MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Investigație de amploare, în premieră, pe piața forței de muncă
“Mai multe companii din industria de automotive, între care Renault Technologie Roumanie și Alten, suspectate că au impus un nivel minim al drepturilor salariale”, arată Consiliul Concurenței
Consiliul Concurenței a anunțat luni că a declanșat, în premieră, o investigație ce vizează un posibil comportament anticoncurențial al unor companii pe piața forței de muncă calificată/specializată din domeniul producției autovehicule și/sau altor activități conexe (componente și sisteme pentru autovehicule, testare, proiectare) din România. Mai multe companii concurente sunt suspectate că și-au împărțit piața forței de muncă calificată/specializată în domeniul activităților de inginerie automotive și că au impus un nivel minim al drepturilor salariale. Companiile investigate sunt: Renault Technologie Roumanie, Alten Si-Techno Romania, Akka Romserv, Bertrandt Engineering Technologies Romania, Expleo Romania, Fev Ece Automotive și Segula Technologies Romania. De altfel, compania Segula Technologies Romania a fost amendată cu 441.494,13 lei pentru refuzul de a se supune unei inspecții desfășurate de autoritatea de concurență, deoarece nu a permis accesul inspectorilor de concurență în vederea inspectării contului de e-mail al administratorului unic al firmei. "Consiliul Concurenței a declanșat, în premieră, o investigație ce vizează un posibil comportament anticoncurențial al unor companii pe piața forței de muncă calificată/specializată din domeniul producției autovehicule și/sau altor activități conexe (e.g. componente și sisteme pentru autovehicule, testare, proiectare) din România. Companiile investigate sunt: Renault Technologie Roumanie S.R.L., Alten Si-Techno Romania S.R.L., Akka Romserv S.R.L., Bertrandt Engineering Technologies Romania S.R.L., Expleo Romania S.R.L., Fev Ece Automotive S.R.L. și Segula Technologies Romania", a informat autoritatea de concurență. Astfel, autoritatea de concurență deține indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului unor companii concurente cu scopul de a-și împărți piața forței de muncă calificată/specializată în domeniul activităților de inginerie automotive și de a impune un nivel minim al drepturilor salariale. Practicile, numite „no-poach”, prin care companiile se înțeleg să nu contacteze, recruteze și/sau angajeze persoane care lucrează și/sau care au lucrat la vreuna dintre firmele implicate, elimină concurența reală între companii pentru atragerea angajaților, creând bariere artificiale pe piață, scăzând mobilitatea forței de muncă, chiar ținând-o captivă. Practic, aceste acorduri au drept consecință menținerea nivelului salariilor pentru respectivele specializări la un nivel artificial, inferior celui real. Forța de muncă reprezintă o componentă esențială pentru desfășurarea unei activități economice pe piață, costurile cu aceasta reprezentând costuri fixe pentru societățile achizitoare (angajatorii). Prin acordurile de a nu concura pentru anumite categorii de angajați și de a își împărți angajații, companiile își coordonează achiziția de forță de muncă cu scopul de a crește puterea de cumpărare și de a reduce astfel costurile cu forța de muncă. Activitatea de recrutare de forță de muncă reprezintă un parametru concurențial între părțile implicate, fiind aplicabile aceleași reguli privind concurența ca atunci când întreprinderile comercializează bunuri sau prestează diverse servicii. În ultimii ani, autoritățile naționale de concurență europene, precum cele din Lituania, Ungaria, Polonia sau Portugalia, au început să investigheze și să sancționeze acorduri de tipul „no-poach” și de fixare a salariilor. Această tendință a autorităților de concurență reflectă o atenție sporită acordată acordurilor anticoncurențiale pe piețele de forță de muncă, aspect subliniat și de Comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager, care a anunțat recent că acțiunile Comisiei Europene se vor concentra pe astfel de practici din sectorul resurselor umane. În acest context, Consiliul Concurenței a efectuat inspecții inopinate la sediile și punctele de lucru ale companiilor investigate. Inspecțiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurențial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunțare a Consiliului Concurenței în ceea ce privește existența unei încălcări a Legii concurenței.
Tot mai mulți români vor să-și schimbe locul de muncă anul acesta
u în 2022 românii intenționează să-și schimbe jobul, numărul candidaților care au aplicat la joburi în ianuarie a crescut cu 66% față de începutul lui 2021
2022 este anul în care românii intenționează să-și schimbe jobul, arată platforma de recrutare BestJobs, potrivit căreia numărul candidaților care au aplicat la joburi în ianuarie a crescut cu 66% față de începutul lui 2021. Astfel, peste 166.000 de candidați au fost în căutarea unui nou loc de muncă în ianuarie, iar cei mai mulți dintre ei și-au depus CV-ul la câte 7-12 joburi. "Hotărârea angajaților români de a-și schimba jobul se vede clar în datele de pe platforma de recrutare BestJobs, conform cărora peste 166.000 de candidați au fost în căutarea unui nou loc de muncă în ianuarie, iar cei mai mulți dintre ei și-au depus CV-ul la câte 7-12 joburi, în funcție de domeniul de interes. Spre deosebire de 2021, numărul candidaților activi de la început de an a crescut cu peste două treimi", arată compania. Dacă la începutul anului 2021, preponderent candidații cu experiență mai mare de 5 ani căutau să își schimbe jobul, anul acesta, cea mai mare parte dintre aplicanți (46%) au experiență de nivel mediu, cuprinsă între 2 și 5 ani. În plus, cea mai mare mobilitate se observă în rândul femeilor, acestea înregistrând peste 57% dintre aplicări. Clasamentul orașelor cu cea mai mare dinamică a aplicărilor este deschis de București și Ilfov, cu aproximativ 210.000 de aplicări, urmate de Timiș, cu aproape 60.000 de aplicări și de Cluj, cu peste 40.000 de aplicări. Joburile remote au înregistrat și ele un interes major din partea candidaților, numărul de aplicări depășind 70.000 în luna ianuarie, cu 17% mai multe comparativ cu începutul anului trecut. Candidații au vizat oportunități în domenii precum Financiar / Contabilitate, cu 5.100 de căutări, Transporturi, cu 4.600 de căutări și în Inginerie, cu 3.000 de căutări. Cu toate acestea, cel mai mare interes din partea candidaților s-a înregistrat în Vânzări, cu peste 70.000 de aplicări, în Management, cu peste 42.000 de aplicări și în Financiar / Contabilitate, cu aproximativ 40.000 de aplicări. Din totalul locurilor de muncă disponibile în luna ianuarie pe platforma de recrutare BestJobs, 59% au fost din categoria white collar, 14% au fost joburi din categoria blue collar, în timp ce 27% au fost joburi pentru poziții de management și coordonare echipe. Topul companiilor cu cele mai multe aplicări a fost condus în luna ianuarie de către Enel (cu peste 3.500 aplicanți), Unity Consulting (peste 2.400 aplicanți), Teleperformance (peste 2.200 aplicanți) și Ledmax Electronics (peste 1.900 aplicanți). Deși compania Enel deține primul loc al acestui clasament de o bună perioadă de timp, companiile Unity Consulting și Ledmax Electronics se regăsesc în el pentru prima dată. Candidații au aplicat în număr mare pentru poziții precum Consilier Vânzări pentru un angajator din Retail, cu 1.400 de aplicări, Customer Service în limba română (job remote) pentru o companie din domeniul medical, cu 1.300 de aplicări și Consultant Vânzări prin telefon în cadrul unei companii din BPO, cu 1.300 de aplicări.
Firmele din HoReCa, scutite de impozitul specific încă jumătate de an
Ministrul Finanțelor, Adiran Câciu, anunță, ieri, că Guvernul a adoptat prelungirea scutirii de la plata impozitului specific datorat de operatorii economici din domeniul HoReCa pentru o perioadă de 180 de zile, ceea ce reprezintă ”o gură de oxigen așteptată de zeci de mii de antreprenori”. ”Am promis că susținerea economiei este prioritară și ne ținem de cuvânt! Astăzi, la propunerea Ministerului Finanțelor, Guvernul a adoptat prelungirea scutirii de la plata impozitului specific datorat de operatorii economici din domeniul HoReCa pentru o perioadă de 180 de zile”, a scris, luni, pe Facebook, Adrian Câciu. Ministrul Finanțelor afirmă că, astfel, este ajutat ”un sector economic aflat în continuare într-o acută lipsă de lichiditate”. ”Protejăm sute de mii de locuri de muncă și oferim o gură de oxigen așteptată de zeci de mii de antreprenori! Vom continua să luăm asemenea măsuri generate în urma dialogului cu mediul privat”, a mai scris ministrul. Acesta susține că ”putem depăși această situație dificilă doar ajutând firmele și angajații acestora”. ”Asta înseamnă cu adevărat solidaritate economico-socială în vreme de criză”, a precizat ministrul.
Președintele ANPC le cere companiilor de energie să simplifice facturile
Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) , Horia Constantinescu, a solicitat luni furnizorilor de energie electrică și de gaze naturale să emită facturile astfel încât acestea să fie pe înțelesul tututor și ca oamenii să înțeleagă unde au fost aplicate compensarea și plafonarea. Conducerea ANPC a organizat, luni, în format online, o întâlnire cu toți furnizorii de energie electrică și de gaze naturale din România, iar președintele APNC a cerut ca toți consumatorii să poată înțelege mai bine datele de pe factură. “Există o sumă dintre consumatori neavizați și care nu știu să parcurgă nici astăzi o factură emisă în noile condiții. Motiv pentru care voi ruga operatorii economici să găsească o modalitate ca odată cu emiterea noilor facturi să poată transmite consumatorilor o modalitate clară de citire pe înțelesul tuturor. Această autoritate protejează interesele consumatorilor medii. Consumatorii medii care nu neapărat au pregătirea necesară pentru a putea parcurge din perspectivă fiscală un document - și am convingerea că am nevoie de ajutorul dumneavoastră - au nevoie să înțeleagă foarte bine de pe factură, unde a fost aplicată compensarea, unde a fost aplicată plafonarea, dar au nevoie foarte mult să înțeleagă ce înseamnă un consum de referință. Trebuie să transmitem prin intermediul primei facturi modalitatea în care consumatorii să înțeleagă că depinde exclusiv de ei modul în care consumul de referință poate fi calculat”, a declarat Horia Constantinescu. El consideră că trebuie educați cetățenii pentru a face economii pentru a nu plăti facturi mai mari decât cele estimate de ei. “Va trebui să educăm consumatorii să poată închide lumina în camera unde aceștia nu își mai desfășoară activitatea, să poată să evalueze corespunzător modul în care își încălzesc locuința pentru a fi siguri că nu vor apărea costuri mai mari decât cele estimate de aceștia”, a precizat președintele ANPC.
Datoria guvernamentală a urcat până la aproape 558 miliarde lei
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) se situa, la finele primelor 11 luni din 2021, la 557,886 miliarde de lei, în urcare față de nivelul de 552,385 miliarde de lei consemnat în octombrie, conform datelor centralizate de Ministerul Finanțelor, pe baza metodologiei UE. Raportat la PIB, datoria guvernamentală a fost de 48,7% la sfârșitul lui noiembrie (48,2% din PIB la finalul lunii octombrie 2021). Datoria pe termen mediu și lung se cifra la 536,067 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt la 21,819 miliarde de lei. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv aproximativ 473,858 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 73,968 miliarde de lei. O sumă de 257,288 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 254,764 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro și 44,289 miliarde de lei echivalent datorie în dolari americani. Datoria administrației publice centrale se ridica, la sfârșitul lui noiembrie, la 541,823 miliarde lei, din care 520,032 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în euro (250,794 miliarde de lei, echivalent) și în lei (245,198 miliarde de lei). Datoria administrației publice locale se cifra la 16,062 miliarde de lei, din care 16,034 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Conform datelor MFP, datoria externă a administrației publice era de 283,947 miliarde de lei (24,8% din PIB), din care 279,292 miliarde de lei datorie externă a administrației publice centrale și 4,654 miliarde de lei datoria externă a administrației publice locale.
TVA 0% la alimente se poate implementa cel târziu anul viitor
România va avea posibilitatea să reducă TVA la alimente la 0% cel târziu anul viitor, în condițiile în care noul sistem de TVA va fi adoptat în acest an și va putea fi transpus în legislațiile naționale cel târziu în 2023, potrivit specialiștilor PwC România. "Odată ce Parlamentul UE va emite avizul cu privire la propunerea de modificare a directivei de TVA, Consiliul o va adopta în mod oficial și statele membre vor avea obligația de a o transpune în legislația națională. Prin urmare, la momentul adoptării oficiale a directivei de către Consiliul UE, România va avea obligația de a transpune noile prevederi în legislația națională, care ne așteptăm sa aibă loc în decursul anului 2022 - începutul anului 2023. Având în vedere că noile reguli oferă posibilitatea statelor membre de a aplica cota 0% pentru anumite bunuri / servicii (printre care se numără și alimentele), România poate opta pentru aplicarea cotei 0% pentru cele 5 categorii de bunuri prevăzute, inclusiv alimentele, așa cum s-a discutat public recent în contextul creșterii ratei inflației la un nivel fără precedent în ultimii zece ani", susține Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC Romania, într-un articol transmis luni AGERPRES.
ONRC: 66.897 de firme au fost radiate în 2021
Numărul firmelor radiate la nivel național a crescut cu peste 29,36% în 2021, comparativ cu anterior, până la 66.897 radieri, conform statisticilor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). În 2020, au fost consemnate 51.715 radieri. Cele mai multe radieri au fost înregistrate anul trecut în municipiul București - 10,922 (plus 26,96% față de 2020) și în județele Constanța - 3.013 (plus 33,02%), Timiș - 2.982 (plus 29,2%) și Cluj - 2.908 (plus 18,89%). La polul opus, cele mai puține radieri au fost consemnate în județele Covasna - 540 (în creștere cu 34,66% față de anul precedent), Ialomița - 550 (plus 50,68%) și Călărași - 579 (plus 34,34%). Creșterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în județele Alba (plus 69,26%), Ialomița (plus 50,68%) și Vrancea (plus 48,38%). În perioada analizată nu au fost consemnate scăderi în ceea ce privește numărul firmelor radiate. Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor - 18.622 (plus 32,85% raportat la 2020), construcții - 6.201 (plus 28,01%), activități profesionale, științifice și tehnice - 5.615 (plus 24,5%) și industria prelucrătoare - 5.430 (plus 27,02%). În decembrie 2021, au fost consemnate 7.822 radieri de firme, cele mai multe în București (1.230) și în județele Cluj (399), Constanța (395) și Timiș (333).
Alro estimează că va reveni la capacitatea maximă de producție din 2023
Managementul Alro Slatina se concentrează pe găsirea de soluții pentru a restabili producția de aluminiu electrolitic la nivelul anului 2021, începând cu anul 2023, sub rezerva prețurilor la energie de pe piață, se arată într-un comunicat al companiei, remis, luni, Bursei de Valori București. Producătorul de aluminiu este cel mai mare consumator de energie din România. "Căutăm în mod activ soluții pentru a asigura nevoile de energie pentru 2023 pentru toate cele cinci hale de electroliză și, astfel, să ne păstrăm caracteristica de integrare pe verticală a afacerii noastre, deoarece credem că integrarea va rămâne pe termen lung unul dintre principalele avantaje ale modelului nostru de afaceri", a declarat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al Alro. "Pe baza estimărilor noastre actuale, costurile de repornire pentru fiecare hală de electroliză pot fi în intervalul 10-12 milioane de dolari, în funcție de prețurile materiilor prime la acel moment și de perioada scursă din momentul plasării lor în conservare", a adăugat el.