MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Importurile avansează într-un ritm mai alert față de exporturi
Exporturile României au crescut cu 25,8%, la 76,833 miliarde euro, în primele zece luni, iar importurile cu 31,1%, la 105,238 miliarde euro, conform INS
Exporturile României au crescut cu 25,8%, la 76,833 miliarde euro, în primele zece luni, iar importurile cu 31,1%, la 105,238 miliarde euro, comparativ cu perioada similară a anului trecut, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”În perioada 1.I-31.X 2022, exporturile FOB au însumat 76,833 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 105,238 miliarde euro. În perioada 1.I-31.X 2022, exporturile au crescut cu 25,8%, iar importurile au crescut cu 31,1%, comparativ cu perioada 1.I-31.X 2021. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.X 2022 a fost de 28,404 miliarde euro, mai mare cu 9,196 miliarde euro decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.X 2021”, arată datele INS. În perioada 1.I-31.X 2022, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (41,5% la export și 32,5% la import) și alte produse manufacturate (30,1% la export și 28,7% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.X 2022 a fost de 55,720 miliarde euro la expedieri și de 74,233 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,5% din total exporturi și 70,5% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.X 2022 a fost de 21,113 miliarde euro la exporturi și de 31,005 miliarde euro la importuri, reprezentând 27,5% din total exporturi și 29,5% din total importuri.
Spătaru anunță că vom putea produce o cantitate record de muniție
u "avem în cursul anului 2022 peste 400 milioane de lei bani pentru investiții în linii de producție, pentru muniție în special, și pentru capabilități pentru transportoarele mobile”, afirmă ministrul Economiei
Ministerul Economiei va continua investițiile în 2023 pentru ca România să aibă capacitatea să producă muniție, atât pentru necesarul intern cât și la nivel regional, a declarat luni ministrul Economiei, Florin Spătaru, în cadrul dezbaterii proiectului de buget pentru anul următor. "Avem în cursul anului 2022 peste 400 milioane de lei bani pentru investiții în linii de producție, pentru muniție în special, și pentru capabilități pentru transportoarele mobile, iar în cursul anului 2023 vom continua investițiile la Uzina Mecanică Plopeni, la Uzina Mecanică cu Cugir și o investiție pe care o vizăm în parteneriat cu un investitor străini la Electromecanica Ploiești. Prin aceste investiții, România va avea capacitatea să producă muniție care să acopere necesarul sectorului de apărare a țării, atât pentru muniția de calibru mic, cât și muniția de calibru mare, dar mai mult decât atât, vom putea să acoperim necesarul de muniție inclusiv în regiune", a spus Spătaru. Potrivit ministrului Economiei, prin continuare a acestor investiții, România va reuși să readucă aceste companii din industria de apărare în situație de profitabilitate, să aibă contracte atât interne, cât și externe și cu ajutorul acestor investiții industria de apărare va redeveni competitivă, pentru că echipamentele care funcționează în acest moment în aceste companii nu au mai fost modernizate de foarte mulți ani. "Vom continua această politică de atragerii de investiții, creare de parteneriate cu companii străine de profil, dar și alocarea de investiții de la bugetul de stat astfel încât să putem să consolidăm capacitatea statului român cu ajutorul industriei de stat, dar și în parteneriat cu industria privată de apărare, pentru asigurarea atât a necesarului de echipamente, necesarului de consumabile și necesarului de mentenanță pentru Ministerul Apărării Naționale, dar și celelalte ministere de resort", a declarat Florin Spătaru. Parlamentarii din comisiile de specialitate au aprobat, luni, cu majoritate de voturi, proiectul de buget pe anul 2023 al Ministerului Economiei. În cadrul ședinței comisiilor reunite din Camera Deputaților și Senat au fost aprobate și două amendamente propuse de USR. Pentru anul următor, Ministerul Economiei are prevăzute credite bugetare în valoare de 708,4 milioane de lei, în creștere cu 0,13% față de 2022, și credite de angajament de un nivel similar, în urcare cu 139,24% față de anul precedent.
Românii se tem cel mai tare de inflație, invadarea Ucrainei și spitale
u o treime dintre consumatori au schimbat magazinul de la care își fac cumpărăturile
Inflația este principala îngrijorare pentru două treimi dintre consumatorii din România, aceasta fiind urmată de invazia din Ucraina și costul serviciilor medicale, potrivit unui studiu realizat de McKinsey&Company România. Acesta arată că 30% dintre consumatori au schimbat în ultimele două luni magazinul de la care își făceau în mod frecvent cumpărăturile. ”Inflația este principala îngrijorare pentru două treimi dintre consumatorii din România, aceasta fiind urmată de invazia din Ucraina și costul serviciilor medicale”, potrivit studiului "Consumer Sentiment Survey” realizat de McKinsey&Company România în noiembrie anul curent. Studiul a urmărit trei teme (cum se simt consumatorii, ce observă aceștia și cum reacționează) și a înregistrat aproximativ 1.000 de respondenți, cu vârsta de peste 18 ani din toate categoriile de venituri. Inflația a fost listată ca fiind una dintre primele trei surse de îngrijorare de peste 80% dintre respondenți și ca fiind preocuparea numărul unu de către două treimi dintre consumatori. Ca urmare, consumatorii își direcționează cheltuielile către bunuri esențiale și către retaileri precum discounterii, hipermarketurile și supermarketurile. "Consumatorii români iau măsuri pentru a-și proteja veniturile în fața incertitudinii crescânde, prioritizând achizițiile esențiale și alegând produse mai ieftine sau cu atenție mai mare față de raportul calitate-preț. Companiile care își fac timp să înțeleagă modul în care se comportă consumatorii vor putea să îi sprijine adecvat", spune Alexandru Filip, managing partner McKinsey&Company România. Comparativ cu alte țări din Europa, doar britanicii sunt mai îngrijorați decât românii de creșterea prețurilor, inflația fiind cel mai important motiv de îngrijorare pentru 69% dintre britanici. Mai puțin îngrijorați de creșterea prețurilor sunt italienii (52%), spaniolii (53%), francezii și germanii (57%). Surprinzător, cei mai îngrijorați români de efectele inflației sunt persoanele cu venituri mari și Baby Boomers (i.e., persoanele născute între 1946 și 1964) aceștia devenind mult mai conștienți de impactul total asupra bugetului personal și al familiei, dorind astfel să se protejeze de neprevăzut și să mențină un stil de viață sustenabil. Generația Millenials este în principal îngrijorată de siguranța locului de muncă, iar Generația Z de schimbările climatice. Dacă inflația este preocuparea principală, celelalte două îngrijorări majore ale românilor sunt invazia Ucrainei și accesibilitatea serviciilor medicale. Cele mai îngrijorate persoane de atacurile din Ucraina sunt cele cu venituri mari și românii din generația Baby Boom (i.e., persoanele născute între 1946 și 1964), iar accesul la servicii medicale este un motiv de îngrijorare pentru persoanele cu venituri mici și generația Baby Boom.
Autoritățile anunță noi capacități de producție a energiei electrice
O cantitate de peste 10.000 de megawați capacitate nouă va fi conectată la rețea până la nivelul anului 2030 - 2031, urmând să acopere tot spectrul de tehnologii, a anunțat luni Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei. "Prin Planul Național de Redresare și Reziliență ne-am asumat aproape 7 gigawați până la nivelul anului 2030. Planul Național de Redresare și Reziliență va începe să lucreze în paralel și cu contractele pentru diferență la elaborarea cărora se lucrează în acest în acest moment - și anticipăm ca și capacitate totală până la nivelul anului 2030 - 2031, peste 10.000 de megawați capacitate nouă ce va fi conectată la rețea. Toate aceste capacități pe care le-am menționat acoperă tot spectrul de tehnologii, ceea ce este important pentru a putea să avem o energie pe care să ne bazăm în fiecare moment, în fiecare minut, pentru a acoperi cele 8.760 de ore în care trebuie să avem o furnizare continuă, constantă către consumatorul final", a menționat Dan Drăgan, la dezbaterea "Cum va fi iarna aceasta pentru consumatorul român de energie și ce rol ar putea juca România în energia regiunii?". El a precizat că banii se află în contul Ministerului Energiei, urmează semnarea contractului și demararea acestor investiții. "Banii sunt la dispoziție, ei sunt pregătiți pentru a fi transferați către beneficiari, către societățile care vor construi aceste capacități. Deja suntem în faza de semnare pentru capacități noi de cogenerare de înaltă eficiență pentru termie urbană, urmând hidrogenul verde, iar în perioada imediat următoare, semnarea contractelor pentru noi capacități de producție din surse regenerabile. Ceea ce este foarte important de menționat este faptul că acest Fond pentru Modernizare se desfășoară până în 2030”, a mai spus secretarul de stat.
SUA urmează să anunțe ”un progres științific major” în fuziunea nucleară
Departamentul american al Energiei anunță că se pregătește să anunțe un ”progres științific major săptămâna aceasta” - în domeniul fuziunii nucleare -, după ce cotidianul britanic Financial Times (FT) a dezvăluit cu câteva ore mai înainte că cercetători de la Laboratorul Național american Lawrence Livermore (LLNL), în California, au obținut recent ”o creștere netă a energiei” la un reactor experimental cu fuziune, relatează AFP. Este pentru prima oară când cercetători reușesc să producă mai multă energie într-o reacție de fuziune - ca cea care animă Soarele -, pe care nu au consumat-o în timpul procesului, ceea ce ar constitui un progres important în cercetarea unei energii fără carbon. Purtători de cuvânt ai Departamentului Energiei și LLNL, contactați de AFP cu privire la articolul FT, au declarat că secretarul american al Energiei Jennifer Granholm urmează să organizeze marți un eveniment la care ”va anunța un progres științific major”. Purtătoarea de cuvânt a LLNL a precizat că ”analiza (este) în continuare în curs”. ”Abia așteptăm să împrtășim mai multe informații marți, când se va încheia acest proces”, a adăugat ea. Reacția de fuziune care a produs o creștere netă de energie de 12% a avut loc în ultimele două săptămâni, dezvăluie FT, care citează trei persoane la curent cu rezultate preliminare. Fuziunea nucleară este considerată de către susținătorii săi ca energia de mâine, deoarece produce puține deșeuri și nu produce gaze cu efect de seră. ”Dacă acest progres este real (...), acest lucru ar putea să schimbe datele pentru planetă”, estimează într-un mesaj postat pe Twitter un congresmen din California, Ted Lieu, după dezvăluirile FT. Fuziunea este diferită de fisiune - o tehnică folosită în prezent de centralele nucleare și care constă în ruperea legăturilor nucleelor atomice grele, în vederea recuperării energiei. Fuziunea este procesul invers - se ”unesc” două nuclee atomice ușoare în vederea creării unuia greu - și anume doi izotopi (variante atomice) de hidrogen care dau naștere heliumului. Instalația LLNL are aproape 200 de lasere de mărimea a trei terenuri de fortbal care țintesc un punct minuscul cu niveluri înalte de energie, pentru a iniția o reacție de fuziune.
Microsoft cumpără 4% din Bursa de la Londra
Gigantul american al software-ului Microsoft urmează să cumpere 4% din Bursa Londrei (LSEG), în cadrul unui parteneriat pe o perioadă de zece ani, în care LSEG se angajează să cheltuiască 2,3 miliarde de lire sterline prin cumpărarea unor servicii informatice, relatează AFP. London Stock Exchange Group (LSEG) și Microsoft lansează un parteneriat strategic pe o perioadă de zece ani ”în sisteme informatice dematerializate sau date și analize avansate”, anunță ele luni într-un comunicat comun. Microsoft va cumpăra aproximativ 4% dintre acțiunile LSEG ”prin achiziția de acțiuni ale consorțiului Blackstone/Thomson Reuters”, precizează cele două societăți, fără să precizeze despre ce sumă este vorba. În paralel, ”LSEG se angajează la cheltuieli minime de informatică dematerializată (cloud) în favoarea Microsoft în valoare de 2,8 miliarde de dolari” (2,3 miliarde de lire streline).
Apple și Ericsson au ajuns la un acord în privința brevetelor
Apple și Ericsson au semnat, după ani de acuze reciproce. un acord în privința tehnologiilor brevetate, care pune cap multiplelor procese în care cele două companii s-au implicat reciproc. Apple și Ericsson au semnat un acord prin care cele două companii renunță la procesele în care sunt implicate și își licențiază reciproc tehnologii mobile pentru care dețin brevete. Anunțul este făcut de Ericsson, Apple încă nu a comunicat nimic pe această temă. Lupta legală dintre cele două companii a început în 2015 și, de atunci, numărul proceselor prin care Apple și Ericsson se acuzau reciproc de încălcarea brevetelor a crescut. În discuție au fost, printre altele, licențele pentru transferul mobil de date prin 2G, 3G, 4G și 5G. Ericsson, companie cu vechime mai mare în piața mobilă, a cerut inclusiv blocarea vânzărilor de iPhone-uri. Apple, de cealaltă parte, a mai echilibrat situația după ce a cumpărat business-ul de modemuri mobile al Intel. Cele două companii pun capăt luptelor legale după șapte ani, însă nu oferă detalii tehnice și financiare privind acordul la care au ajuns.
Compania turcă de livrare de alimente Getir a cumpărat rivala germană Gorilla
Compania turcă de livrare de alimente Getir a cumpărat rivala germană Gorilla, într-o afacere în valoare de 1,2 miliarde de dolari care constă în fuziunea a două dintre companiile rămase în Europa care promit furnizarea la comandă a produselor alimentare în numai câteva minute, transmite Reuters. Fuziunea este un pas important către o consolidare pe piața de livrare a alimentelor din Europa, unde companiile au dificultăți pe fondul încetinirii ritmului activităților după Covid-19. După o expansiune rapidă, aceste afaceri au fost afectate în martie de o scădere a cererii de livrări, determinată de ridicarea restricțiilor din perioada epidemiei de Covid-19 și de creșterea ratelor dobânzilor, în timp ce investitorii sunt reticenți față de companiile tehnologice cu pierderi. Grupurile de livrare de alimente au început să se combine rapid, reducând costurile și părăsind piețele unde erau slabe, în încercarea de a deveni profitabile. Companiile și observatorii din industrie spun că restrângerea dureroasă a activităților va continua, dar supraviețuitorii încep să vadă primele semne bune.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
