Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: IMM-urile din România se cufundă tot mai adânc în dificultăți financiare

Ziarul de Vrancea
22 sep 2019 728 vizualizări

Datele BNR arată că, în acest an, întârzierile la plată au crescut semnificativ față de anul trecut

Economia românească pare că atârnă de un fir de ață, cu afaceri tot mai vulnerabile, avertizează analiștii de la Sierra Quadrant, într-o analiză succintă privind situația business-ului românesc, în care arată că, pe fondul accentuării blocajului financiar, a lipsei de finanțare și în absența unor planuri de business predictibile, mare parte dintre IMM-urile din România se cufundă tot mai adânc în dificultăți financiare. ”Economia românească pare, la prima vedere, că se află pe un trend pozitiv. Numărul firmelor nou-înființate este în creștere, insolvențele și falimentele sunt în scădere, în statisticile oficiale pare că afacerile merg ca pe roate. Dincolo de aceste date, în economia reală, business-ul se confruntă, însă, cu tot mai multe provocări. Blocajul financiar se află în prim-plan. Tot mai multe firme ajung în incapacitate de plată, în condițiile în care nu au capitalul necesar pentru a rezista până la încasarea banilor de la parteneri”, arată analiza. Potrivit analiștilor de la Sierra Quadrant, ”moda” creditului furnizor a accentuat și mai mult această problemă, astfel că s-a ajuns ca una din trei companii să se confrunte cu dificultăți financiare. Inclusiv firmele care au linii de finanțare bancară se confruntă cu dificultăți financiare. Datele BNR arată că, în acest an, întârzierile la plată au crescut semnificativ față de anul trecut. Întârzierile la plată între 1 și 2 luni (31-60 de zile) au atins în iulie 2019 nivelul de 269 milioane de lei, o sumă mai mult decât dublă față de august 2018 (116 milioane lei). Și întârzierile la plată între 15 și 30 de zile au crescut semnificativ, de la 60 milioane lei (august 2018), la 115 milioane de lei în luna iulie 2019. ”Un sondaj recent arăta, de altfel, că 7 din 10 companii întârzie să-și plătească facturile, principalele motive invocate fiind lipsa resurselor financiare disponibile, neîncasarea facturilor, creșterea costurilor operaționale și scăderea vânzărilor. Durata medie de încasare a facturilor la nivelul economiei a ajuns la aproape 120 de zile”, se mai arată în analiză. Pe ansamblu, în luna iulie, BNR înregistra 19,5 miliarde de lei sume restante la nivelul economiei din care 9 miliarde de lei sume cu întârzieri mai mari de 5 ani, în creștere cu peste 500 milioane lei de perioada similară din anul trecut. ”Jumătate din această sumă aparține debitorilor aflați în insolvență, faliment și reorganizare (5.153 firme). Din cele 9,81 miliarde lei, 9,08 miliarde reprezentau, în iulie, sume restante. Datele se referă la expunerea față de un singur debitor, expunere egală sau mai mare de 20.000 lei. Sumele datorate de debitorii aflați în insolvență au mai scăzut însă, din păcate, diferența se duce la sumele datorate de debitorii aflați în faliment. Acest fapt subliniază că, dincolo de scăderea statistică a numărului de insolvențe și falimente, problema datoriilor este încă una foarte gravă”, afirmă analiștii de la Sierra Quadrant. Domeniile cele mai afectate sunt, potrivit datelor statistice, construcțiile, industria extractivă, agricultura, comerțul, sectorul pharma, transporturile și serviciile. Interesant, în context, sunt și datele BNR care relevă în luna august un număr semnificativ de instrumente de plată refuzate, similar cu cel din 2018. În total, în august 2019 s-au înregistrat 4.034 de instrumente de debit refuzate la plată, în valoare de 159,1 milioane lei. Cele mai multe au fost bilete la ordin, 3.940, majoritatea fiind considerate incidente majore. Potrivit analizei Sierra Quadrant, blocajul financiar are efecte majore într-o economie slab finanțată, cum este cea românească. Statisticile arată că, desi nevoia de finanțare a companiilor este semnificativă, în prezent doar 12.000 dintre firmele românești sunt bancabile, astfel că pentru majoritatea, creditul furnizor rămâne singura alternativă. ”Pe lanțurile economice, aceste probleme se multiplică, iar primele victime sunt IMM-urile, în special microîntreprinderile și firmele mici care nu au capacitatea financiară să reziste întârzierilor, care trăiesc de la o factură la alta. Accenturarea blocajului financiar este de natură să genereze probleme pentru întreg spectrul de business, de la scăderea profitabilității, probleme de cash flow, iar efectele directe se văd în reducerea investițiilor, creșterea prețurilor, stoparea angajărilor și apariția unui nou val de insolvențe”, afirmă experții Sierra Quadrant.

Ce riscă patronii care rețin angajații peste program

Angajatorii care nu respectă drepturilor prevăzute de legislație ale persoanlului angajat riscă sancțiuni din partea autorităților și pierdera angajaților. Prestarea de ore suplimentare este reglementată destul de clar în legislația românească, însă lasă loc de interpretări, potrivit Deloitte. Angajatul are dreptul să solicite compensații dacă angajatorul i-a cerut expres să rămână peste program sau dacă a acceptat tacit pe motiv că trebuie finalizat un proiect în regim de urgență și angajatului i-ar fi fost imposibil să îndeplinească această sarcină în timpul normal de lucru. În schimb, angajatul nu este îndreptățit la compensații pentru ore suplimentare în cazul în care a rămas la muncă peste program din alte motive (interese personale, lipsă de eficiență etc.), delimitarea imparțială a celor două cauze este, însă, dificil de realizat. În cazul în care documentația angajatorului nu este completă există riscul să încaseze o amendă considerabilă, întrucât prevederile legale privind plata orelor suplimentare tocmai au fost modificate în Parlament. Dacă, în prezent, angajatorul riscă o amendă de până la 3.000 de lei pentru încălcarea reglementărilor privind orele suplimentare, indiferent de câți angajați sunt în această situație sau despre câte ore este vorba, după intrarea în vigoare a noilor prevederi, amenda se va aplica pentru fiecare angajat aflat în această postură, mai arată analiza Deloitte. Dincolo de posibilele amezi, există riscul pierderii angajaților și dificultatea ulterioară de a atrage noi angajați, pentru că cei mai importanți ambasadori ai brandului de angajator sunt chiar salariații existenți. Pe de altă parte, un număr consistent de ore suplimetare nu înseamnă o productivitate mai mare. Absenteismul este o consecință a acestor situații. Fie că sunt prezenți la serviciu, fie că lipsesc în principal din motive medicale, productivitatea oamenilor este semnificativ afectată.

Românii cheltuie cel mai puțin din UE pentru recreație și sport

Cele 28 de state membre UE au alocat, în 2017, 51,3 miliarde euro din cheltuielile guvernamentale pentru recreație și sport, pe ultimele locuri situându-se Croația (13 euro pe cap de locuitor), Bulgaria (16 euro), Slovacia (23 de euro) și România (25 euro pe cap de locuitor), potrivit Eurostat. În schimb, în același an, în trei state membre UE, cheltuielile guvernamentale pentru recreație și sport au fost mai mari de 200 euro pe cap de locuitor: Luxemburg (492 euro pe cap de locuitor), Suedia (256 euro) și Finlanda (206 euro), acestea fiind urmate de de Olanda (199 euro), Danemarca (192 euro) și Franța (183 euro). Media la nivelul Uniunii Europene este de 100 euro pe cap de locuitor. Deasupra acestei medii se situează țări precum Ungaria și Belgia, iar sub medie sunt țări precum Germania, Spania, Italia și Marea Britanie. Eusotat subliniază că, pe ansamblu, cheltuielile guvernamentale pentru recreație și sport au rămas stabil ca procent din cheltuielile totale de la începutul publicării datelor statistice cu privire la acest indicator, în 2004.

Băncile europene intenționează să elimine peste 44.000 de locuri de muncă

Cel puțin zeci bănci europene au anunțat, de la începutul anului și până în prezent, că vor elimina peste 44.000 de locuri de muncă, în contextul perioadei dificile prin care trece acest sector ce se confruntă cu dobânzi foarte mici și cu tensiunile comerciale, informează thelocal.de. Cel puțin zeci bănci europene au anunțat, de la începutul anului și până în prezent, că vor elimina peste 44.000 de locuri de muncă, în contextul perioadei dificile prin care trece acest sector ce se confruntă cu dobânzi foarte mici și cu tensiunile comerciale, informează thelocal.de. Ultimele anunțuri privind eliminarea locurilor de muncă în domeniul bancar au fost făcute, vineri, de către grupul bancar francez Société Générale și de către cel german Commerzbank. Grupul bancar francez Société Générale a fost unul dintre primii care, în 2015, a anunțat o restructurare a rețelei sale de retail din Franța, pe fondul scăderii frecventării agențiilor sale și a trecerii la operațiunile de digital banking. Între 2016 și 2020, Société Générale are programată renunțarea la 3.450 de posturi dintr-un total de peste 147.000 de angajați. Cele 530 posturi suplimentare ce vor fi eliminate în rețeaua din Franța, conform unui document prezentat vineri sindicatelor, vin să se adauge altor 1.600 locuri de muncă eliminate la nivel mondial, dintre care 750 în Franța, în principal în cazul operațiunilor de investment banking, anunțate în aprilie. Commerzbank, care trece printr-o perioadă dificilă de mai mulți ani, a doua mare bancă germană a anunțat, vineri, eliminarea a 4.300 posturi la nivel mondial și închiderea a 200 de agenți. În același timp, Commerzbank intenționează să înființeze 2.000 de noi locuri de muncă. În 2016, banca germană a anunțat un plan de eliminare a 9.600 de locuri de muncă până în 2020, plan care a fost deja finalizat. De asemenea, Commerzbank, la care statul german deține aproximativ 15% din acțiuni, intenționează să își vândă subsidiara poloneză mBank. Această tranzacție este destinată finanțării tranziției grupului spre operațiunile digitale și reorientare spre piața din Germania în domeniul bancar și spre micile întreprinderi. Deutsche Bank, prima bancă germană, a anunțat la începutul lui iulie cel mai mare plan de restructurare din istoria sa cu eliminare a 18.000 de locuri de muncă până în 2022. Anul trecut, Deutsche Bank a eliminat deja 6.000 de posturi. Deutsche Bank, care nu și-a revenit încă după criza financiară din 2008, intenționează să se concentreze pe Europa și Germania în ceea ce privește operațiunile de retail și cele dedicate companiilor. Gigantul bancar britanic HSBC a anunțat, la începutul lui august, demisia surprinzătoare a directorului general, John Flint, la mai puțin de două luni de la numirea sa în funcție și eliminare a 4.000 de posturi. HSBC, un grup activ la nivel mondial și în special în Asia, este foarte vulnerabil la războiul comercial dintre China și SUA. O altă provocare pentru HSBC este Brexitul și incertitudinea care există în legătură cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. O altă bancă britanică, Barclays, a anunțat la începutul lui august că a eliminat 3.000 de posturi în al doilea trimestru al acestui an și că vrea să își extindă reducerile de costuri. BNP Paribas, principala bancă franceză, a confirmat, la finele lui august, că intenționează să elimine aproximativ 20% din efectivele filialei sale de obligațiuni din Franța, adică o reducere cuprinsă între 446 și 546 de posturi până în 2021. În martie, BNP Paribas Fortis, subsidiara din Belgia, a confirmat că va reduce cu 40% numărul de agenții și că va elimina 2.200 de locuri de muncă în următorii trei ani. În Italia, banca franceză a demarat deja un plan de pensionare anticipată, cu scopul de a-și reduce forța de muncă cu 1.500 de persoane până în 2021.

Agricultorii investesc în utilaje modern din cauză că nu mai găsesc zilieri

Fermierii din județul Galați au început să cumpere utilaje performante deoarece nu găsesc zilieri. Este vorba despre marii producători agricoli care își permit să facă împrumuturi bancare sau să acceseze fonduri europene. În ultimii ani, fermierii gălățeni au făcut investiții semnificative din cauza problemelor de pe piața muncii. Este vorba despre utilajele automatizate care îi înlocuiesc pe angajații din ce în ce mai greu de găsit. Totuși, tehnologia nu reușește să-i înlocuiască pe oameni în totalitate, astfel încât fermierii sunt nevoiți să ia măsuri extreme precum reducerea activităților. „Nu sunt deloc zilieri. Înainte mai găseam câte un zilier, acum nu mai găsim. Nu sunt nici persoane care lucrează în permanență. Am fost nevoiți să restrângem activitățile. De exemplu, anul acesta am semănat mai puțină rapiță. De asemenea, încercăm să eliminăm cât se poate forța umană cumpărând utilaje performante. La irigații am băgat cinci milioane de euro în trei stații de pompare. Sunt fonduri europene, toate echipamentele sunt automatizate. Acum folosesc un paznic și un electromecanic pentru sistemele de irigații, înainte aveam 10 oameni. Am vândut utilajele mici, am ales utilajele mari care acoperă suprafețe mari. Avem cheltuieli din ce în ce mai mari, în permanență investim în tehnologie”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, unul dintre fermierii gălățeni, Bogdan D. Autoritățile locale încercă să-i sprijine pe fermieri, dar eforturile sunt inutile în condițiile în care în numeroase comunități rurale au rămas doar bătrânii. Spre deosebire de alte domenii de activitate, în agricultură nu pot fi aduse persoane din străinătate din cauza costurilor ridicate. „Depopularea și exodul sunt principalele probleme ale țări, nu doar ale noastre. Firmele mari au început să aducă din ce în ce mai mulți muncitori din străinătate, în special din Asia. În agricultură, însă, nu este posibil. În agricultură este nevoie de zilieri și costurile pentru aducerea de muncitori din străinătate sunt mari. De aceea, forța de muncă în agricultură va rămâne o mare problemă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, primarul orașului Tg.Bujor, Laurențiu Gîdei.

BNR lansează o platformă pentru inovațiile din domeniul financiar

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, luni, lansarea proiectului FinTech Innovation Hub, o platformă dedicată dialogului cu firmele care dezvoltă soluții în domeniul serviciilor de plată și financiare – FinTech – și a subliniat că susține inovația în domeniul plăților, dar ”în mod controlat și în avantajul consumatorilor”. BNR vrea, în acest fel, să susțină dezvoltarea pieței în domeniul serviciilor de plată și financiare și vizează alinierea la tendințele europene în domeniul monitorizării inovației în acest sector, ”în scopul asigurării securității și siguranței acestora”. Banca centrală susține că inițiativa FinTech Innovation Hub se va axa pe încurajarea și sprijinirea inovației în domeniul plăților, dar ”în mod controlat și în avantajul consumatorilor și întreprinderilor, urmărind în același timp identificarea potențialelor riscuri implicate, precum și propunerea de măsuri de gestionare a acestora”. Companiile care sunt implicate direct în dezvoltarea soluțiilor inovatoare în domeniul serviciilor de plată pot intra în dialog cu experții din cadrul BNR pentru a-și prezenta proiectele de inovație FinTech sau pentru ”a fi îndrumate cu privire la conformitatea serviciilor și produselor de acest tip”. Totodată, BNR a desemnat o echipă de specialiști cu atribuții în monitorizarea inovațiilor în domeniul serviciilor de plată, care va putea fi contactată prin completarea unui formular standard.

Gigantul Thomas Cook, în faliment faliment

Thomas Cook s-a prăbușit, după ce negocierile de ultimă oră care vizau salvarea firmei de turism cu o vechime de 178 de ani au eșuat. 150 de mii de turiști britanici vor reveni acasă. Directorul general, Peter Fankhauser regretă profund situația, informează BBC. Autoritatea Britanică pentru Aviație Civilă (CAA) a declarat că operatorul turistic a „încetat tranzacționarea iar efectele sunt imediate”. De asemenea, a declanșat cea mai mare repatriere pe timp de pace, vizând aducerea acasă a a peste 150.000 de turiști britanici. Peter Fankhauser, directorul executiv al lui Thomas Cook, a declarat că prăbușirea firmei a fost o „problemă pe care o regretă profund”. Fankhauser și-a cerut scuze pentru „milioane de clienți și miile de angajați” ai firmei. Eșecul operatorului turistic pune 22.000 de locuri de muncă în pericol la nivel mondial, inclusiv 9.000 în Marea Britanie. Corespondentul de transport al BBC, Tom Burridge, a declarat că 16.000 turiști sunt așteptați să revină luni. Autoritățile speră să obțină cel puțin 14.000 de persoane acasă pe zboruri închiriate. Guvernul a plătit 45 de avioane pentru a aduce clienții acasă și vor zbura 64 de rute în cursul zilei de luni. Dimensiunea flotei o va face temporar a cincea cea mai mare companie aeriană din Marea Britanie. Operatorii, inclusiv EasyJet și Virgin, au furnizat unele aeronave, cu avioane care provin chiar și din Malaezia.

Prețul gramului de aur este aproape de maximul istoric

Leul s-a depreciat luni în fața principalelor valute: euro, în fața căruia pierde constant teren în ultimele două sătămâni, dolarul american, francul elvețian, față de care înregistrază cea mai slabă pozitție din ianuarie 2015, în timp ce gramul de aur se află la un pas de maximul istoric. Față de ședința precedentă euro a crescut cu 0,12%, la 4,7491, tendința generală fiind de creștere. Dolarul a crescut cu 0,76%, la 4,3248 lei, tot pe o tendință de creștere, iar francul elvețian a atins maximul ultimilor patru ani, la 4,3658 lei, cel mai mare nivel din ianuarie 2015. Aurul se află la mai puțin de 2 lei distanță de maximul istoric, la 211,1723 lei, față de 212,9744 lei, nivel atins luna trecută.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.