Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: https://www.realbiz.ro/2022/01/14/sfatul-zilei-16-ianuarie-2022-berbecii-si-pestii-trebuie-sa-se-distanteze-de-unii-oameni-iar-taurii-ar-fi-bine-sa-nu-lase/

Ziarul de Vrancea
13 ian 2022 433 vizualizări

Tanczos Barna: Vom asigura cel mai mare buget, de peste 1,2 miliarde de lei u bonus pentru mașinile mai vechi de 15 ani

Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a anunțat, ieri, că luna viitoare vor fi lansate programele Rabla Clasic și și Rabla Plus, bugetul pentru anul 2022 fiind cel mai mare din istoria acestui program și depășind 1,2 miliarde de lei. Ministrul a precizat că până la finalul lunii ianuarie va fi terminată analiza pe dosarele depuse anul trecut în vederea accesării de vouchere prin cele două programe.  Președintele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), Lóránd‑Árpád Fülöp, a anunțat că pentru fiecare mașină casată prin programul Rabla se acordă un bonus de vechime de 1500 de lei valabil dacă autoturismul este mai vechi de 15 ani și este cel mult Euro3. Pentru Rabla Plus, se adaugă astfel la cei 45.000 de lei voucher încă 1500 de lei bonus de vechime dacă mașina casată îndeplinește cele două condiții.  „Mașina casată trebuie să fieînmatriculată în România cel puțin de șase ani”, a adăugat președintele AFM. În ceea ce privește posibilitatea de a preda două mașini pentru achiziționarea uneia, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a menționat că beneficiarul are posibilitatea de a cumpăra o a doua rablă pe care să o caseze.  În schimb, în cadrul acestui program nu se emit vouchere, așa încât acestea nu pot fi tranzacționate. Tánczos Barna a precizat că ținta programelor este de a înnoi, anul acesta un număr comparabil de autoturisme cu cel din anul anterior, autoritățile dorind să crească numărul mașinilor mai vechi de 15 ani care să fie casate.  „Cel mai important este că pentru electrice și hibrid plug-in este obligatorie predarea unei mașini. Acolo anul trecut am avut un bonus de 45.000 de lei fără obligația de a scoate din circulație o mașină poluantă și am decis anul acesta să schimbăm acest principiu și acolo să fie obligatorie casarea minim a unei mașini și posibilitatea de a mai preda una în cazul în care poate să achiziționeze cineva încă o mașină veche pe care o scoate din circulație. În rest, condițiile au rămas aceleași: mașina trebuie să fie înmatriculată, să fie cu inspecția tehnică făcută, trebuie să fie scoasă practic din circulație nu trebuie să fie o mașină care ruginește de 20 de ani undeva, într-o curte”, a explicat ministrul. Pentru autoturismele hibrid plug-in sprijinul financiar în cadrul programului este de 20.000 de lei. Ministrul Mediului a menționat că ministerul pe care îl conduce dorește să cumpere un autoturism electric pentru care trebuie să „stea la coadă” nouă luni, din cauza crize conductorilor care afectează industria auto la nivel mondial. În acest context, ministru afirmă că tot ce pot face autoritățile este să adapteze programele Rabla condițiilor din piață.  Conform datelor prezentate de președintele AFM, în anul 2021 prin programul Rabla Clasic au fost solicitate 51.665 de mașini pentru persoane fizice și 16.515 mașini dintre care 13.000 aprobate la persoane juridice. Prin Rabla Plus au fost solicitate 8500 de vehicule de către persoane fizice și 7728 de mașini aprobate din 9138 solicitate pentru persoane juridice.

Neregulile din facturi vor fi verificate de Comandamentul pentru Energie

u Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a anunțat că a înființat o structură specială care să vină în sprijinul populației în contextul facturării consumului de energie electrică și de gaze

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) înființează Comandamentul pentru Energie, ca urmare a numărului mare de reclamații depuse de cetățeni în contextul facturării consumului de energie electrică și de gaze naturale către consumatorii persoane fizice, se menționează într-un comunicat remis joi de instituție. Totodată, ANPC a decis înființarea Comandamentului pentru Energie din cauza complexității neregulilor constatate în teren în cele 5 zile de când au început verificările în acest domeniu, se precizează în comunicat. Potrivit sursei, noua structură va reuni comisari ANPC din toată țara și va include echipe de control suplimentare în zonele în care numărul de reclamații din partea cetățenilor este mai mare, pentru a putea efectua cu celeritate verificările necesare. Comandamentul pentru Energie are rolul de a gestiona rapid volumul de informații sosite în urma controalelor de pe întreg teritoriul țării și de a asigura colaborarea cu alte instituții ale statului abilitate în soluționarea problemelor evidențiate de control atunci când acestea exced competențele ANPC. Comandamentul pentru Energie va fi coordonat de președintele ANPC, Mihai Culeafă, și de directorul general al ANPC, Paul Anghel, și va funcționa până la data de 31 martie 2022, termenul până la care acționează Legea 259/2021. ANPC transmite consumatorilor etapele pe care aceștia trebuie să le parcurgă atunci când primesc o factură pe care o consideră incorectă: să verifice dacă valoarea consumului din factură este în limitele celei prevăzute în contract; să verifice dacă prețul unitar pentru consumul măsurat după data de 1 noiembrie 2021 este de maxim 0,525 lei/kWh la energie electrică și 0,25 lei/kWh la gaze naturale, astfel încât prețul total, cu toate taxele incluse, să nu depășească 1 leu/kWh la energie electrică și 0,37 lei/kWh, la gaze naturale; să existe rubrica de preț compensat/plafonat pe factura corespunzătoare consumului de energie după 1 noiembrie 2021. Atunci când consumatorii constatată că cel puțin una dintre aceste situații este reală în cazul facturilor pe care le-au primit, trebuie să solicite clarificări furnizorului de energie respectiv, se menționează în comunicatul ANPC. În continuare, dacă acest demers nu se soluționează, consumatorii pot depune o reclamație online sau în scris către Comisariatele Județene pentru Protecția Consumatorilor, însoțită de o copie a facturii, precum și de o copie a răspunsului furnizorului în urma sesizării realizate de către consumator. Totodată, ANPC alocă un număr de telefon și o adresă de e-mail dedicate îmbunătățirii comunicării cu consumatorii pe tema energiei electrice și a a gazelor naturale. Astfel, pentru reclamații, consumatorii pot apela numărul de telefon 021.307.67.89, de luni până vineri, între orele 8.00-16.00, sau le pot transmite la adresa de e-mail energie@anpc.ro.

Ministrul Energiei vrea ca 50% din prețul gazelor să fie compensat

Ministerul Energiei vrea să crească de la 33% la 50% sau mai mult nivelul de compensare a prețului gazelor și așteaptă un răspuns de la Ministerul Finanțelor cu privire la cât poate suporta bugetul de stat, a afirmat, joi, ministrul Energiei, Virgil Popescu, la DC News. În prezent, potrivit Legii 259/2021, 33% din prețul gazelor este compensat din bugetul de stat. "Am discutat în Guvern ce vom face după 1 aprilie. Sunt mai multe scenarii. Ne-am înțeles cu toții în privința scăderii TVA la 5%. Acum ministrul Finanțelor trebuie să ne spună spațiul fiscal, cam cât e plapuma. De exemplu, eu vreau să spun că nu mai vreau să compensez 33% și să măresc compensarea la 50% și prețul să fie și mai mic, dar vreau să-mi spună ministrul Finanțelor dacă pot. Eu vreau să ridic compensarea la 50%, asta mi se pare mie ca să putem să dăm mai mult. Poate chiar 75%, să ducem prețurile și mai jos", a spus Popescu. El consideră că sumele necesare există în buget, din dividendele companiilor de stat din energie. "Dividendele date de Hidroelectrica sunt de 4 miliarde de lei, iar veniturile suplimentare ale Romgaz și redevența va fi de 5 miliarde de lei, față de 700 de milioane de lei anul trecut, deci bani ar exista. Acești bani vin la bugetul de stat și ar putea să se întoarcă nu doar la persoanele fizice, ci și la firme", a mai spus ministrul Energiei. De asemenea, Popescu a acuzat Autoritatea Națională de Reglementare în Energie că ar favoriza furnizorii de energie. "Am o relație foarte bună cu președintele ANRE, discutăm, să nu se înțeleagă greșit. Dar acolo, în spate, se pare că, de-a lungul timpului, pentru că sunt oamenii foarte vechi, s-au făcut diverse încrengături care nu se mai dezlipesc. Să nu uităm că am mai avut discuții când a fost cu liberalizarea în decembrie, ianuarie. Ne-am pus la masă cu Consiliul Concurenței și au fost discuții. Noi am solicitat atunci ca tuturor clienților să le vină automat cea mai bună ofertă din piață, dacă vă aduceți aminte. Asta am vrut. Ei bine, nu! Tot din eșalonul doi al ANRE s-a spus "Nu se poate așa face". Chiar cineva a adăugat: "Păi pierd furnizorii". Păi asta e problema noastră?", a precizat oficialul guvernamental.

Salariul mediu a ajuns în luna noiembrie a anului trecut la 3.645 lei

Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.645 lei în luna noiembrie, în creștere față de luna precedentă cu 101 lei (plus 2,8%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice (9.055 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.875 lei), a anunțat joi Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna noiembrie 2021, câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5.944 lei, cu 171 lei (plus 3%) mai mare decât în luna octombrie 2021. Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.645 lei, în creștere față de luna precedentă, cu 101 lei (plus 2,8%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (9.055 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.875 lei)”, arată datele INS. Comparativ cu luna noiembrie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 6,9%. Indicele câștigului salarial real a fost 99,2% pentru luna noiembrie 2021 față de aceeașI perioadă a anului precedent. Indicele câștigului salarial real a fost 102,8% pentru luna noiembrie 2021 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 227,1%, cu 6,3 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna octombrie 2021. În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu nominal net, cât și de rata inflației. În luna noiembrie 2021, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut față de luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte).

BNR: Datoria externă totală a României a crescut la 133,23 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut cu 6,430 miliarde euro la 133,23 miliarde euro, la finalul lunii noiembrie 2021, de la 126,8 miliarde euro în decembrie 2020, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). ”În perioada ianuarie - noiembrie 2021, datoria externă totală a crescut cu 6,430 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 96,501 miliarde euro la 30 noiembrie 2021 (72,4% din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,2% față de 31 decembrie 2020; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2021 nivelul de 36,736 miliarde euro (27,6% din totalul datoriei externe), în creștere cu 10,4% față de 31 decembrie 2020”, arată datele BNR. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,9% în perioada ianuarie - noiembrie 2021, comparativ cu 20,7% în anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 noiembrie 2021 a fost de 4,9 luni, în comparație cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2021 a fost de 82,3%, comparativ cu 90,3% la 31 decembrie 2020. În perioada ianuarie – noiembrie, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 15,313 miliarde euro, comparativ cu 9,753 miliarde euro în perioada ianuarie - noiembrie 2020. În structura acestuia, balanța bunurilor și balanța veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 3,895 miliarde euro, respectiv cu 784 milioane euro; balanța veniturilor secundare și cea a serviciilor au înregistrat excedente mai mici cu 515 milioane euro, respectiv cu 366 milioane euro. Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 6,866 miliarde euro (comparativ cu 2,397 miliarde euro în perioada ianuarie - noiembrie 2020), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5,499 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,367 miliarde euro.

Investițiile străine directe au urcat cu peste 186%

Investițiile directe ale nerezidenților în România au urcat cu 186,44% în primele 11 luni din 2021, la 6,866 miliarde de euro, comparativ cu 2,397 miliarde de euro în perioada ianuarie - noiembrie 2020, potrivit datelor Băncii Naționale a României, remise joi AGERPRES. "Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 6,866 miliarde de euro (comparativ cu 2,397 miliarde euro în perioada ianuarie - noiembrie 2020), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5,499 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,367 milioane euro", se spune în comunicat. Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a crescut, în primele 11 luni din 2021, cu 42,2%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 5.284 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele 5.284 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 41,109 milioane de dolari, cu 107,3% mai mare față de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie - noiembrie 2020, de 19,828 milioane de dolari.

 

Comisia Europeană a virat 1,94 miliarde euro în contul Ministerului Finanțelor

Comisia Europeană a virat 1.942.479.890 euro în contul Ministerului Finanțelor deschis la BNR, anunță Ministerul de Finanțe. „Comisia Europeană a virat 1.942.479.890 euro în contul Ministerului Finanțelor deschis la BNR. Suma reprezintă prefinanțarea de 13% din împrumutul de aproximativ 14,94 miliarde de euro contractat de România de la Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență”, anunță ministerul. Ministerul Investițiilor și Proiectelor europene a anunțat miercuri că, pe 13 ianuarie 2022, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare și reziliență) între Comisia Europeană și România, va fi virată suma aferentă prefinanțării din componenta de împrumut, în cuantum de 1.942.479.890 euro, reprezentând 13% din valoarea totală a împrumutului. Această sumă vine în completarea primei tranșe a prefinanțării, pe componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro.

Germania nu exclude închiderea serviciului de mesagerie Telegram

Germania ar putea închide Telegram, dacă serviciul de mesagerie popular printre grupurile de extremă-dreapta și oamenii care se opun restricțiilor legate de pandemia de Covid-19 continuă să încalce legislația germană, a declarat ministrul de Interne Nancy Faeser, în observații publicate miercuri, transmite Reuters. ”Nu putem exclude acest lucru”, a spus Faeser pentru săptămânalul Die Zeit. O blocare a platformei de socializare ar fi gravă și în mod clar o ultimă soluție, a spus Faeser, adăugând că ”mai întâi ar trebui epuizate toate celelalte opțiuni”. Aceasta a mai declarat că Germania discută cu partenerii săi din Uniunea Europeană cum să reglementeze platforma Telegram.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.