MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Hai la mare! Cazare la mare de la 45 de lei pe noapte în luna septembrie
Este vorba despre sejururile prin programul "Litoralul pentru toți"
Românii care merg în stațiunile românești de la Marea Neagră în perioada 1-30 septembrie se pot caza cu tarife reduse, plătind de la 45 de lei de noapte prin programul "Litoralul pentru toți", aflat la a 37-a ediție, lansat de Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Potrivit Federației, programul se adresează tuturor turiștilor care doresc să viziteze litoralul românesc în perioada 1 - 30 septembrie, beneficiind astfel de tarife cu până la 65% mai mici față de cele din vârful de sezon. "Până în prezent s-au înscris în program 49 hoteluri din toate stațiunile de pe litoral, care pun la dispoziția turiștilor un număr de aproximativ 3.600 de locuri pe noapte. "Aceste locuri vor fi vândute atât prin agențiile de turism partenere și revânzătorii lor, cât și direct de către hoteluri", se menționează în comunicat. Sejururile pot fi achitate și cu vouchere de vacanță. "Ne aflăm într-un an deosebit de greu pentru turismul românesc, acest sector de activitate fiind cel mai afectat în urma apariției pandemiei de SARS-CoV-2 în țara noastră. A trebuit să facem față nenumăratelor provocări și schimbări, deloc ușoare, pe care apariția noului coronavirus le-a impus, fiecare operator din turism făcând eforturi deosebite pentru ca toți turiștii să se simtă în siguranță și să se bucure cu adevărat de vacanță, în pofida restricțiilor. Astfel, la sfârșitul unui sezon dificil, considerăm că avem obligația de a face toate eforturile pentru a prelungi sezonul estival, oferind turiștilor oportunitatea să petreaca un sejur la malul Mării Negre", a declarat Dragoș Răducan, Prim-Vicepreședintele Executiv FPTR. Federația Patronatelor din Turismul Românesc are în componență 5.344 de societăți comerciale din turism, care asigură venituri salariale pentru 73.752 de angajați, reprezentând 37% din forța de muncă din turism, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 5 miliarde de euro și gestionând, într-o pondere covârșitoare, capital românesc.
Compania GlaxoSmithKline, amendată cu 11,9 milioane lei de Consiliul Concurenței
u producătorul de medicamente nu a respectat angajamentele pe care și le-a luat în cazul unei investigații de privind un posibil abuz de poziție dominantă
Consiliul Concurenței a anunțat că a amendat compania GlaxoSmithKline SRL (GSK) cu 11,9 milioane lei pentru nerespectarea unora dintre angajamentele pe care și le-a asumat în cadrul investigației privind un posibil abuz de poziție dominantă. "Consiliul Concurenței a sancționat compania GlaxoSmithKline SRL (GSK) cu 11,9 milioane lei pentru nerespectarea unora dintre angajamentele pe care și le-a asumat în cadrul investigației privind un posibil abuz de poziție dominantă. Consiliul Concurenței a încheiat, în 2017, o investigație privind un posibil abuz de poziție dominantă al GSK, după ce compania și-a asumat o serie de angajamente referitoare la medicamentele Avodart și Seretide, pentru a elimina îngrijorările de natură concurențială", a informat autoritatea de concurență. Astfel, GSK era obligată sa furnizeze cele două medicamente pe piața din România timp de doi ani, în cantități care să acopere cererea pacienților, determinată pe baza datelor furnizate de surse independente. În urma monitorizării implementării angajamentelor, Consiliul Concurenței a constatat nerespectarea parțială a acestora, prin încetarea comercializării a trei forme ale produsului Seretide înainte de termenul prevăzut, de doi ani. Practic, prin acțiunile sale, GSK a determinat scoaterea acestor produse din lista de medicamente compensate a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). "Angajamentele asumate de GSK asigurau implementarea efectivă a reglementărilor în domeniu, care prevăd că un producător trebuie să aprovizioneze, cu precădere, piața națională, constituind o garanție suplimentară a faptului că pacienții români au acces la medicamentele relevante. Formularea de angajamente este o inițiativă a companiilor implicate într-o investigație și orice modificare ulterioară a acestora sau a modului de implementare se face doar în urma unei decizii a autorității de concurență. Astfel, încălcarea obligațiilor asumate reprezintă o faptă gravă, fiind pus sub semnul întrebării obiectivul urmărit, respectiv restabilirea mediului concurențial”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Seretide este un medicament utilizat în tratamentul astmului bronșic și al bolii pulmonare obstructive cronice. Decizia autorității de concurență, care va fi publicată în formă neconfidențială pe pagina web a instituției, poate fi atacată la Curtea de Apel București.
Jumătate din cei 250 operatori de jocuri de noroc din România nu își pot achita taxele
u afacerile în industria jocurilor de noroc din România sunt la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni
Cel puțin jumătate dintre cei 250 de operatori de jocuri de noroc existenți în România, nu au la ora actuală capacitatea să își achite taxele trimestriale de licențiere a aparatelor și riscă închiderea afacerii, a declarat marți Sorin Georgescu, președinte Asociației Organizatorilor de Sloturi (Romslot). "Din cei 250 operatori de jocuri de noroc existenți în România, cel puțin jumătate dintre ei nu au la ora actuală capacitatea să își achita taxele trimestriale de licențiere a aparatelor și riscă închiderea afacerii. Sunt taxe de ordinul sutelor de milioane de euro. Industria jocurilor de noroc este singura industrie cu evaziune fiscală 0. Nu cerem altceva decât program normal de funcționare, să putem susține economia și angajații”, a declarat Sorin Georgescu, președinte Romslot. El subliniază că unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, industria jocurilor de noroc, se prăbușește. "Pe subiectul Covid, sălile de jocuri de noroc au două avantaje majore în comparație cu restaurantele, terasele și cluburi: slot machines înseamnă activitate solidară, tu și aparatul, fără prieteni, familie, amici. Al doilea avantaj: sălile sunt supravegheate video, deci în orice moment se poate realiza o o anchetă epidemiologică pentru a vedea cu cine au intrat în contact angajații sau clienții", mai spune reprezentantul asociației. Afacerile în industria jocurilor de noroc din România sunt la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, afirmă el, vorbind despre o scădere de 55,9% a cifrei de afaceri, scădere care are două mari efecte: taxe imposibil de plătit pentru jumătate dintre operatorii licențiați și concedieri iminente. Taxele anuale depășesc 600 de milioane de euro. ”Deși niciun client nu a fost infectat cu virusul Covid-19, iar autoritățile medicale admit că sălile de jocuri de noroc prezintă cel mai scăzut risc de infectare cu virusul Covid-19, Executivul nu a luat în calcul solicitarea industriei pentru modificarea programului de lucru, în ciuda unor venituri mult mai mari pentru bugetul de stat. Industria are 45.000 de angajați, iar angajații ne întreabă în permanență dacă au locul de muncă pus în pericol. Sunt 20.000 de angajați care trebuiau să lucreze pe tura de noapte, dar sălile sunt închise noaptea. Cei 20.000 de angajați reprezintă o problemă majoră pentru stat în contextul în care sunt tineri cu vârsta între 18 și 24 de ani. Pierderea locului de muncă pentru cei mai mulți dintre acești angajați e reprezentată de emigrare”, a declarat Ioana Bazavan, director general MaxBet România. Potrivit acesteia, închiderea sălilor de jocuri de noroc înseamnă și o lovitură puternică pentru industria de real estate, deoarece industria este al treilea mare jucător în închirierea de spații comerciale după magazine alimentare și farmacii.
Soldul creditului neguvernamental a crescut în iulie cu doar 0,8%
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna iulie a acestui an cu 0,8% față de luna iunie 2020 (evoluție similară și în termeni reali), până la nivelul de 272,164 miliarde de lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat remis, marți, AGERPRES. Creditul în lei, cu o pondere de 68,2% în totalul creditului neguvernamental, s-a majorat cu 1,3%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,8% în totalul creditului neguvernamental, a scăzut cu 0,4% (exprimat în euro, indicatorul a scăzut cu 0,2%). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 3,6% (0,8% în termeni reali), pe seama avansului cu 6,1% al componentei în lei (3,2% în termeni reali) și a scăderii cu 1,3% a componentei în valută exprimată în lei (scăderea a fost de 3,3% dacă indicatorul este exprimat în euro). Creditul guvernamental a crescut în luna iulie 2020 cu 1,6% față de luna iunie 2020, până la 133,507 miliarde de lei. În raport cu iulie 2019, acesta a crescut cu 29,5% (26,0% în termeni reali). Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii iulie 2020 un sold de 446,125 miliarde de lei. Aceasta a crescut cu 0,5% (atât în termeni nominali, cât și în termeni reali) față de luna iunie 2020, iar în raport cu iulie 2019 s-a majorat cu 14% (10,9% în termeni reali).
Rompetrol produce un nou sortiment de polipropilenă pentru măștile medicale
Rompetrol a dezvoltat, în cadrul rafinăriei Petromidia, un nou sort special de polipropilenă dedicat măștilor medicale de protecție, potrivit unui comunicat al KMGI International (fostul Rompetrol Group), remis, ieri, AGERPRES. Rompetrol Rafinare, prin divizia sa de petrochimie, este unicul producător de polimeri din România. Noul sort special de polipropilenă dedicat măștilor medicale de protecție asigură stratul din mijloc al măștii, cel mai important pentru filtrarea și protejarea împotriva agenților patogeni. "Este o premieră pentru România și Europa Centrală și de Est, un succes major al echipei de specialiști din cadrul rafinăriei Petromidia care au reușit în doar trei luni să realizeze un nou sortiment vital în sprijinirea luptei împotriva COVID-19. Recent am finalizat cu sprijinul partenerilor interni și internaționali testarea și verificarea noului material în acord cu toate standardele de siguranță și calitate, acesta urmând să intre în producție în perioada următoare", a declarat Saduokhas Meraliyev, directorul operațional al Grupului KMG International, acționarul majoritar al Rompetrol Rafinare. Noul sort - RMB30H se va livra în saci de 25 kilograme de granule și se va utiliza în instalații de tip "meltblown" (suflare topitură) - o metodă convențională de fabricare a micro- și nanofibrelor. Astfel, polimerul topit/lichid este extrudat împreună cu gaz de suflare de mare viteză pe o suprafață suport, rezultând un material de fibre nețesute. În acord cu standardele în domeniu, pentru o mască chirurgicală se consumă aproximativ un gram de material interior filtrant - RMB30H, cu o densitate de 30 grame/ metru pătrat. Primele granule din noul produs au fost obținute pe 10 iulie cu sprijinul și suportul partenerilor săi strategici pentru alinierea parametrilor tehnici ai instalației de producție și asigurarea componenților chimice - catalizatori, aditivi. Ulterior, acesta a fost testat pentru prima dată la începutul acestei luni la unul dintre partenerii companiei din România și ulterior pe plan extern, rezultatele fiind pozitive. În perioada următoare vor urma și alte teste pe plan extern și intern, la parteneri precum Taparo Grup Maramureș și Global Treat Galați. Printre beneficiile asigurate de RMB30H se numără o capacitate ridicată de filtrare de peste 98%, un indice de curgere la topirea produsului final de până la 1.500 grame/10 minute în funcție de temperatura de procesare, un diametru între 1 - 5 microni pentru fibrele rezultate, dar și inodor/fără miros - o proprietate foarte importantă pentru măștile de protecție sau sisteme de filtrare.
Investiție de 300.000 de euro într-o linie de producție pentru mănuși de unică folosință
Compania Barrier Vacuum Bags, care produce la Iași pungi cu barieră de vid, implementează o linie de producție în valoare de aproximativ 300.000 de euro pentru fabricarea de ambalaje de unică folosință pentru măști și mănuși, dar și pentru fabricarea de mănuși de unică folosință, conform unui comunicat remis marți de companie. Barrier Vacuum Bags intenționează să producă 10 milioane de astfel de produse până la finalul anului, potrivit comunicatului. Linia de producție include o linie de extrudare pentru folie, o linie automată de producție pentru mănuși de unică folosință din polietilenă (inclusiv din polietilenă biodegradabilă PLA), ambalaje pentru măști, dar și o linie de reciclare și regranulare a deșeului tehnologic rezultat din procesare și o linie de producție de pungi termo cu barieră. Societatea comercială menționează că segmentul liniei de producție pentru mănuși de unică folosință este singurul de acest tip din România. Barrier Vacuum Bags are în prezent 15 angajați, iar noua activitate va genera încă 7 locuri de muncă, se menționează în comunicat. Ca urmare a investiției în noua linie de producție, compania estimează că începând cu luna septembrie volumul vânzărilor va crește cu aproximativ 10%, iar ulterior acesta va fi majorat cu până la 20%. Pentru anul în curs, Barrier Vacuum Bags estimează o cifră de afaceri de 1,3 milioane de euro, se precizează în comunicat. Compania plănuiește să continue investiții în liniile de producție care să aducă pe piața din România categorii de produse realizate local, în detrimentul celor de import.
Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut marți de la 1,99% la 2%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la 2,08%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Apple va deschide un magazin plutitor
Gigantul american Apple, care operează sute de magazine fizice în întreaga lume, va avea în curând un magazin care va pluti pe apă. Apple a anunțat că urmează să lanseze un magazin plutitor în Singapore. Plasat în apropierea resortului Marina Bay Sands, viitorul magazin Apple va avea o formă nouă, nemaiîntâlnită la un magazin al companiei. Dincolo de faptul că va fi primul magazin Apple plutitor, acesta va lua forma unui dom rotund pe toate părțile, cu excepția bazei, construit pe locul unui fost club de noapte. Exteriorul clădirii va fi compus din panouri de sticlă, care vor reflecta cerul în timpul zilei și vor străluci ca o lanternă noaptea, spun oficialii companiei. Vor exista două căii de acces: un pod la suprafață și un tunel subacvatic care va fi conectat la un mall din apropiere. Acesta va fi al treilea magazin Apple din Singapore, celelalte două fiind deschise în 2017 respectiv 2019. După acest tipar, deschiderea noului magazin ar putea avea loc la anul, însă oficialii companiei nu au putut oferi o dată concretă.
Peste 28.000 de firme au fost radiate în primele șapte luni
Numărul firmelor radiate a scăzut în primele șapte luni din 2020 cu 62,15%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 28.082 radieri, conform statisticilor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul București - 4.329 firme (cu 48,32% mai puține față de ianuarie-iulie 2019) și în județele Cluj - 1.312 (minus 52,31%), Constanța- 1.221 (minus 39,94%) și Timiș - 1.174 (minus 49,44%). La polul opus, cele mai puține radieri au fost consemnate în județele Ialomița - 186 (în scădere cu 64,84% față de aceeași perioadă din 2019), Covasna - 205 (minus 63%) și Călărași - 222 (minus 71,35%). În primele șapte luni din 2020, în niciun județ nu s-au înregistrat creșteri ale numărului de radieri, în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în județele Olt (minus 78,64%), Gorj (minus 77,95%) și Maramureș (77,53%). Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor - 7.547 (minus 66,17% raportat la ianuarie-iulie 2019), construcții - 2.631 (minus 62,44%) și activități profesionale, științifice și tehnice - 2,342 (minus 58,5%).
