Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Investițiile imobiliare în România au urcat cu 13% în primul semestru

Ziarul de Vrancea
13 aug 2022 571 vizualizări

Ele au ajuns la 336 milioane de euro și ar putea depăși 1 miliard de euro la nivelul anului

Prima jumătate a lui 2022 s-a încheiat cu investiții imobiliare în valoare totală de 336 milioane de euro în România, cu aproximativ 13% peste nivelul din primul semestru al anului trecut, tranzacțiile în segmentul birourilor reprezentând aproape 63% din volum, potrivit unui raport Colliers, care arată că anul s-ar putea încheia cu un volum total apropiat sau chiar mai mare de 1 miliard de euro. ”Prima jumătate a lui 2022 s-a încheiat cu investiții imobiliare în valoare totală de 336 milioane de euro în România, cu aproximativ 13% peste nivelul din primul semestru al anului trecut, tranzacțiile în segmentul birourilor reprezentând aproape 63% din volum”, potrivit raportului de piață al Colliers pentru primul semestru al anului 2022. În condițiile în care, în ciuda contextului oarecum incert al economiei mondiale, o serie de tranzacții mari, aflate în diverse stadii, sunt încă în curs de derulare, anul s-ar putea încheia cu un volum total apropiat sau chiar mai mare de 1 miliard de euro. Cea mai mare tranzacție din prima jumătate a anului a fost achiziționarea de către S IMMO a Portland Trust EXPO Business Park, un proiect de birouri nou dezvoltat în partea de nord a Bucureștiului, cu peste 110 milioane de euro. Aceasta este și cea de-a cincea tranzacție cu nouă cifre finalizată pe piața locală în cei doi ani și jumătate de la începutul pandemiei, ceea ce este mai mult sau mai puțin comparabil cu numărul de tranzacții mari finalizate în anii anteriori. Printre alte tranzacții notabile se numără și achiziția METAV Business Park, un proiect mixt în interiorul orașului București, de către Alinso Group, dar și vânzarea Speedwell Record Park, un proiect de birouri din Cluj-Napoca, către AYA Properties Fund, pentru 35 de milioane de euro. Consultanții Colliers remarcă faptul că, în timp ce marii investitori instituționali vor continua să dirijeze piața și să genereze cea mai mare parte a activității, se observă și o atenție din ce în ce mai mare din partea potențialilor investitori pentru active care necesită investiții pentru a deveni competitive. Pe viitor, piața va asista probabil la o creștere a acestui tip de tranzacții, în special pe fondul încetinirii creșterii economice și al creșterii ratelor dobânzilor. „Uitându-ne la activitatea investitorilor pe piața din România din ultimii ani, observăm într-o anumită măsură un echilibru între tranzacțiile realizate de investitori noi, respectiv investitori recurenți. În momentul de față, investitorii continuă să manifeste un interes sănătos pentru activele locale și, chiar dacă unii nu au apăsat încă pe accelerație, România rămâne pe radarul lor”, spune Robert Miklo, director investment services la Colliers. Cu toate acestea, investitorii internationali rămân precauți cu privire la evoluțiile din economia globală, cu precădere în ceea ce privește costul riscului și inflația. Deocamdată, aceste evoluții nu au avut încă un impact semnificativ asupra activității locale, dar, la fel ca în cazul oricărei piețe imobiliare, mediul investițional se bazează într-o anumită măsură pe momentum, iar dacă lucrurile nu se îmbunătățesc curând, consultanții Colliers se așteaptă ca o parte din tendința negativă să se transmită. Birourile au rămas cea mai dinamică clasă de active, atrăgând tranzacții în valoare de 63% din volumul total în prima jumătate a anului 2022, retailul a generat aproximativ 16% din cifra de afaceri, iar I&L - 14%.

Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 7,98% pe an

u la începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a revenit sub pragul de 8% pe an, după ce vineri a coborât la 7,98%, de la 8,02% pe an, în ziua precedentă, conform informațiilor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 8,13% pe an, de la 8,19% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,27% pe an, de la 8,32% pe an, joi. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat marți, la conferința de prezentare a Raportului asupra inflației, că băncile au cam sărit calul cu indicele ROBOR și s-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară, "Aici iarăși cred că e nevoie de unele explicații. De regulă între rata de politică monetară și ROBOR există o corelație. Deci ROBOR-ul se mișcă în apropierea ratei de politică monetară și este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Națională și cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanță și overnight. Și ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanța și băncile și așa mai departe. De mai bine de 4 - 5 luni s-a decuplat ROBOR-ul. Așa ca să mă exprim mai pe înțelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat e nevoie de două lucruri. Unu: acestea sunt dobânzi de piață. Și piețele au tendința aceasta să supra-reacționeze. Așa funcționează piețele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune. Overreaction este în engleză. Sunt și alți termeni: overshoot / undershoot. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme", a spus Mugur Isărescu.

Importurile de lapte de vacă au crescut cu aproape 14%

Unitățile procesatoare au colectat cu 4,6% mai puțin lapte de vacă, în primele șase luni ale anului, față de aceeași perioadă din 2021, în timp ce cantitatea importată s-a majorat cu 13,8%, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate vineri. Astfel, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2022, cantitatea de lapte de vacă pe care unitățile procesatoare au colectat-o a scăzut cu 26.682 tone raportat la primul semestru al anului trecut. Scăderi ale producției au fost înregistrate la următoarele produse lactate: unt - cu 576 tone (-10,1%), smântână de consum - cu 2.576 tone (-7,6%), lapte de consum - cu 4.150 tone (-2,2%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse lactate similare) - cu 576 tone (-0,5%). Pe de altă parte, producția de brânzeturi a crescut cu 344 tone (plus 0,7%). Potrivit sursei citate, din ianuarie și până la finele lunii iunie, cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a crescut cu 9.459 tone (plus 13,8%) față de intervalul similar din 2021. În iunie 2022 vs iunie 2021, unitățile procesatoare au colectat o cantitate de lapte de vacă în scădere cu 6.112 tone (-5,5%). Producția s-a diminuat la următoarele produse lactate: unt - cu 267 tone (-26,3%), smântână de consum - cu 653 tone (-11,5%), lapte de consum - cu 2.490 tone (-8,1%) și lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse lactate similare) - cu 437 tone (-2,4%). Singura creștere a fost înregistrată la producția de brânzeturi (plus 218 tone, plus 2,2%). La nivelul lunii iunie 2022, cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a scăzut cu 116 tone (-1,5%), în comparație cu luna corespunzătoare din anul precedent.

Siemens a înregistrat prima pierdere trimestrială din ultimii 12 ani

Siemens a declarat joi că a continuat să înregistreze o cerere industrială puternică în trimestrul trei, dar costurile legate de investiția în Siemens Energy și decizia de a părăsi Rusia au făcut ca grupul de inginerie să înregistreze prima sa pierdere trimestrială din ultimii 12 ani, transmite Reuters. Producătorul de software industrial și trenuri a raportat venituri și comenzi mai mari pentru cele trei luni încheiate la sfârșitul lunii iunie, un semn pozitiv pentru sănătatea sectorului industrial mai larg. În automatizarea fabricilor, filialele din toate regiunile au raportat comenzi cu 20% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, a spus Siemens, în timp ce costurile ridicate ale componentelor și logisticii au fost compensate prin transferarea costurilor către clienți. Directorul general, Roland Busch, a declarat că cererea este încă puternică, în pofida unui mediu afectat de sancțiunile impuse Rusiei, inflația ridicată și efectele în curs de desfășurare ale pandemiei. ”Am captat oportunități semnificative într-un mediu de piață cu o cerere mare continuă. Creșterea noastră puternică a continuat, cu o creștere comparabilă a comenzilor de 20% de la începutul anului fiscal 2022”, a spus el într-un comunicat. Grupul Siemens, ale cărui produse sunt folosite pentru echiparea fabricilor, clădirilor și rețelelor de transport, este considerat ca un etalon pentru economia industrială. Cererea din sectorul european al bunurilor de capital se menține, a declarat bancaBarclays săptămâna trecută, privind rezultatele altor companii din sector, cum ar fi ABB și Schneider Electric. Domenii precum automobilele, construcția de mașini și electronicele, au arătat ”un impuls de creștere subiacent continuu, cu semne de o anumită normalizare”, a declarat reporterilor directorul financiar al Siemens, Ralf Thomas.

Producția industrială a scăzut cu 1% în primul semestru al anului

Producția industrială a scăzut cu 1% ca serie brută și cu 2,7% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în primul semestru al anului, față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). ”În perioada 1.I – 30.VI.2022, comparativ cu perioada 1.I – 30.VI.2021, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 1%, ca efect al scăderilor producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-6,5%) și industriei extractive (-4,4%). Industria prelucrătoare a crescut cu 0,2%”, arată datele INS. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în perioada 1.I – 30.VI.2022, comparativ cu perioada 1.I – 30.VI.2021, a fost mai mică cu 2,7%, ca urmare a scăderilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-6,3%), industria extractivă (-4,4%) și industria prelucrătoare (-1,6%). În luna iunie 2022, producția industrială (serie brută) a scăzut față de luna precedentă cu 4,7%, ca urmare a scăderilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-5,3%), industria prelucrătoare (-4,8%) și industria extractivă (-0,7%). Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mică față de luna precedentă cu 3,9%, ca efect al scăderii producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-4%) și industriei prelucrătoare (-2,8%). Industria extractivă a crescut cu 1,6%. Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 2%, din cauza scăderilor înregistrate de: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-8,6%), industria extractivă (-4,5%) și industria prelucrătoare (-0,8%).

Facebook Messenger va cripta toate conversațiile de anul viitor

Meta a început să testeze criptarea end-to-end pentru serviciul Messenger și plănuiește să lanseze această facilitate pentru toți utilizatorii în cursul anului viitor. Messenger, a doua aplicație de chat deținută de Meta, alături de WhatsApp, oferă de la începutul acestui an opțiunea criptării conversațiilor. Aceasta, însă, nu poate fi folosită decât punctual, la comanda utilizatorului, pentru anumite conversații. Abordarea actuală face ca doar un mic număr de utilizatorii să aibă discuțiile criptate. Asta pentru că, în această formă, doar cei cu adevărat preocupați de propria intimitate se duc activeze această facilitate atunci când consideră necesar. De anul viitor, însă, E2EE (criptarea de la un capăt la celălalt al conversației) va fi activată în mod implicit pentru toți utilizatorii serviciului, adică exact cum este cazul la WhatsApp de mulți ani. Meta spune că în această săptămână a început să facă primele teste în acest sens. Aleatoriu, conversațiile anumitor utilizatori vor fi criptate automat, pentru ca inginerii companiei să vadă cum funcționează această facilitate și ce probleme trebuie rezolvate.

Twitter reintroduce regulile referitoare la dezinformarea electorală

Twitter va reactiva funcțiile de pe platforma sa de socializare necesare pentru a promova informații corecte despre alegerile intermediare din Statele Unite, programate să aibă loc în noiembrie, și va elimina postărilor false și înșelătoare, a spus compania într-o postare pe blog de joi, transmite Reuters. Experții în drepturile civile și dezinformarea online au acuzat rețelele sociale și platformele tehnologice că nu au făcut suficient pentru a preveni răspândirea dezinformării, inclusiv ideea că președintele Joe Biden nu a câștigat alegerile din 2020. Twitter își va aplica politica de integritate civică, introdusă în 2018, la alegerile din 8 noiembrie, când sunt în joc toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților a SUA și aproximativ o treime din cele 100 de locuri din Senatul SUA. Politica interzice utilizatorilor să posteze conținut înșelător menit să descurajeze oamenii de la vot și afirmații menite să submineze încrederea publicului în alegeri, inclusiv informații false despre rezultatul alegerilor.

Prețul benzinei din SUA a scăzut sub 4 dolari pe galon

Prețul mediu al benzinei din Statele Unite a scăzut joi sub 4 dolari pe galon, pentru prima dată din luna martie, oferind o oarecare ușurare șoferilor din cel mai mare consumator de combustibil din lume, transmite Reuters. Prețul mediu la nivel național al benzinei fără plumb a scăzut joi la 3,990 dolari per galon, potrivit Asociației Americane pentru Automobilism. Prețurile benzinei au atins în iunie un nivel record de 5,02 dolari pe galon, ceea ce i-a făcut pe șoferi să cumpere mai puțin combustibil în iulie decât au făcut-o în timpul pandemiei din iulie 2020. Cea mai recentă scădere a prețurilor ar putea ajuta administrația președintelui Joe Biden și pe democrații din Congres în timpul alegerilor intermediare din noiembrie. Casa Albă a luat mai multe măsuri pentru a reduce prețul petrolului în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Biden a declarat miercuri că inflația dă semne de moderare, chiar dacă oamenii ”încă suferă”. La un moment dat, prețul țițeiului, principalul motor al prețurilor la benzină, a ajuns la 139 de dolari pe baril; joi, prețul țițeiului WTI a atins 98 de dolari pe baril.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.