MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Interesul pentru construcții rezidențiale dă primele semne de dezgheț
„în primele opt luni au fost eliberate 23.772 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”, arată datele INS
În perioada ianuarie – 31 august 2024 s-au eliberat 23.772 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 2% faţă de perioada similară din anul 2023, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În perioada 1.I – 31.VIII.2024 s-au eliberat 23.772 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 2% faţă de perioada 1.I – 31.VIII.2023. Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (Â264 autorizaţii), Vest (Â202), Bucureşti-Ilfov (Â137), Nord-Est (Â79) şi Sud-Vest Oltenia (Â64)”, arată datele INS Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (-243 autorizaţii), Nord-Vest (-31) şi Sud-Est (-11). În luna august 2024 au fost eliberate 3.360 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (-3,6% faţă de luna iulie 2024), cu o suprafaţă utilă totală de 808191 mp (Â3,1%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 70,3% sunt pentru zona rurală. În luna august 2024 se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale comparativ cu luna precedentă (-127 autorizaţii). În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (-159 autorizaţii), Vest (-59), Sud-Muntenia (-19), Centru (-18) şi Bucureşti-Ilfov (-16). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia (Â51 autorizaţii), Nord-Est (Â48) şi Sud-Est (Â45). În luna august 2024 s-au eliberat 533 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (-4,7% faţă de luna iulie 2024), în suprafaţă utilă totală de 179685 mp (-34,1%). Comparativ cu luna precedentă, în luna august 2024 s-a înregistrat o scădere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (-93.130 mp). În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-45.942 mp), Sud-Est (-25.082), Nord-Est (-9.832), Centru (-6.749), Sud-Muntenia (-6.114) şi Nord-Vest (-4.418 mp). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (Â2.517 mp) şi Vest (Â2.490). În luna august 2024 se evidenţiază o creştere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (Â7,9%), cât şi a suprafeţei utile totale (Â10,6%) comparativ cu luna august 2023. În profil teritorial, această creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (Â245 autorizaţii) este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (Â77 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (Â52), Nord-Est (Â43), Nord-Vest (Â38), Vest (Â30), Centru (Â28) şi Sud-Est (Â5). Scădere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (-28 autorizaţii). Comparativ cu luna august 2023, în luna august 2024 s-a înregistrat o scădere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (-1,5%) cât şi a suprafeţei utile totale (-20,8%).
Alegerile prezidenţiale din România pot creşte volatilitatea leului
u impactul pe termen lung va fi minim
Alegerile prezidenţiale din România pot creşte volatilitatea leului pe termen scurt, însă impactul pe termen lung va fi unul minim, arată o analiză realizată de unul dintre principalii furnizori globali de servicii de schimb valutar şi plăţi internaţionale. Astfel, cursul EUR/RON are potenţial de creştere pe termen scurt, până la nivelul de 5,00 lei pentru un euro, dar nu se preconizează o creştere susţinută a euro anul viitor. "În ultimele luni ale acestui an, dar şi în 2025, procesul de normalizare a politicii monetare în Uniunea Europeană şi în Statele Unite va constitui forţa motrice a pieţelor valutare şi a întregului sistem financiar. Măsurile adoptate de băncile centrale vor avea un impact semnificativ asupra sentimentului pieţei şi strategiilor de investiţii la nivel global. Alegerile prezidenţiale din SUA şi România vor avea efecte minime asupra pieţei valutare pe termen lung. În schimb, alţi factori impredictibili, precum evoluţia economică a Chinei, lichiditatea scăzută pe diverse segmente ale pieţei şi instabilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu, au potenţialul de a influenţa dinamica pieţelor valutare", se arată în analiza fintech-ului iBanFirst . Potrivit analiştilor, cursul USD/RON nu va avea scăderi semnificative, având în vedere puterea dolarului. Dacă rata se va apropia de pragul de 4,44, aceasta ar însemna o revenire tehnică, similară cu cea care a avut loc în urmă cu o lună. Acest lucru va determina investitorii să cumpere din nou dolari în aşteptarea unei creşteri. "Cursul EUR/RON are potenţial de creştere pe termen scurt, până la nivelul de 5,00. Creşterea va fi generată în mare parte de randamentele în scădere ale obligaţiunilor, determinând investitorii să facă pariuri tactice pe euro în speranţa unor câştiguri pe termen scurt. Acest lucru explică, de asemenea, creşterea recentă a EUR/USD. Cu toate acestea, analiştii nu prevăd o creştere susţinută a euro anul viitor, inclusiv faţă de leu", precizează sursa citată. Pe de altă parte, dacă rezultatele alegerilor din SUA nu vor fi contestate, analiştii prognozează că perechea EUR/USD va fluctua între 1,07 şi 1,12 până la sfârşitul anului. Doi factori structurali cheie vor influenţa cursul EUR/USD în aceste luni şi anul viitor: performanţa economică solidă a SUA şi rezultatele superioare ale pieţei bursiere din SUA. Estimările indică un avans al economiei americane de 3% şi, având în vedere reducerea agresivă a ratelor de către Rezerva Federală, se aşteaptă ca economia SUA să depăşească Europa în următorii ani. Acest lucru ar putea atrage investitori care caută randamente mai mari, susţinând creşterea dolarului. Înfiinţat în anul 2016, fintech-ul iBanFirst furnizează companiilor de comerţ servicii de plăţi transfrontaliere, schimb valutar şi management al riscului, combinând capacităţile unei platforme de ultimă generaţie cu expertiza specialiştilor în domeniul forex. Cu peste 350 de angajaţi în 10 ţări europene şi un volum de tranzacţii de circa 1,4 miliarde de euro lunar, iBanFirst este listată de Financial Times ca una dintre companiile cu cea mai rapidă creştere din Europa. Fintech-ul este susţinut financiar de banca franceză de investiţii Bpifrance, de liderii europeni în investiţii de capital de risc Elaia şi Xavier Niel, precum şi de fondul de investiţii american Marlin Equity Partners. Ca instituţie de plată reglementată de Banca Naţională a Belgiei, iBanFirst are autorizaţia de a opera pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
Volumul de lemn exploatat s-a diminuat cu 2%
Operatorii economici atestaţi în exploatarea forestieră au raportat un volum de lemn exploatat în scădere cu 2%, în 2023, faţă de anul anterior, reiese din datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, în perioada analizată, a fost consemnată o scădere cu 1,9% a volumului de lemn rotund exploatat. Astfel, în volumul total de lemn rotund exploatat, ponderea cea mai mare o au speciile de foioase (61,3%), în timp ce speciile de răşinoase acoperă 38,7%. De asemenea, dintre speciile de foioase, lemnul de fag are ponderea cea mai mare, respectiv 32,1% din totalul lemnului rotund exploatat. În context, speciile de răşinoase au crescut cu doar 1,4%, cu o pondere de 38,7% în volumul de lemn rotund exploatat. Totodată, speciile de foioase au înregistrat împreună o scădere cu 3,9%, ponderea acestora fiind de 61,3% în volumul de lemn rotund exploatat.
„Sfârşitul unei ere”: Marea Britanie îşi închide ultima centrală pe cărbune
Ultima centrală pe cărbune din Marea Britanie se va închide oficial luni, marcând prima dată când o ţară din G7 nu mai utilizează cărbunele pentru a produce electricitate, relatează AFP. Închiderea centralei inaugurată în 1967 reprezintă un pas simbolic în ambiţia Londrei de a-şi decarboniza complet energia electrică până în 2030 şi de a atinge apoi neutralitatea în materie de emisii de carbon până în 2050. Regatul Unit devine astfel prima ţară din G7 care renunţă la acest combustibil: Italia şi-a stabilit un obiectiv pentru 2025, Franţa pentru 2027, Canada pentru 2030 şi Germania pentru 2038. Japonia şi Statele Unite nu au o dată precisă. Această închidere „marchează sfârşitul unei ere”, dar deschide şi „o nouă eră” care va favoriza crearea de noi locuri de muncă în sectorul energetic, promite într-un comunicat guvernul britanic, care a lansat în această vară un plan pentru energia verde. Centrala, situată la Ratcliffe-on-Soar, între Derby şi Nottingham, în inima Angliei, urmează să fie complet dezmembrată „până la sfârşitul deceniului”, potrivit companiei energetice germane Uniper, proprietarul acesteia, înainte de crearea pe amplasament a unui „cluster energetic şi tehnologic fără carbon”. Cărbunele a avut o contribuţie majoră la creşterea economică a Regatului Unit din secolul al XIX-lea până în anii 1990. În anii 1980, această formă de energie extrem de poluantă reprezenta încă aproape 70% din electricitatea sa. Înainte de un declin spectaculos: 38% în 2013, 5% în 2018 şi 1% anul trecut. Pentru a scăpa de ea, britanicii au compensat cu gazul natural, un combustibil fosil prezentat ca fiind mai puţin poluant şi care va fi utilizat în 2023 pentru a produce o treime din electricitate. Un sfert provine din energia eoliană, o proporţie semnificativă. Energia nucleară reprezintă aproximativ 13%. Această schimbare poate fi explicată în special printr-o politică proactivă, cu reglementări stricte începând cu anii 1990 din cauza poluării, şi prin sfârşitul economiei manufacturiere, care a redus importanţa cărbunelui. „Locul cărbunelui este acum în cărţile de istorie”, afirmă Tony Bosworth de la ONG-ul Friends of the Earth. „Prioritatea este acum să ne îndepărtăm de gaz prin dezvoltarea cât mai rapidă a uriaşului potenţial de energie regen
Mediile de stocare ale centrelor de date ar putea fi reciclate cu ajutorul roboţilor
Roboţii şi învăţarea mecanică ar putea ajuta la reciclarea volumului mare de medii de stocare folosite de centrele de date şi, apoi, dezafectate. La nivel global, centrele de date, inclusiv cele de inteligenţă artificială, produc anual în jur de 50 de milioane de tone de deşeuri, iar o mare parte dintre acestea o reprezintă hard disk-urile. Acestea lucrează din greu pentru stocarea şi accesarea datelor din cloud, trebuind să fie înlocuite frecvent pentru a se asigura funcţionarea continuă a serviciilor. Reciclarea mediilor de stocare nu este o operaţiune dificilă, însă, făcută manual, nu poate ţine pasul cu volumul foarte mare de unităţi reciclate. Pentru a rezolva această problemă, Microsoft vrea să folosească roboţi, antrenaţi pentru automatizarea reciclării, care pot realiza rapid sarcini repetitive. Compania şi-a propus ca, până în 2025, prin această abordare să fie reciclate şi refolosite 90% din componentele unui hard disk. Deşi meritoriu, pentru a avea un impact notabil, proiectul ar trebui extins, pe măsură ce tehnologia va avansa, şi în cazul celorlalte echipamente care compun centrele de date şi sunt schimbate frecvent.
Apple s-a retras de la negocierile de finanţare a OpenAI
Apple a părăsit negocierile pentru a participa la o rundă de finanţare OpenAI, la care creatorul ChatGPT ar urma să atragă aproximativ 6,5 miliarde de dolari, potrivit Wall Street Journal. Gigantul tehnologic a renunţat recent la discuţiile pentru această rundă, care urmează să se încheie în această săptămână, potrivit unei persoane care cunoaşte situaţia. Alte firme, cum ar fi Microsoft şi Nvidia, au fost, de asemenea, în discuţii pentru a participa, se arată în articol, care arată că Microsoft va investi probabil aproximativ 1 miliard de dolari după ce a alocat deja 13 miliarde de dolari companiei. OpenAI a refuzat să comenteze, în timp ce Apple nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Luna trecută, WSJ a scris pentru prima dată că Apple a participat la discuţii, ca parte a noului efort de strângere de fonduri al OpenAI, care ar putea evalua producătorul ChatGPT la peste 100 de miliarde de dolari.
China le spune băncilor comerciale să înceapă să reducă dobânzile
Banca Populară a Chinei le-a transmis duminică băncilor comerciale să înceapă să reducă ratele dobânzilor la toate împrumuturile existente pentru locuinţe, într-o mişcare majoră pentru a ajuta la uşurarea poverii ipotecilor asupra gospodăriilor afectate de o economie în încetinire, transmite CNBC. Toate băncile comerciale trebuie să reducă, în loturi, ratele dobânzilor la creditele ipotecare existente, până la 31 octombrie, la nu mai puţin de 30 de puncte de bază sub dobânda principală pentru împrumuturi a PBOC, respectiv dobânda de referinţă a băncii centrale pentru creditele ipotecare, potrivit unui comunicat publicat de PBOC. China a redus marţewa trecută, cu 50 de puncte de bază, cantitatea de numerar pe care băncile trebuie să o aibă la dispoziţie, cunoscută sub numele de dobânda rezervelor obligatorii sau RRR, potrivit unui anunţi făcut atunci de guvernatorul Băncii Populare a Chinei, Pan Gongsheng, în timpul unei conferinţe de presă. El a mai spus că PBOC reduce dobânda repo pe 7 zile cu 0,2 puncte procentuale.
Mulţi directori de pe Wall Street nu susțin niciunul dintre candidați
Mulţi directori de pe Wall Street au rezerve în privinţa susţinerii vreunuia dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din SUA, îngrijoraţi că politicile fostului preşedinte Donald Trump vor dăuna economiei, în timp ce vicepreşedintele Kamala Harris ar putea înclina prea mult la stânga, transmite Reuters. În timp ce mai mulţi investitori de pe Wall Street, inclusiv Bill Ackman, John Paulson şi George Soros, au susţinut un candidat, mulţi alţi directori seniori încă analizează politicile economice esenţiale pentru cursa strâns disputată şi ramificaţiile pentru instituţiile legale şi democratice, potrivit conversaţiilor cu două duzini de directori, purtate în ultimele săptămâni. În ciuda faptului că implementează măsuri favorabile pentru Wall Street, politicile candidatului republican Trump ameninţă să creeze instabilitate economică şi politică, au spus mulţi directori.
