliu Condurache
29 sep 2019 872 vizualizări

Așa arată un raport publicat recent de către BNR

Fluxul net de investiții străine directe (ISD) în anul 2018 a înregistrat nivelul de 5,266 miliarde euro, informează BNR în raportul privind investițiile străine directe de anul trecut. Participațiile la capitalurile proprii ale investitorilor străini direcți în întreprinderile investiție străină directă din România însumează 5,546 miliarde euro. Participațiile la capitalurile proprii sunt formate din aportul la capitalul întreprinderilor ISD, în valoare de 2.973 miliarde euro, la care se adaugă profitul reinvestit, în sumă de 2,573 miliarde euro. Profitul reinvestit a rezultat prin scăderea din profitul după impozitare realizat în anul 2018 de către întreprinderile ISD profitabile, în valoare de 8,930 miliarde euro, a dividendelor repartizate în anul 2018 de către întreprinderile ISD, în valoare de 3,551 miliarde euro, precum și a pierderilor înregistrate de întreprinderile ISD care au încheiat anul 2018 cu pierderi, în valoare de 2,807 miliarde euro. Credit net al întreprinderilor investiție străină directă în relația cu investitorii străini direcți și companiile din cadrul grupului acestora are valoarea de -280 milioane euro (valoarea creditelor nete primite de la investitorii străini a fost mai mică decât valoarea creditelor nete acordate acestora). Creditul net cuprinde atât creditele pe termen lung, cât și pe cele pe termen scurt. Fluxul net de ISD din anul 2018 s-a orientat preponderent spre comerț (1,580 miliarde euro), urmat de industria prelucrătoare (1,362 miliarde euro); în cadrul acesteia, principalele activități beneficiare de investiții străine directe au fost mijloace de transport (337 milioane euro), alimente, băuturi și tutun (329 milioane euro) și prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice (205 milioane euro). Alte activități care au atras un volum important de investiții directe au fost intermedieri financiare și asigurări (896 milioane euro), precum și construcții și tranzacții imobiliare (581 milioane euro). Cele mai importante aporturi la capital (majorări de capital) s-au înregistrat în ramurile industria prelucrătoare (1,016 miliarde euro), construcții și tranzacții imobiliare (594 milioane euro) și comerț (335 milioane euro). Profitul reinvestit a atins cel mai înalt nivel în industria prelucrătoare (991 milioane euro); un nivel ridicat al profitului reinvestit s-a înregistrat și în sectoarele comerț (843 milioane euro) și intermedieri financiare și asigurări (592 milioane euro). Creditul net intragrup a avut o contribuție negativă (-280 milioane euro) față de o contribuție pozitivă de 829 milioane euro în 2017. Principalul sector de activitate care a beneficiat de finanțări prin intermediul creditului net intragrup a fost comerțul (401 milioane euro). Soldul investițiilor străine directe la 31 decembrie 2018 a înregistrat nivelul de 81,124 miliarde euro. Capitalurile proprii (inclusiv profitul reinvestit acumulat) ale întreprinderilor ISD deținute de nerezidenți aveau la sfârșitul anului 2018 valoarea de 57,479 miliarde euro (70,85 la sută din soldul final al ISD), iar creditul net primit de către acestea de la investitorii străini direcți, inclusiv din cadrul grupului, valoarea de 23,645 miliarde euro, reprezentând 29,15 la sută din soldul final al ISD.

Interesul pentru construcția de imobile rezidențiale este în scădere

u în luna august 2019, s-au eliberat 3766 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale

În luna august 2019, s-au eliberat 3766 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 10,9% față de luna iulie 2019 și cu 7,2%, față de luna august 2018, informează INS. În perioada 1.I – 31.VIII.2019, s-au eliberat 28.336 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 2,3% față de perioada corespunzătoare a anului precedent. În luna august 2019 s-au eliberat 3.766 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, din care 68,2% sunt pentru zona rurală. Distribuția în profil regional în luna august 2019 evidențiază o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-459 autorizații), comparativ cu luna precedentă. Această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (-127 autorizații), Centru (-118), Sud-Muntenia (-110), București-Ilfov (-50), Sud-Vest Oltenia (-36), Vest (-20) și Nord-Est (-15). Creștere a fost în regiunea de dezvoltare Sud-Est (Â17 autorizații). În luna august 2019 față de luna corespunzătoare a anului precedent, se remarcă o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-293 autorizații), scădere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: București-Ilfov (-103 autorizații), Vest (-100), Sud-Muntenia (-68), Sud-Vest Oltenia (-44), Nord-Vest (-34) și Centru (-17). Creșteri au fost în regiunile de dezvoltare Nord-Est (Â48 autorizații) și Sud-Est (Â25). În perioada 1.I – 31.VIII.2019 s-au eliberat 28.336 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 2,3% față de perioada 1.I – 31.VIII.2018. Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: București-Ilfov (-567 autorizații), Vest (-478), Sud-Muntenia (-68), Nord-Est (-46) și Sud-Vest Oltenia (-5). Creșteri au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (Â327 autorizații), Nord-Vest (Â93) și Centru (Â71).

Șapte români din zece beneficiază de sistemul publice de alimentare cu apă

Populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă a reprezentat 69,4% din populația rezidentă a României în anul 2018, adică 13.515.626 persoane, informează INS. În mediul urban populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă a reprezentat 98,7% din populația rezidentă urbană, iar în mediul rural 35,3% din populația rezidentă rurală a țării. În anul 2018 populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 13.515.626 persoane, reprezentând 69,4% din populația rezidentă a României, cu 285.927 persoane mai mult decât în anul 2017. În mediul urban s-au înregistrat 10.342.627 persoane deservite de sistemul public de alimentare cu apă, reprezentând 98,7% din populația rezidentă urbană, iar în mediul rural 3.172.999 persoane, reprezentând 35,3% din populația rezidentă rurală a țării. La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populației conectate la sistemul public de alimentare cu apă, în total populație rezidentă, s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (86,2%), urmată de regiunea Sud-Est (81,0%). Gradul cel mai redus de racordare s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (48,8%), urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia (57,0%). În anul 2018 volumul de apă distribuită a fost de 1.152.732,1 mii m3 , cu circa 27.284,2 mii m3 mai mare decât în anul 2017. Cea mai mare cantitate de apă distribuită a fost către populație, respectiv 517.806,4 mii m3. Cele mai mari cantități de apă distribuită s-au înregistrat în bazinele hidrografice Buzău-Ialomița (24,2%), respectiv Argeș-Vedea (19,9%).

Șomajul a scăzut în UE la cel mai redus nivel din ultimele două decenii

Șomajul a scăzut în UE 28, în august, la 6,3%, cel mai redus nivel din ianuarie 2000, dată la care au început înregistrările în uniune, informează Eurostat. În zona euro șomajul a fost în august 7,4%, în scădere de la 7,5% în iulie și 8% în august 2018. Aceasta este cea mai redusă rată a șomajului din mai 2008. Estimările indică 15,432 milioane persoane în UE care nu au loc de muncă. Cea mai redusă rată a șomajului se înegistrează în Cehia (2%) și Germania (3,1%), iar cele mai ridicate sunt în Grecia (17%) și Spania (13,8%). România se află, cu 3,8%, pe locul 7 în UE, după Olanda (3,5%) și înaintea Marii Britanii (3,8%). Creșteri ale ratei șomajului, în comparație cu perioada similară a anului trecut, s-au înregistrat în Danemarca, Lituania și Suedia, iar scăderi s-au înregistrat în 24 de state. Șomajul în rândul tinerilor, sub 25 de ani, era 14,2% în UE28 și 15,4% în zona euro.

Volkswagen își înfruntă clienții, în prima audiere în fața justiției germane

Primul mare proces al consumatorilor din Germnia s-a deschis luni împotriva Volkswagen, în care sute de mii de clienți cer despăgubiri în contul mașinilor lor diesel trucate, la patru ani de la izbucnirea "dieselgate", relatează AFP. Prima audiere a acestui proces - care urmează să dureze mai mulți ani - a început după ora 8.000 GMT (11.00, ora României), la tribunalul regional din Brunswick, mutat cu această ocazie într-un centru de congrese. O a doua audiere este prevăzută la 18 noiembrie. Peste 450.000 de persoane s-au înscris în această plângere în grup - prima de acest tip în Germnaia, potrivit unei proceduri adoptate în urma scandalului. Asociația consumatorilor VZBV face oficiul de petent unic și acuză grupul de automobile de faptul că le-a provocat în mod intenționat prejudicii clienților săi prin faptul că a instalat, fără ca ei să știe, un program informatic care făcea vehiculul să pară mai puțin poluant decât era în realitate. ”Aș vrea ca Volkswagen să ramburseze prețul de achiziție”, a declarat pentru AFP Andreas Sarcletti, un client venit de la Hanovra. ”Dar îmi este teamă că procesul va dura prea mult timp”. Această parte judiciară este, pentru moment, cea mai imporantă în acest scandal cu mai multe fațete, în contextul în care constructorul auto încearcă să dea pagina, mizând pe gama electrică. Concret, judecătorii urmează să tranșeze cu privire la aproximativ 50 de puncte, însă problema principală va fi să stabilească dacă Volkswagen a ”cauzat un prejudiciu” și a acționat ”în mod contrar eticii”. ”Suntem încrezători în șansele noastre de succes, pentru că Volkswagen a fraudat”, a dat asigurări AFP, înainte de audiere, Ralph Sauer, avocatul VZBV. Însă Volkswagen apreciază că ”nu există pagube și, astfel, nu există o bază a acestei plângeri”. ”Chiar azi, sute de mii de vehicule sunt folosite” pe drumuri, insistă Martina de Lind van Wijngaarden, o consilieră a întreprinderii. Chiar dacă ar fi împotriva Volkswagen, verdictul nu va antrena în mod direct o rambursare - fiecare consumator înregistrat va trebui, după aceea, să-și valorifice drepturile în mod individual. Examinarea acestei plângeri colective urmează să dureze cel puțin până în 2023, din cauza unui posibil apel la Curtea federală, potrivit Volkswagen. Procedurile individuale ar putea dura peste un an, după aceea. Cu scopul de a scurta procedura, VZBV este ”deschis” unui acord amiabil, dar ”în acest caz, Volkswagen va trebui, până la urmă, să plătească o sumă semnificativă”, a declarat pentru AFP Müller. Constructorul apreciază că un asemenea acord este ”puțin imaginabil”, din cauza eterogenității situațiilor - o parte a dosarelor ar fi dubluri sau privesc clienți care locuiesc în străinătate sau care și-au cumpărat mașina după dezvăluirea cazului. În paralel cu procedura în grup, 61.000 de plângeri individuale au fost depuse în Germania, dintre care o parte au condus la acorduri extrajudiciare. Scandalul a izbucnit în 2015, când Volkswagen a recunoscut că a echipat 11 milioane de vehicule cu programe informatice care trucau. El a costat grupul, între timp, peste 30 de miliarde de euro - reprezentând cheltuieli de judecată, amenzi și despăgubiri, plătite în principal în Statele Unite. Pentru moment, constructorul a plătit în Germania doar trei amenzi, în sumă de 2,3 miliarde de euro, însă rămâne amenințat de o cascadă de proceduri civile și penale.

Standardul Wi-Fi împlinește 20 de ani

Wi-Fi, al doilea cel mai important lucru fără de care oamenii nu vor să trăiască, împlinește 20 de ani, anunță un comunicat de presă. Standardul wireless IEEE 802.11b a fost lansat pe 30 septembrie 1999. Acesta a fost primul standard 802.11 lansat sub denumirea de „Wi-Fi” și a fost un succes comercial, fiind adoptat de mulți furnizori mari de hardware. Noua tehnologie a oferit o libertate fără precedent, costuri mai mici și posibilități noi atât pentru utilizatorii individuali, cât și pentru companii. În 1999, șase companii din domeniul tehnologiei, inclusiv Aironet, achiziționată ulterior de Cisco, au format Wireless Ethernet Compatibility Alliance (WECA). Acest moment este considerat drept începutul rețelelor wireless cunoscute astăzi sub denumirea de Wi-Fi. Toate produsele care poartă logo-ul Wi-Fi „yin-yang” sunt certificate de Wireless Ethernet Compatibility Alliance, care în 2002 a devenit Wi-Fi Alliance. Marcajul Wi-Fi garantează compatibilitatea între diferite dispozitive Wi-Fi, inclusiv compatibilitatea cu vechile generații. La rândul lor, producătorii din domeniul networking au făcut eforturi pentru a îmbunătăți compatibiitatea și performanța Wi-Fi. Lansat în 2002, Cisco Compatible eXtensions este un program gratuit de licențiere care a permis produselor Wi-Fi oferite de alți furnizori să funcționeze în rețelele wireless Cisco, oferind în același timp un nivel sporit de securitate.

Indicele dobânzilor este în creștere ușoară

BNR a anunțat luni noua valoare a indicelui IRCC, care se va lua în considerare în calculul dobânzii variabile a creditelor nou acordate, pentru următoarele trei luni, de 2,66%. Noul IRCC este peste nivelul anterior, 2,63%, calculat în baza valorilor din primul trimestru al anului. Noua valoare marchează a doua creștere consecutivă a indicelui IRCC de când a fost introdus. Valoarea inițială era de 2,36%, ulterior a urcat la 2,63%, pentru ca acum să ajungă la 2,66%, reducând astfel din diferența dintre ROBOR și IRCC. Indicle ROBOR la trei luni a fost luni 3,09%, în creștere ușoară de la 3,07%.

Volumul de lemn exploatat în România a urcat cu 8,9%

Operatorii economici atestați în exploatarea forestieră au raportat, pentru 2018, un volum de lemn exploatat mai mare cu 8,9% față de anul anterior, până la 17,56 milioane metri cubi, potrivit datelor transmise luni de Institutul Național de Statistică (INS). Totodată, în anul 2018 față de anul 2017 s-a înregistrat o creștere cu 8,8% a volumului de lemn rotund (fără coajă) exploatat, până la 15,99 milioane metri cubi. Avansul a fost suținut de speciile rășinoase, care au avut o creștere de 12,2%, cu o pondere de 37,2% în volumul de lemn rotund exploatat. În volumul total de lemn rotund exploatat, ponderea cea mai mare o au speciile de foioase (62,8%), în timp ce speciile de rășinoase acoperă 37,2%. Dintre speciile de foioase, lemnul de fag are ponderea cea mai mare, respectiv 34% din totalul lemnului rotund exploatat. Principala destinație a lemnului rotund a fost reprezentată de bușteni, în proporție de 52,8 %, urmată de lemnul pentru foc în proporție de 34,7%.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.