MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Hidroelectrica a sărit de valoare de 70 de miliarde de lei. Moment istoric la Bursă
CEO Bogdan Badea: Ne-am asumat clar integrarea capacităţilor de producţie cu soluţii de stocare şi noi tehnologii
Valoarea de piaţă a companiei Hidroelectrica, cel mai mare producător şi furnizor de energie eletrică din România, a trecut de pragul de 70 de miliarde de lei, joi, în deschiderea şedinţei, ajungând chiar la 72,4 miliarde lei, maximul primelor minute de tranzacţionare, ceea ce reprezintă un record absolut pentru Bursa de Valori Bucureşti, informează Biroul de Presă al Hidroeletrica SA. „Ne-am asumat clar o direcţie de diversificare şi de hibridizare a portofoliului, prin integrarea capacităţilor de producţie cu soluţii de stocare şi noi tehnologii”, afirmă Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica SA. Potrivit sursei citate, aprecierile au survenit pe fondul planurilor „ambiţioase” de investiţii ale companiei, coroborat cu consolidarea poziţiei de cel mai mare producător şi furnizor de electricitate din România, concomitent cu creşterea focusului pe eficientizarea activităţii de trading. Evoluţia remarcabilă de la începutul anului, respectiv un randament de aproape 30%, cu circa 10 puncte procentuale peste media indicelui BET, confirmă faptul că „vocea pieţei” este relevantă pentru Hidroelectrica, se arată în documentul citat.
„Faptul că am depăşit pragul de 70 de miliarde de lei arată clar că piaţa are încredere în direcţia în care mergem. Este rezultatul muncii din ultimii ani – investiţii mai mari, continuarea proiectelor deja începute, proiecte noi şi un efort constant de a face compania mai eficientă şi mai adaptată la realităţile din energie. Ne-am asumat clar o direcţie de diversificare şi de hibridizare a portofoliului, prin integrarea capacităţilor de producţie cu soluţii de stocare şi noi tehnologii. Vom continua în acest ritm, cu accent pe dezvoltare, digitalizare şi pe crearea de valoare reală pentru acţionari, contribuind în acelaşi timp la un sistem energetic mai stabil şi mai curat în România”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica. Dacă în şedinţa din 15 aprilie 2026 acţiunile Hidroelectrica s-au apropiat de pragul de capitalizare de 70 miliarde lei, corespunzător unei cotaţii de 155,60 lei, fără a-l atinge, în şedinţa de joi acest nivel a fost depăşit încă din debutul tranzacţionării. Ulterior, preţul a continuat să crească până la un maxim de 161 lei în jurul orei 10:36, ceea ce a dus capitalizarea companiei la peste 72,4 miliarde lei, un nou record pentru Bursa de Valori Bucureşti, precizează sursa citată. Potrivit companiei, după prima oră, acţiunea se tranzacţiona în jurul nivelului de 160 lei, corespunzător unei valori de piaţă de aproape 72 miliarde lei. De la începutul anului, randamentul a ajuns la aproximativ 29%, al cincilea cel mai ridicat din BET, cu aproape 10 puncte procentuale peste evoluţia indicelui.
Noi modificări în privința taxelor. Decizie de ultimă oră a Guvernului
l Executivul a stabilit valoarea minimă a obligaţiilor fiscale restante ale contribuabililor datorate bugetelor locale l Cseke Attila: Urmărim transparentizarea şi creşterea conformării voluntare a acestor obligaţii
Guvernul a aprobat, în şedinţa de ieri, la propunerea Ministerului Dezvoltării, un act normativ prin care se stabileşte valoarea minimă a obligaţiilor fiscale restante, administrate de autorităţile locale, ale contribuabililor persoane fizice şi juridice, a anunţat ministrul Cseke Attila. „Urmărim transparentizarea şi creşterea conformării voluntare a acestora la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetelor locale”, a subliniat ministrul. Ministrul Dezvoltării a precizat că, în stabilirea pragului propus, s-au avut în vedere obligaţiile fiscale locale datorate în mod curent de contribuabilii persoane fizice şi juridice. „Nivelul propus reflectă o restanţă fiscală relevantă din perspectiva administrării creanţelor fiscale locale şi asigură respectarea principiului proporţionalităţii în raport cu măsura publicării datelor contribuabililor. Astfel, valoarea minimă a obligaţiilor fiscale restante se stabileşte la nivelul de 1.200 de lei pentru debitorii persoane fizice şi 5.000 de lei pentru debitorii persoane juridice”, a precizat sursa citată. Potrivit aceleiaşi surse, de exemplu, dacă o persoană fizică deţine un apartament cu două camere, cu o suprafaţă utilă de 50 de metri pătraţi, în Bucureşti, într-o zonă de categoria B, rang 0, şi un autoturism cu capacitatea cilindrică de 1.600 cm³, norma de poluare Euro 5, obligaţiile fiscale locale aferente celor două bunuri însumează aproximativ 609 lei anual. „În aceste condiţii, stabilirea pragului de 1.200 de lei reflectă acumularea obligaţiilor fiscale aferente unei perioade de aproximativ doi ani de neplată, ceea ce indică existenţa unor restanţe fiscale semnificative”, a adăugat aceeaşi sursă. De asemenea, în cazul persoanelor juridice, pentru un spaţiu comercial de 50 de metri pătraţi şi o cotă stabilită de 1%, a cărui valoare, rezultată dintr-un raport de evaluare, echivalează cu un impozit anual de aproximativ 2.500 de lei, stabilirea pragului de 5.000 de lei reflectă acumularea obligaţiilor fiscale aferente unei perioade de aproximativ doi ani de neplată. Organele fiscale au obligaţia de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor, persoane fizice şi persoane juridice, care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.
Guvernul a aprobat modernizarea ANOFM
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) anunţă că Guvernul a aprobat o hotărâre pentru modificarea statutului instituţiei, act normativ esenţial pentru implementarea proiectului strategic ”SMART SPO – Servicii moderne, accesibile şi pregătite pentru viitor”. Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi, de ANOFM, adoptarea acestei hotărâri reprezintă o etapă fundamentală în procesul de reformă a Serviciului Public de Ocupare din România, în contextul angajamentelor asumate prin Programul Educaţie şi Ocupare 2021–2027 şi al necesităţii modernizării serviciilor oferite pe piaţa muncii. Proiectul ”SMART SPO”, finanţat din Fondul Social European prin Programul Educaţie şi Ocupare 2021–2027, cu un buget total de aproximativ 183 de milioane de euro şi o durată de implementare de 60 de luni, urmăreşte modernizarea Serviciului Public de Ocupare prin adaptarea acestuia la provocările actuale ale pieţei muncii. Acesta are la bază un model inovator de finanţare – finanţarea nelegată de costuri (FNLC) – prin care sprijinul financiar european este acordat în funcţie de rezultatele obţinute, fără raportare la cheltuielile efective. Implementarea proiectului este realizată cu sprijinul Băncii Mondiale, în cadrul unui proces amplu de reformă instituţională, fundamentat pe analize strategice şi recomandări privind consolidarea capacităţii administrative şi creşterea eficienţei serviciilor. ”Un element central al proiectului îl reprezintă dezvoltarea echipelor mobile de intervenţie, care vor facilita accesul la servicii în comunităţile rurale şi în zonele greu accesibile. Aceste echipe vor avea rolul de a identifica şi înregistra persoanele inactive, de a oferi servicii de informare şi consiliere direct în comunităţi şi de a sprijini integrarea pe piaţa muncii a persoanelor din grupuri vulnerabile, precum tinerii NEET, femeile, persoanele cu dizabilităţi sau beneficiarii de venit minim de incluziune. Totodată, vor contribui la creşterea vizibilităţii serviciilor oferite de ANOFM şi la dezvoltarea unui model de intervenţie proactiv, bazat pe contact direct cu beneficiarii”, se arată în comunicat.
UNSAR: Despăgubirile plătite de în baza poliţelor CASCO au depăşit 2,56 miliarde lei
Despăgubirile plătite de asigurători în baza poliţelor facultative CASCO au depăşit 2,56 miliarde lei în 2025, în creştere cu 8% faţă de anul anterior, informează Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR). ”Despăgubirile plătite de asigurători în baza poliţelor facultative CASCO au depăşit 2,56 miliarde lei în 2025, în creştere cu 8% faţă de anul anterior. Astfel, în fiecare zi, pentru acoperirea daunelor suferite de vehiculele asigurate CASCO, au fost achitate, în medie, circa 7 milioane lei”, precizează UNSAR. Şi numărul dosarelor de daună s-a menţinut la un nivel ridicat, depăşind 276.000 în 2025. Practic, în medie, la fiecare două minute, un şofer din România este despăgubit în baza unei poliţe CASCO pentru daunele suferite de propriul vehicul, într-un context în care frecvenţa incidentelor rămâne ridicată. „Aceste poliţe devin tot mai relevante. Pentru tot mai mulţi şoferi, CASCO nu mai este o opţiune, ci o necesitate, iar creşterea valorii autovehiculelor şi a costurilor de reparaţie face ca protecţia oferită de CASCO să fie esenţială în gestionarea riscurilor cotidiene”, a declarat Alexandru Ciuncan, preşedinte & director general al UNSAR. Asigurările CASCO oferă protecţie pentru o gamă largă de riscuri, inclusiv avarii, furt sau fenomene naturale, contribuind la stabilitatea financiară a şoferilor şi la menţinerea mobilităţii acestora. „Cu sute de dosare de daună gestionate zilnic, devine evident că riscurile sunt parte din rutina fiecărui şofer. Asigurările CASCO oferă siguranţă financiară şi contribuie la reducerea stresului asociat evenimentelor neprevăzute”, a precizat Alina Bărbulescu, coordonator Secţiuni Asigurări Generale în cadrul UNSAR.
Rata anuală a inflației în România este de trei ori mai mare decât media UE
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut puternic până la 2,8% în martie, de la un nivel de 2,1% în februarie, iar România este în continuare țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 9%, arată datele publicate joi de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat). Luna trecută, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Danemarca (1%), Cehia, Cipru și Suedia (toate 1,5%). La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost: România (9%), Croația (4,6%) și Lituania (4,4%). Comparativ cu situația din luna februarie 2026, rata anuală a inflației a scăzut doar în trei state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 23 țări membre, inclusiv în România (de la 8,3% până la 9%). De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 2,6% în martie, de la un nivel de 1,9% în februarie. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,49 puncte procentuale), urmate de prețurile la energie (0,48 puncte procentuale) și prețurile la alimente, alcool și țigări (0,45 puncte procentuale). În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a crescut la 9,87% în martie, de la 9,31% în luna februarie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,05%, mărfurile nealimentare cu 10,89%, iar mărfurile alimentare cu 7,67%. Este a opta lună consecutivă în care inflația anuală se menține la peste 9%, după o perioadă în care a scăzut ușor de la o lună la alta. 'Indicele prețurilor de consum în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%. Rata inflației de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 2,3%. Rata anuală a inflației în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 a fost 9,9%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 - martie 2026) față de precedentele 12 luni (aprilie 2024 - martie 2025) a fost 8,5%', se arată într-un comunicat al INS, remis AGERPRES.
Aproximativ 58.000 de joburi noi au fost postate în primul trimestru
Aproximativ 68.000 de locuri de muncă au fost postate în primul trimestru pe platformele eJobs și iajob.ro, în timp ce numărul aplicărilor a ajuns la 3,7 milioane, în creștere cu 24% față de anul trecut, pe o piață a muncii marcată de prudență, dar cu o evoluție pozitivă a ofertei de joburi part-time, potrivit unui comunicat al eJobs România. 'Circa 58.000 de locuri de muncă au fost postate în primul trimestru al anului pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România. În continuare, angajatorii din retail mențin cel mai ridicat nivel de recrutare de pe piața muncii, cu aproape 13.000 de joburi disponibile în primele trei luni ale anului', se menționează în comunicat. Potrivit sursei citate, serviciile, industria alimentară, sectorul financiar-bancar, turismul și transportul-logistică au fost următoarele domenii în clasament, fiecare cu peste 6.000 de locuri de muncă postate din ianuarie și până la finalul lunii martie.
Cele mai comandate mâncăruri de Paște
Cele mai comandate mâncăruri în perioada Sărbătorilor Pascale au fost cele tradiționale, cum ar fi ciorba de burtă, cozonacul, sarmalele, preparatele din carne de miel și mămăliga, arată o analiză realizată de o platformă de livrări, transmisă, joi, AGERPRES. Potrivit cercetării, consumatorii Glovo încep să consume preparate tradiționale încă din săptămânile dinaintea Paștelui ortodox, sărbătorit anul acesta pe 12 aprilie. Ciorba de burtă conduce clasamentul și rămâne unul dintre cele mai populare preparate comandate în perioada sărbătorilor, în diverse variante. Cozonacul este, la rândul său, unul dintre produsele vedetă ale sezonului, fie în varianta clasică, fie reinterpretat prin combinații cu nucă, cacao, stafide sau rahat. În categoria felurilor principale, sarmalele domină preferințele românilor, atât în versiunile clasice, cât și în variante de post sau cu ciuperci. Carnea de miel rămâne proteina centrală a mesei de Paște, iar mămăliga este prezentă constant în combinație cu preparatele gata de consum.
BBC urmează să dea afară 2.000 de angajaţi
BBC urmează să desfiinţeze 2.000 de locuri de muncă - reprezentând aproximativ 10% dintre angajaţi -, pentru a-şi reduce costurile în următorii trei ani, în cadrul celui mai mare val de concedieri în cadrul grupului audiovizual britanic din ultimii 15 ani, scrie presa britanică, relatează AFP. BBC şi-a anunţat intenţia de a-şi reduce costurile cu 10%, însă nu a dezvăluit impactul asupra locurilor de muncă din această instituţie britanică, aflată în plină criză după demisia directorului general şi o plângere cu privire la defămare a preşedintelui american Donald Trump, în urma difuzării unui montaj înşelător. Agenţia britanică de presă Press Association (PA) şi postul Sky News dezvăluie că aceste concedieri au fost anunţate angajaţilor miercuri. Contactat de AFP, BBC nu a confirmat imediat aceste dezvăluiri.
