Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Hai noroc! Numărul de fabrici de bere s-a triplat din 2009

Ziarul de Vrancea
5 ian 2019 285 vizualizări

Microberăriile au depășit numărul de fabrici mari

Numărul de fabrici de bere a ajuns anul trecut la 45, față de 11 câte existau în anul 2009, evoluția fiind susținută nu numai de multinaționale, ci de micii antreprenori, arată o analiză a Ziarului Financiar pe baza datelor Asociației Berarii Europei. În ultimul deceniu nu s-a investit în nicio fabrică mare de bere de la zero, în condițiile în care consumul a oscilat în jurul nivelui de 80 de litri per capita. Pe de altă parte, antreprenorii au sesizat potențialul berii artizanale și au investit în mici fabrici, iar ulterior în branduri care au ajuns pe rafturile marilor magazine. Astfel, în România sunt mai mult de 30 de microberării. În Europa, cele mai multe microberării sunt în Marea Britanie, Italia, Germania, Franța, Elveția și Spania. Dacă în Statele Unite berea artizanală este un adevărat fenomen, în România conceptul a apărut acum câțiva ani. România a ocupat în 2017 locul opt în rândul țărilor mari producătoare de bere din Uniunea Europeană, cu o producție de puțin peste 16 milioane de hectolitri. România a reușit să devanseze anul trecut Italia, conform ultimului raport al Asociașiei Berarii Europei. În ceea ce privește volumul consumului, cu 16,11 milioane hl, România a ocupat în 2017 locul al șaptelea, depășind trei dintre țările cu tradiție în fabricarea și consumul berii în Europa: Cehia, Austria și Belgia. În ceea ce privește volumul importurilor de bere în România, acesta și-a păstrat și în 2017 ponderea de doar 3% din consumul intern, sectorul local al berii păstrându-și nealterat caracterul său profund național. Marea Britanie rămâne țara cu cea mai mare cantitate de bere importată, care atinge 10,06 milioane hl și reprezintă circa23% din consumul intern, fiind urmată de Franța, cu o cantitate importată de 7,69 milioane hl și care are o pondere de circa 35% în consumul intern, și de Germania, cu o pondere a importurilor atingând circa 8% din consum, ceea ce corespunde unei cantități importate de 6,74 milioane hl.

Florin Cîțu: Bugetul anului 2019 va fi unul de criză

u „în fiecare zi se duc în emisiuni plătite unde prezintă date false încercând să acopere criză prin care trece economia”, susține senatorul PNL

Bugetul anului 2019 va fi unul de criză, marcat de creșterea TVA, de reduceri la educație sau de înghețarea salariilor și îndemnizațiilor pentru sectorul bugetar, susține senatorul liberal Florin Cîțu pe pagina se de Facebook. „Bugetul de AUSTERITATE este construit după ce în 2018 economia a intrat în criză, de facto, și perspectivele pentru 2019 arată că lucrurile merg spre dezastru total”, spune senatorul. Exemplele de măsuri de austeritate prezentate de Cîțu sunt: tăierea a 39,6 miliarde lei în 2019 de la educație pentru plată pensiilor speciale; tăierea punctului de pensie în ianuarie 2019 și promit "creșterea" la sfârșitul anului; creșterea TVA, anulând reducerea TVA de la 1 ianuarie 2019 de la 19% la 18%; taxează și reduc cu 50% profiturile sistemului financiar pentru a forța românii să-și retragă banii din bănci; taie 3,2 miliarde lei prin înghețarea salariilor/indemnizațiilor pentru sectorul bugetar; naționalizează, de facto, Pilonul ÎI de pensii. „În fiecare zi se duc în emisiuni plătite unde prezintă date false încercând să acopere criză prin care trece economia”, spune Cîțu. Senatorul prezintă și un tabel în care alătură promisiunile PSDÂALDE pentru 2018 și „realizările”. „Toți indicatorii care arată deteriorarea economiei s-au înrăutățit”. Astfel, creșterea economică reală este de 4% și nu de 6,1%, dinamica investițiilor față de anul precedent de 2,5% și nu de 7,9%, soldul contului curent la -5,3% și nu la -2,8%, deficitul bugetar structurat de -3,44% și nu de -3,16%, iar rata inflației pentru toate prețurile din economie de 6% și nu de 2,1%. Președintele PSD Liviu Dragnea a declarat pe 27 decembrie că va discuta în coaliție despre posibilitatea ca, după 15 ianuarie, să fie aprobat bugetul pentru 2019, mai întâi de către Guvern, apoi în Parlament. Liderul PSD a adăugat că e posibil să fie convocată o sesiune extraordinară „cu câteva zile înainte de februarie”. Guvernul trebuia să prezinte proiectul de buget în luna noiembrie a anului trecut.

Veniturile agricultorilor din plante medicinale pe cel mult 2 ha sunt neimpozabile

Veniturile obținute de agricultori din plante medicinale și aromatice pe cel mult 2 hectare vor fi considerate neimpozabile, începând ci 1 ianuarie, potrivit unei legi care modifică Codul Fiscal și care, la finele anului trecut, a fost promulgată de președintele României Klaus Iohannis. Până în prezent erau considerate neimpozabile veniturile obținute din suprafețe de până la 2 hectare de cereale, oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr și hamei pe rod. Acestora li s-a alăturat, începând cu 1 ianuarie 2019, și culturile de plante medicinale și aromatice. “Cultivarea plantelor medicinale și aromatice cunoaște o nouă etapă în care numărul celor care caută tratamente medicinale este în creștere. Cu o climă temperată, România este locul în care astfel de plante medicinale pot fi cultivate pe suprafețe extinse, existând, astfel, și calea de umplere a ”golului” manifestat în procesul de export”, susțin autorii proiectului de lege.

Câștigătorii și perdanții anului 2018, în lumea miliardarilor

Mark Zuckerberg se numără printre miliardarii care au pierdut o parte importantă a averii anul trecut, în timp de jeff Bezos, fondatorul Amazon, este principalul câștigător al unui an nu prea fericit din punct de vedere financiar, dar care a adus unora destul de mulți bani. Popularitatea Fortnite, jocul care a devenit un fenomen cultural și i-a forțat pe unii să țină cure de „dezintoxicare” i-a dat gamerului Tim Sweeney o avere de 7,2 miliarde de dolari. Petrolistul texan Autry Stephens a obținut 11,4 miliarde de dolari, după ce a compania sa Endeavor Energy Resources LP a atras oferte care au evalut-o la 15 miliarde de dolari. Sweeney și Stephens sunt doar două dintre cele 31 de persoane care au intrat în indicele Bloomberg Billionaires în 2018, chiar în condițiile în care tensiunile comerciale globale crescânde și o scădere a a piețelor bursiere au dus la dispariția a 500 de miliarde de dolari din averile prinse în clasament. Denise Coates, fondatoarea și directorul executiv al casei de pariuri online Bet365 Group Ltd., este o altă câștigătoare, fiind acum de aproape zece ori mai bogată decât Regina Elisabeta a II-a, potrivit clasamentului. În timp ce Coates a avut un an bun, turbulențele de pe piață au redus averile multora. Cei mai bogați 500 de oameni din lume au pierdut în 2018 451 miliarde de dolari, o schimbare abruptă față de 2017 când au adăugat averilor lor 1.000 de miliarde de dolari. Dintre câștigători, cel mai bine stau miliardarii din Singapore, pentru că au câștigat 2,5 miliarde de dolari. Jeff Bezos, fondatorul Amazon.com și cel mai bogat om din lume, a fost cel mai mare câștigător al anului 2018 pentru al doilea an la rând. Averea sa netă a crescut de la 24 miliarde la 123 miliarde de dolari. Dar chiar și el a fost un perdant în a doua jumătate a anului, după prăbușirea burselor, așa că după vârful din septembrie, Bezos și-a văzut averea scăzând cu 45 de miliarde de dolari. În ciuda pierderilor totale ale miliardarilor chinezi, de aproape 76 miliarde de dolari, unii oameni de afaceri s-au făcut remarcați, printre care Lei Jun, fondatorul producătorului chinez de smartphone-uri Xiaomi Corp., cu un plus de 8,6 miliarde de dolari. Miliardarii americani au înregistrat cele mai mari pierderi în 2018, averile lor reducându-se cu 76 de miliarde de dolari, în mare parte cauza căderii pieței bursiere din decembrie. Mark Zuckerberg a înregistrat cea mai puternică scădere în 2018, pe măsură ce Facebook Inc. a trecut din criză în criză. Averea sa netă a scăzut cu aproape 20 de miliarde de dolari, la 53 de miliarde de dolari. Chinezii Wang Jianlin, Jack Ma și Ma Huateng sunt trei din cei mai mari 10 perdanți din 2018. Cincizeci de persoane au ieșit din indexul Bloomberg, 11 din China sau Hong Kong, nouă din SUA și patru din Rusia.

iPhone și-a pierdut magia?

La 12 ani după ce Steve Jobs a venit pe scena MacWorld și a dezvăluit iPhone, apreciindu-l un "produs revoluționar și magic", lucru confirmat de succesul fără precedent al dispozitivului, acum telefonul celor de la Apple pare că și-a pierdut magia, comentează CNN. iPhone a supraviețuit și s-a dezvoltat, în ciuda crizei financiare din 2008 și a unei liste lungi de smartphone-uri alternative mai ieftine, care l-au copiat, trimițând Apple în cele din urmă în fruntea listeri celor mai valoroase companii din lume. Dar recent, într-o mișcare neobișnuită pentru Apple, CEO-ul Tim Cook a avertizat investitorii, într-o scrisoare, că firma se așteaptă la vânzări mai mici pentru trimestrul IV, din cauza vânzărilor iPhone mai slabe. Cook a spus că scăderea vine în primul rând din China, care se confruntă cu încetinirea economiei și cu un război comercial în desfășuare cu Statele Unite. Dar analiștii remarcat repede că problema iPhone depășește granițele Chinei. Gene Munster, analist și partener la Loup Ventures, spune că "o treime din problemă" vine de la decizia Apple de a crește prețul gamei iPhone, cu mai multe modele care depășesc 1.000 de dolari. Această mișcare reduce numărul de persoane care doresc să facă upgrade, spune el. În scrisoarea sa, Cook nu a menționat prețurile, însă a recunoscut că există și alți factori care afectează vânzările iPhone în afara Chinei, inclusiv subvenții mai mici de transport și decizia companiei de a oferi o înlocuire a bateriei la un preț mai mic, anul trecut. Pentru a face lucrurile și mai rele, analiștii de la Goldman Sachs au scris într-o notă adresată investitorilor că Apple este "mai sensibil" la tendințele macroeconomice negative acum decât ar fi putut fi în urmă cu câțiva ani, pentru că "se apropie de maximul pieței pentru iPhone". Analiștii au prezis și alte reduceri ale cifrelor de vânzări ale Apple, în anul fiscal următor. Pentru investitori, vestea a fost un duș rece. Acțiunile Apple au scazut cu 9% peste noapte, împingând valoarea de piață a companiei sub Microsoft, Amazon și Alphabet. Scrisoarea lui Cook pare că stabilește noul normal al companiei: dacă vreți să credeți în Apple acum, nu o mai faceți din cauza vânzărilor iPhone, ci în ciuda acestora. Chiar și înainte de anunț, au existat motive de îngrijorare. Furnizorii de piese de iPhone și-au redus propriile perspective de vânzări la sfârșitul anului trecut. Apple a șocat, de asemenea, investitorii anunțând în noiembrie că va înceta să dezvăluie numărul de iPhone-uri vândute, după mai multe trimestre de vânzări iPhone plate sau chiar în scădere. După mai mult de un deceniu de creștere rapidă a vânzărilor iPhone, Apple a încerct să-i determine pe clienți să plătească mai mult pentru fiecare dispozitiv pe care l-au cumpărat, lansând iPhone-ul de 1.000 de dolari în 2017 și noul iPhone XS și XS Max anul trecut, ultmul la 1.449 dolari.

Un uriaș ton roșu a fost cumpărat cu 2,7 milioane de euro

Un magnat japonez al sushi-ului a plătit suma record de 333,6 milioane de yeni (2,7 milioane de euro) pentru un ton uriaș, la prima licitație din acest an pe piața de pește din Tokyo, informează Euronews. Kiyoshi Kimura, care deține lanțul de restaurante Sushizanmai, a cumpărat tonul roșu de 278 de kilograme, capturat în largul coastei nordice a Japoniei. Kimura a declarat reporterilor că "tonul arată foarte proaspăt și gustos, dar cred că este prea mult", adăugând că a plătit de cinci ori mai mult decât se aștepta. Kimura a fost recordmanul acestei licitații tradiționale timp de șase ani la rând, până în 2017. Licitația din acest an a fost prima din piața Toyosu, după ce renumita piață de pește Tsukiji a fost închisă în 2018, pentru a se transforma în parcare temporară pentru Jocurile Olimpice de Vară Tokyo 2020. Tonul roșu este clasificat ca o specie pe cale de dispariție de către World Wildlife Fund, care apreciază că drept ilegal pescuitul acestui pește.

Suntem pe locul 4 in Europa la energie eoliană

Energia eoliană a asigurat vineri 20% din consumul de electricitate, ceea ce plasează România pe locul 4 în Europa, după Danemarca (81% din consum), Germania (37%) și Austria (23% din consum). Conform datelor furnizate de asociația Wind Europe, energia eoliană a asigurat 19% din consumul Portugaliei (locul 5), urmată de Suedia (15%), Italia (12%), Olanda (11%), Spania (10%) și Cipru (10%). Topul cantității de energie produsă este condus de Germania, 550 GWh, urmată de Italia (99 GWh) și Danemarca (83 GWh). România nu intră în acest top. Pe întreg continantul energia eoliană a asigurat vineri 12,5% din cererea de electrictate (1.099 GWh din generatoare terestre și 155 GWh din generatoare offshore). La ora transmiterii știrii (sâmbătă ora 10:00) energia eoliană asigura 5% din prodcția de electricitate a României, cu circa 330 MW. Producția totală era de 6.669 MW, iar consumul de 7.718 MW, cu un import de 1.049 MW.

Șeful Fed îl sfidează pe Trump: Nu demisionez!

Președintele Rezervei Federale Jerome Powell a liniștit piețele financiare, după ce a anunțat că banca centrală americană se va dovedi mai "răbdătoare" în privința majorării dobânzilor, anunțând, în același timp, că nu va demisiona, chiar dacă președintele Trump îi va cere asta, informează Reuters. Bursele americane au înregistrat creșteri după ce Powell a făcut declarațiile respective la o întâlnire a Asociației Economice Americane. Dow Jones și S&P 500 au închis cu plusuri de peste 3%, iar Nasdaq a urcat aproape 4,3%. Donald Trump a criticat în repetate rânduri politica de creștere a dobânzilor practicată de Fed, care majorează costurile împrumuturilor și afectează creșterea economică. Trump a învinuit Fed pentru scaderea pieței bursiere si a spus ca nu este prea fericit cu Powell la conducerea instituției. Trump l-a numit pe Powell la șefia Fed în 2017. Powell a apărat, de asemenea, politica de majorare a ratei dobânzii Fed, iinvocând datele economice pozitive, care sugerează că firmele și cetățenii pot face față costurilor mai ridicate. Powell a spus că a crezut că declinul recent al pieței reflectă preocupările legate de încetinirea creșterii economic globale și tensiunile comerciale, dar că trebuie așteptate și interpretate și cifrele și rapoartele oficiale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.