MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 1,98%
Numărul firmelor cu capital străin nou înființate a scăzut în primele șapte luni ale anului în curs cu 37%, comparativ cu perioada similară din 2019
Investițiile străine directe au scăzut în primele șapte luni din 2020 cu 60,23% față de perioada similară a anului trecut, la 1,326 miliarde de euro, conform datelor publicate luni de Banca Națională a României. "Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1,326 miliarde de euro (comparativ cu 3,335 miliarde de euro în perioada ianuarie - iulie 2019), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 779 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 547 milioane euro", se menționează într-un comunicat al BNR. Numărul firmelor cu capital străin nou înființate a scăzut în primele șapte luni ale anului în curs cu 37%, comparativ cu perioada similară din 2019, la 2.110 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele 2.110 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 4,574 milioane de dolari, în scădere cu 66,3% față de ianuarie-iulie 2019. Pe domenii, cele mai multe firme înmatriculate au fost înregistrate în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, reparații auto și moto, respectiv 31,42% din total, activități profesionale, administrative, științifice și tehnice - 20,87% și transport, depozitare și comunicații - 12,61%. La finele lunii iulie 2020, în România existau 229.002 de societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris era de 63,917 miliarde de dolari. Datele băncii centrale mai arată că deficitul contului curent al balanței de plăți a scăzut la 4,863 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului, de la 6,038 miliarde de euro în perioada ianuarie-iulie 2019. În structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 635 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 370 milioane euro, balanța veniturilor primare și-a redus deficitul cu 945 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 495 milioane euro. Conform BNR, în perioada ianuarie - iulie 2020, datoria externă totală a crescut cu 9,616 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 82,499 miliarde de euro la 31 iulie 2020 (71,4% din totalul datoriei externe), în creștere cu 12% față de 31 decembrie 2019, iar datoria externă pe termen scurt a ajuns la nivelul de 32,990 miliarde de euro (28,6% din totalul datoriei externe), în creștere cu 2,4% față de 31 decembrie 2019. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,6% în perioada ianuarie - iulie 2020, comparativ cu 18,6% în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 iulie 2020 a fost de 5,9 luni, în comparație cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2020, a fost de 81,4%, comparativ cu 73,8% la 31 decembrie 2019.
Datoria externă a României a urcat cu 9,61 miliarde euro în primele șapte luni
u în total, populația, firmele și statul datorează 115,48 miliarde euro
În perioada ianuarie – iulie, datoria externă totală a României a crescut cu 9,616 miliarde euro, la 115,48 miliarde euro, de la 105,87 miliarde euro la finalul lui 2019, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR). "În perioada ianuarie – iulie 2020, datoria externă totală a crescut cu 9,616 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 82,499 miliarde euro la 31 iulie 2020 (71,4% din totalul datoriei externe), în creștere cu 12% față de 31 decembrie 2019; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2020 nivelul de 32,990 miliarde euro (28,6% din totalul datoriei externe), în creștere cu 2,4% față de 31 decembrie 2019", arată datele BNR. Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1,326 miliarde euro (comparativ cu 3,335 miliarde euro în perioada ianuarie – iulie 2019), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 779 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 547 milioane euro. În perioada ianuarie-iulie, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 4,863 miliarde euro, comparativ cu 6,038 miliarde euro în perioada ianuarie-iulie 2019; în structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 635 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 370 milioane euro, balanța veniturilor primare și-a redus deficitul cu 945 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 495 milioane euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,6% în perioada ianuarie – iulie 2020, comparativ cu 18,6% în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 iulie 2020 a fost de 5,9 luni, în comparație cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2020 a fost de 81,4%, comparativ cu 73,8% la 31 decembrie 2019.
Angajații comit, cu convingere, 90% din erorile de securitate cibernetice
Angajații comit, cu convingere, 90% din erorile de conștientizare a securității cibernetice, arată o analiză a companiei de securitate cibernetică Kaspersky, care subliniază că și atunci când greșesc, angajații rămân în mare parte încrezători în competențele lor. "Programul de instruire, gratuit, despre conștientizarea securității lucrului de la distanță, oferit de Kaspersky și Area9, a arătat că participanții aleg răspunsuri corecte 66% din timp. Cu toate acestea, chiar și atunci când greșesc, rămân în mare parte încrezători în competențele lor. Cele mai dificile subiecte s-au dovedit a fi mașinile virtuale, actualizările și motivele pentru care oamenii ar trebui să utilizeze resursele IT corporative, chiar și atunci când lucrează în afara biroului", arată Kaspersky. În această primăvară, din cauza pandemiei, multe companii au adoptat lucrul de la distanță. Această schimbare a afectat securitatea corporațiilor printr-un număr tot mai mare de atacuri web-based, phising legat de coronavirus, precum și utilizarea sporită a shadow IT. "Pentru a ajuta companiile să-și îmbunătățească abilitățile în ceea ce privește securitatea cibernetică, la începutul lunii aprilie 2020, Kaspersky și Area9 au lansat un curs de învățare adaptat pentru cei care fac tranziția către lucrul de acasă, acoperind aspectele de bază ale securității de la distanță. Analiza rezultatelor, anonimizate, a arătat că personalul care lucrează de la distanță are tendința de a-și supraestima nivelul cunoștințelor despre elementele de bază ale securității cibernetice", precizează compania. În 90% dintre cazuri, atunci când participanții au ales un răspuns greșit, au răspuns “Știu” sau “Cred că știu”. Acest lucru a fost dezvăluit printr-o metodologie de învățare adaptivă, care a cerut participanților să își evalueze nivelul de încredere în răspunsuri, precum și să răspundă la întrebările testului. Studiul a identificat, de asemenea, cele mai dificile obiective de învățare – cele mai grele fiind motivele pentru care să folosești mașini virtuale. Până la 60% din răspunsurile date au fost greșite în această categorie, 90% dintre respondenți intrând în categoria de “incompetență involuntară”. Aceasta înseamnă că participanții care au răspuns greșit la întrebări erau siguri că au ales răspunsul sau opțiunea corectă, spun specialiștii Kaspersky. Mai mult de jumătate (52%) din răspunsurile la întrebările despre motivele pentru care angajații ar trebui să folosească resursele IT corporative (cum ar fi serviciile de e-mail, mesagerie sau stocare cloud) atunci când lucrează de acasă au fost incorecte. În 88% din cazuri, angajații de la distanță au crezut că pot explica acest lucru corect. Aproape aceeași proporție de greșeli (50%) a fost întâlnită și atunci când ei au răspuns la o întrebare despre cum se instalează actualizările de software. În acest caz, o majoritate uimitoare, de 92% dintre cei care au oferit răspunsuri greșite, credea că deține abilitățile necesare. “Dacă angajații nu văd niciun pericol în acțiunile riscante, ca de exemplu stocarea documentelor importante de la muncâ în spațiul personal, este puțin probabil să solicite sfaturi de la departamentele IT. Din acest punct de vedere, este greu să schimbi un astfel de comportament, întrucât acea persoană are deja un obicei format și este posibil să nu recunoască riscurile asociate. Prin urmare, 'incompetența involuntară' este una dintre cele mai dificile probleme de identificat și rezolvat prin cursurile de conștientizare a secutiății cibernetice”, spune Denis Barinov, head of the Kaspersky Academy.
Cifra de afaceri din industrie pe total a scăzut cu 12,8% în primele șapte luni
Cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă), în termeni nominali, a scăzut cu 12,8% în primele șapte luni ale acestui an, față de perioada similară din 2019, a anunțat luni Institutul Național de Statistică (INS). "În luna iulie 2020, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă), în termeni nominali, a crescut față de luna precedentă cu 11%, iar față de luna corespunzătoare din anul precedenta scăzut cu 5,9%. În perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2020, comparativ cu perioada 1 ianuarie -31 iulie 2019, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă), în termeni nominali, a scăzut cu 12,8%", arată datele INS. Cifra de afaceri din industrie, în luna iulie 2020, comparativ cu luna precedentă a crescut, pe total, cu 11% datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare (Â11,2%) și în industria extractivă (Â4,9%). Pe marile grupe industriale creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (Â14,8%), industria bunurilor intermediare (Â11,4%), industria bunurilor de capital (Â11%), industria energetică (Â10,5%) și industria bunurilor de uz curent (Â9,7%). Cifra de afaceri din industrie, în luna iulie 2020, față de luna iulie 2019, a scăzut pe ansamblu cu 5,9%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă (-11,8%) și în industria prelucrătoare (-5,7%). Pe marile grupe industriale scăderi au înregistrat: industria energetică (-39,9%), industria bunurilor de capital (-8,6%) și industria bunurilor de uz curent (-1,4%). Creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (Â21,1%) și industria bunurilor intermediare (Â0,1%). De asemenea, cifra de afaceri din industrie, în perioada ianuarie-iulie, comparativ cu perioada similară din 2019, a scăzut pe ansamblu cu 12,8%, ca urmare a scăderii industriei extractive (-14,8%) și industriei prelucrătoare (-12,7%). Pe marile grupe industriale scăderi ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria energetică (-32,9%), industria bunurilor de capital (-19,3%), industria bunurilor intermediare (-7,6%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-2,6%) și industria bunurilor de uz curent (-2,6%). Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprindere în perioada de referință, provenite atât din activitatea principală, cât și din activitățile secundare exercitate de aceasta. Cifra de afaceri nu include TVA și veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe.
APIA reamintește fermierilor că pot solicita despăgubiri pentru secetă până pe 15 septembrie
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește că cererile de solicitare a ajutorului de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică, se depun până la data de 15 septembrie 2020, inclusiv, potrivit unui comunicat remis, luni, AGERPRES. Formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat poate fi descărcat de pe site-ul APIA. Cererile se depun la centrele județene/locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București, pe raza cărora/căruia a fost depusă cererea unică de plată în Campania 2020. Cererea de solicitare a ajutorului de stat, însoțită de documentele, solicitate poate fi transmisă la centrele județene/locale APIA, respectiv al municipiului București și prin fax sau poștă sau în format electronic prin e-mail. Beneficiarii sunt producătorii agricoli persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, precum și producătorii agricoli persoane juridice, cu excepția grupurilor de producători. Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care au înființat în toamna anului 2019 următoarele culturi: grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz, rapiță. Beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să dețină proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat până la data de 15 iunie inclusiv, în care procentul de calamitare este de peste 30% aferent culturii calamitate; suprafața calamitată să reprezinte peste 30% din suprafața totală declarată în Cererea unică de plată în anul 2020, aferentă culturii calamitate și să fie înregistrați în evidențele APIA în anul 2020, cu cerere unică de plată 2020; De asemenea, ei nu trebuie să se afle în dificultate, respectiv reorganizare, lichidare sau în faliment la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului. Totodată, suprafața pentru care se acordă ajutorul de stat nu poate depăși suprafața culturii declarate în cererea unică de plată 2020.
Inspecția Muncii a aplicat amenzi de peste 3,2 milioane de lei
Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, a desfășurat, în săptămâna 7 - 12 septembrie 2020, acțiuni de control în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare de 3,24 milioane de lei, potrivit unui comunicat al instituției remis, luni, AGERPRES. Din suma totală au fost acordate amenzi de 3,057 milioane de lei pentru nerespectarea prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă. Au fost depistate 158 de persoane care desfășurau muncă nedeclarată, au fost aplicate 1.590 de avertismente și au fost dispuse 3.220 de măsuri de remediere a neconformităților constatate. Acțiunile de control efectuate de inspectorii de muncă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 55/2020, în scopul prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, centralizate pentru perioada 7 - 12 septembrie 2020, au avut ca rezultat aplicarea a 547 de sancțiuni contravenționale, din care amenzi în valoare totală de 183.500 lei. De asemenea, au fost sancționați 406 din 1.202 de angajatori controlați și s-au dispus 715 măsuri de remediere a neconformităților.
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 1,98%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut luni de la 1,99% la 1,98%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a coborât la rândul său de la 2,06% la 2,05%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Oracle va cumpăra TikTok
Oracle a câștigat lupta cu Microsoft și alte companii pentru operațiunile americane ale TikTok, într-o tranzacție care urmează a fi în curând comunicată oficial. Microsoft anunță că nu va mai continua să urmărească achiziția TikTok, după ce proprietarul, ByteDance, i-a respins oferta, iar surse ale WSJ spun că Oracle va fi cumpărătorul. Înțelegerea dintre cele două părți nu va fi anunțată ca o tranzacție obișnuită. În schimb, Oracle va fi declarat “partenerul tehnologic de încredere” al TikTok. Urmează ca tranzacția să mai fie și aprobată de Comisia pentru Investiții Străine de la Casa Albă. Cu doar câteva ora înainte, Microsoft anunțase că nu mai încearcă să cumpere TikTok, după ce oferta sa nu a fost acceptată de proprietar. “ByteDance a respins oferta pe care am făcut-o pentru operațiunile din Statele Unite ale TikTok. Avem convingerea că oferta noastră era bună pentru utilizatori și pentru interesele naționale“, spun cei de la Microsoft într-un comunicat. Microsoft era principalul favorit în cursa pentru achiziționarea TikTok, după ce administrația americană a forțat platforma chinezească să aleagă între a fi vândută unei companii americane și a fi închisă în Statele Unite. TikTok are în jur de 100 de milioane de utilizatori în Statele Unite, după ce a crescut de la 11 milioane, cât avea în 2018.
