MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Guvernul a tocat anul trecut în plus față de cât a colectat 152,7 miliarde de lei
Ministerul Finanţelor: România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 8,65% din PIB, adică 152,72 miliarde lei, faţă de 5,61% din PIB în anul 2023 l Este cel mai mare deficit bugetar din ultimii patru ani
Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2024, conform datelor operative, s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde lei, respectiv 8,65% din PIB faţă de deficitul de 90,06 miliarde lei, respectiv 5,61% din PIB, aferent anului 2023, anunţă Ministerul de Finanţe. Este cel mai mare deficit bugetar din ultimii patru ani, România consemnând în 2020 un deficit bugetar de 9,2% din PIB. ”Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2024, conform datelor operative, s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde lei, respectiv 8,65% din PIB faţă de deficitul de 90,06 miliarde lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023”, anunţă Ministerul de Finanţe. Veniturile totale au însumat 574,60 miliarde lei în anul 2024, înregistrând un avans de 10,4% (an/an), susţinut de încasările din venituri curente (Â17,4%): în principal contribuţii de asigurări, TVA, accize, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit şi venituri nefiscale, care includ şi efectele amnistiei fiscale instituite prin O.U.G. nr. 107/2024. Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 49,04 miliarde lei, în creştere cu 21,4% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20%, peste dinamica fondului de salarii din economie (16,8%), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023) şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024). Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (60,3%) şi aferente declaraţiei unice (13,9%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne în teritoriul negativ (-3,1%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%). Contribuţiile de asigurări au înregistrat 189,51 miliarde lei, în creştere cu 19,4% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (O.U.G. nr. 4/2023) şi de majorarea scutirii obligaţiilor de plată pentru anumite categorii de salariaţi de la 200 lei/lunar la 300 de lei/lunar.
Stocul total de spaţii de retail din România a ajuns la 4,62 milioane de metri pătraţi
l anul trecut au fost finalizate mai multe proiecte de retail comparativ cu 2023, dar suprafaţa închiriabilă totală este cu 15% mai mica, arată Cushman & Wakefield Echinox
Stocul total de spaţii de retail din România a ajuns la 4,62 milioane de metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. În 2024 au fost construite proiecte noi cu o suprafaţă cumulată de aproximativ 180.000 metri pătraţi, în scădere cu 15% faţă de nivelul record din 2023. ”Stocul total de spaţii de retail din România a ajuns la 4,62 milioane de metri pătraţi, în condiţiile în care în 2024 au fost construite proiecte noi cu o suprafaţă cumulată de aproximativ 180.000 metri pătraţi, în scădere cu 15% faţă de nivelul record din 2023”, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Potrivit companiei, în ciuda acestei scăderi, 2024 a fost unul dintre cei mai buni ani din ultima decadă din punct de vedere al livrărilor de noi proiecte de retail. Dezvoltatorii au finalizat anul trecut 14 proiecte de retail, reprezentând atât scheme noi, cât şi extinderi ale unora existente. Peste 64% din suprafaţa de spaţii de retail livrate în 2024 a fost în parcuri de retail, restul în proiecte de tip mall. Piteşti, Ploieşti, Giurgiu, Crevedia, Hunedoara, Bistriţa, Sinaia, Râmnicu Vâlcea se numără printre oraşele care au beneficiat de astfel de investiţii în 2024, în timp ce în Bucureşti, cel mai important proiect livrat anul trecut este Jumbo Center, cu o suprafaţă de 25.700 metri pătraţi, în urma modernizării fostului centru comercial Libery Center. Argeş Mall din Piteşti, de 51.400 metri pătraţi deţinut de Prime Kapital şi MAS Real Estate a fost cea mai mare schemă de retail livrată în 2024. Alte proiecte finalizate în 2024 au fost Shopping Park Piteşti (22.500 metri pătraţi) dezvoltat de Mitiska REIM - Square 7 Properties şi Aurora Retail Park Giurgiu (13.000 metri pătraţi), dezvoltat de Cometex. Potenţialul pieţei de retail din România poate fi observat şi din planurile de investiţii actuale ale dezvoltatorilor care prevăd construcţia a peste 700.000 metri pătraţi de noi spaţii până în 2028/2029, printre oraşele vizate fiind Cluj Napoca, Iaşi, Bacău, Galaţi şi Bucureşti.
Un membru al CA BNR vorbește despre scumpirea creditelor
l Popa (BNR): Creșterea randamentelor titlurilor de stat americane antrenează, în lanț, scumpirea creditului în Europa
Piața capitalului este globală, iar creșterea randamentelor titlurilor de stat americane antrenează, în lanț, scumpirea creditului în Europa și în piețele emergente, susține Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), într-un articol de opinie transmis joi AGERPRES. El a subliniat că opinia îi aparține și nu reprezintă poziția Băncii Naționale a României. ''În mod normal, piețele și băncile centrale se mișcă în aceeași direcție, dar nu mereu și în același ritm. Când nu o fac, de obicei înseamnă că piețele anticipează o realitate economică diferită de cea luată în calcul de factorii de decizie. Dobânda la 10 ani a SUA este considerată barometrul global al costului capitalului. În mod tradițional, aceasta reflectă atât politica monetară a Fed, cât și așteptările pe termen mai lung ale investitorilor privind spre exemplu inflația și creșterea economică. Deși în ultimul an băncile centrale din economiile dezvoltate au redus dobânzile cheie, dobânzile obligațiunilor guvernamentale au crescut. Economia reală resimte puțin sau deloc reducerea dobânzilor de către băncile centrale, iar costurile de finanțare pentru companii și gospodării au rămas ridicate. Piața capitalului este globală, iar creșterea randamentelor titlurilor de stat americane antrenează, în lanț, scumpirea creditului în Europa și în piețele emergente. Piețele financiare par decuplate de băncile centrale, investitorii anticipând că politica monetară restrictivă va fi menținută pentru mai mult timp'', a subliniat Cristian Popa, în articolul intitulat ''Când America strănută, restul lumii răcește''. Potrivit acestuia, o parte din explicație constă în revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. ''Deși noul președinte vine cu multe politici liberale, dereglementare, pro-business și pro-libertate individuală, retorica protecționistă, promisiunile privind tarife vamale punitive și o posibilă reducere drastică a imigrației sunt factori care ar putea influența ascendent dinamica inflației. Costurile de producție ar putea crește, forța de muncă s-ar restrânge, iar Fed ar putea fi nevoită să mențină o politică monetară restrictivă pentru mai mult timp decât se anticipa anterior. Măsurile protecționiste duc la scumpiri, deci inflație'', a adăugat Cristian Popa.
ANCOM: Peste 4.200 de reclamații primite în 2024
Un număr de 4.123 de reclamații au fost primite, în 2024, de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) din partea utilizatorilor serviciilor de comunicații electronice și poștale, 63% dintre acestea fiind legate de sectorul comunicațiilor electronice și 30% de serviciile poștale. Potrivit unui comunicat al ANCOM transmis joi AGERPRES, anul trecut s-au mai primit, totodată, circa 80 de reclamații privind serviciile digitale. În sectorul comunicațiilor electronice, o mare parte dintre reclamații au vizat portabilitatea numerelor (29% din totalul reclamațiilor din acest domeniu), în special neprocesarea anulării portării, în contextul în care furnizorii au dat dovadă de flexibilitate în crearea ofertelor de retenție a clienților lor, adaptate la nevoile de comunicare și la puterea de cumpărare a acestora. Alte nemulțumiri ale utilizatorilor au fost legate de încetarea contractelor (16%), facturarea serviciilor de comunicații electronice (10%), încheierea contractelor la distanță (10%), gradul de acoperire cu servicii de telefonie și internet mobile (8%) și modificarea unilaterală a contractelor (7%). Serviciul de roaming (6%) a fost un alt subiect reclamat de utilizatorii finali, în special cu referire la condițiile de utilizare în Spațiul Economic European (Roam like at home) evidențiind că, deși există provocări, piața serviciilor de comunicații electronice se dezvoltă continuu, iar utilizatorii se bucură de servicii tot mai bine reglementate și adaptate nevoilor acestora. Conform datelor ANCOM, în anul 2024, Vodafone Romania S.A. a înregistrat cel mai mare număr de reclamații, respectiv 38% dintre cele referitoare la serviciile de comunicații electronice, fiind urmat de Orange România S.A. cu 26% și Digi Romania S.A. cu 16%. Telekom Mobile Communications S.A. a acumulat 7% din totalul reclamațiilor privind serviciile de comunicații electronice. Aceste statistici reflectă un climat concurențial activ pe piața serviciilor de comunicații electronice din România, unde toți operatorii se confruntă cu provocări în satisfacerea cerințelor utilizatorilor.
Cel mai mare fond suveran din lume, profit de 222 de miliarde de dolari
Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare de acest tip din lume, a raportat miercuri un profit anual record de 2,5 trilioane de coroane (222,4 miliarde de dolari) pentru 2024, datorită avansului puternic al acţiunilor din sectorul tehnologic, transmite CNBC. Câştigurile din 2024 au depăşit precedentul record stabilit în 2023, când fondul a raportat un profit de 2,22 trilioane de coroane. Fondul Global de Pensii Guvernamentale avea o valoare totală de 19,7 trilioane de coroane la sfârşitul anului 2024, conform raportului publicat de Norges Bank Investment Management (NBIM). Randamentul investiţiilor a fost de 13%, cu 45 de puncte de bază sub indicele de referinţă al fondului. ”Fondul a obţinut randamente foarte bune în 2024, datorită unei pieţe bursiere extrem de puternice. Acţiunile americane din sectorul tehnologic, în special, au avut performanţe excelente”, a declarat Nicolai Tangen, CEO al NBIM, într-un comunicat. În cadrul unei conferinţe de presă, Trond Grande, CEO adjunct al NBIM, a descris anul 2024 drept unul ”foarte, foarte puternic pentru acţiuni”, evidenţiind că boom-ul sectorului tehnologic a fost principalul factor de creştere al fondului. ”Sectorul tehnologic a fost extrem de puternic, fiind impulsionat de dezvoltarea inteligenţei artificiale (AI), dar şi de sectorul financiar, datorită ratelor dobânzilor ridicate pe termen lung”, a explicat Grande. Fondul este administrat de NBIM în numele populaţiei norvegiene şi a fost creat în anii ’90 pentru a investi veniturile excedentare din industria petrolului şi gazelor din Norvegia. În prezent, acesta deţine investiţii în peste 8.000 de companii din 63 de ţări.
Rata şomajului în luna decembrie 2024 a scăzut la 5,2%
Rata şomajului în luna decembrie 2024 a fost, în formă ajustată sezonier, de 5,2%, ȋn scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată ȋn luna noiembrie 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”Rata şomajului în luna decembrie 2024 a fost, în formă ajustată sezonier, de 5,2%, ȋn scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată ȋn luna noiembrie 2024. Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,4 puncte procentuale mai mare decât la femei”, arată datele INS. Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna decembrie a anului 2024 a fost de 428.600 persoane: - în scădere faţă de luna precedentă (435.600 persoane); - în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (458.900 persoane). Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,4 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind 5,4% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5% în cazul celor de sex feminin). Reţine în continuare atenţia nivelul ridicat, de 25,3%, al ratei şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada iulie - septembrie 2024.
Meta va încerca să aplice modelul DeepSeek
În vreme ce întreaga industrie americană de inteligenţă artificială pare pusă pe jar de chinezii de la DeepSeek, şeful Meta Mark Zuckerberg se arată destul de relaxat, el declarând, la conferinţa cu investitorii prilejuită de anunţarea celor mai recente rezultate financiare, că nu este îngrijorat în legătură cu ceea a realizat DeepSeek. Întrebat despre faptul că DeepSeek a reuşit să construiască un AI generativ cu o fracţiune din banii pe care îi cheltuiesc în acest sens companiile americane, Zuckerberg spune că asta „nu a făcut decât să ne întărească convingerea că acesta este lucrul corect pe care trebuie să ne concentrăm”. Zuckerberg a remarcat că „există o serie de lucruri noi pe care (cei de la DeepSeek) le-au făcut, pe care încă le digerăm" şi că Meta intenţionează să implementeze "progresele" DeepSeek în Llama. Cu alte cuvinte, Meta (şi probabil celelalte companii americane) vor încerca să-şi reducă cheltuielile cu AI-ul de maniera în care au făcut-o chinezii de la DeepSeek.
SUA anulează standardele stricte de economie de combustibil
Secretarul pentru Transporturi al SUA, Sean Duffy, a semnat marţi un ordin prin care a cerut revocarea standardelor stricte de economie de combustibil stabilite sub administraţia Joe Biden, măsuri care vizau reducerea drastică a consumului de combustibil pentru autoturisme şi camioane, transmite Reuters. Într-un memoriu oficial, Duffy a ordonat Administraţiei Naţionale pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzi (NHTSA) să reexamineze standardele CAFE (Corporate Average Fuel Economy) pentru modelele din 2022 până în 2031. În iunie, agenţia anunţase că va creşte cerinţele CAFE la 50,4 mile pe galon (4,67 litri/100 km) până în 2031, comparativ cu 39,1 mpg în prezent pentru vehiculele uşoare. De asemenea, Duffy a ordonat revizuirea reglementărilor pentru camioane grele şi furgonete până în 2035.