MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Funcționarii publici cu lefuri cu aproape 60% mai mari decât angajații din economia reală
Salariile medii nete din administrație au urcat până la 4.961 lei față de 3.124 lei cât este nivelul mediu la nivel național
Cei peste 211.000 de angajați din sectorul ”administrație publică și apărare” au ajuns la un salariu mediu net de 4.961 de lei net în luna iunie, peste salariul mediu net la nivel național, care a fost 3.142 de lei, relatează Ziarul Financiar. Cei peste 211.000 de angajați din sectorul ”administrație publică și apărare” au ajuns la un salariu mediu net de 4.961 de lei net în luna iunie a acestui an, în creștere cu 18% față de perioada similară din 2018, arată datele Institutului Național de Statistică. Spre comparație, salariul mediu net la nivel național a fost 3.142 de lei net în iunie 2019 (plus 15% față de perioada similară din 2018), ceea ce înseamnă că un funcționar public câștigă, în medie, cu 58% mai mult decât angajații din restul economiei. „Problema nu este că salariile funcționarilor publici sunt prea mari, ci că sunt prea mari comparativ cu ceea ce fac și ceea ce oferă ca servicii. Dacă ar oferi servicii bune, nu ar avea nimeni nimic de spus în legătură cu nivelul lor salarial. (...) În mediul privat, ca să câștigi 5.000 de lei net pe lună trebuie să ai ani buni de experiență profesională sau să fii angajat în sectorul IT“, a explicat Cristina Săvuică, președinte și director general al grupului de companii Lugera, cu activități de recrutare și închiriere de forță de muncă ăn regim temporar, care are în prezent peste 8.000 de salariați. Angajații din administrația publică și din apărare sunt cel mai bine plătiți bugetari și au acest statut de ani buni, chiar dacă în ultimii ani creșterile salariale mai accelerate au fost pentru profesori și pentru angajații din sectorul medical.
Astfel, angajații din sănătate și asistență socială au ajuns la un salariu mediu de 3.859 de lei net în iunie 2019 (în creștere cu 10% față de iunie 2018 și cu 23% peste nivelul salariului mediu pe economie), iar în educație salariul mediu a ajuns la 3.657 de lei net în iunie 2019 (plus 30% față de iunie 2018 și cu 16% peste nivelul salariului mediu pe economie). „Am văzut unele studii care arată că sunt 1,4 milioane de angajați cu salariul minim în privat, ceea ce arată, din nou, că există unele anomalii“, a adăugat Cristina Săvuică. Într-adevăr, unu din patru angajați din România câștigă salariul minim pe economie de 1.263 de lei net pe lună, iar majoritatea acestora lucrează în sectorul privat. Creșterile salariale de la stat au generat și o migrație a angajaților din privat către sectorul bugetar. Salariile celor 1,2 milioane de angajați bugetari au generat cheltuieli de 22 mld. euro în 2018, adică 11% din PIB (calculat după standarde europene), potrivit datelor AMECO, baza de date macroeconomice a Comisiei Europene. Spre comparație, în 2014, salariile bugetarilor au reprezentat 7,9% din PIB, iar în 2015 au însemnat 7,8% din PIB, mai arată statisticile. Datele oficiale mai arată că numărul de salariați din economie a ajuns la 4,98 milioane de persoane la finalul lunii iunie 2019, în creștere cu aproape 40.000 de persoane față de perioada similară din 2018. Din totalul noilor angajări, 40% au fost făcute în cele trei mari domenii ale sectorului bugetar, mai arată datele oficiale. Între timp, angajatorii se confruntă cu un deficit acut de personal, acesta fiind influențat și de fenomenul migrației externe.
Cea mai mare grijă a europenilor sunt schimbările climatice, nu șomajul
Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, una dintre cele mai mari griji ale Comunității Europene sunt schimbările climatice, în timp ce chestiuni precum șomajul, terorismul sau economia, ocupă poziții mai slabe, scrie Bloomberg. Datele necesare realizării sondajului au fost adunate înainte de valul de căldură din iunie, care a lovit întreaga Europă. Ursula von der Leyen, noul președintel al Comisiei Europene a promis să strângă aproximativ 1000 de miliarde de euro din investiții, bani destinați luptei împotriva schimbărilor climatice care vor lovi Europa în următorii 10 ani. Imigrația rămâne principala preocupare la nivelul UE, cu 34 % din mențiuni, în pofida unei scăderi puternice (-6 puncte procentuale față de toamna anului 2018). Trei preocupări obțin punctaje identice: situația economică (18 %, neschimbat), starea finanțelor publice ale statelor membre (18 %, -1) și terorismul (18 %, -2), urmate de mediu — principala preocupare pentru 13 % dintre respondenți, înregistrând o creștere de patru puncte procentuale. Șomajul, care este în prezent pe cea de-a șaptea poziție la nivelul UE (12 %), rămâne principala preocupare la nivel național (21 %, -2 puncte procentuale), împreună cu creșterea prețurilor/inflația/costul vieții (21 %, neschimbat) și sănătatea și securitatea socială (21 %, plus 1).
Daimler riscă o amendă de 1 miliarde de euro în scandalul emisiilor
Procurorii din Stuttgart, Germania, vor amenda Daimler, compania care deține Mercedes-Benz, cu o sumă între 800 de milioane și 1 miliard de euro pentru încălcări legislației emisiilor automobilelor diesel, a anunțat publicația Der Spiegel, citată de Reuters. Autoritatea germană a autovehiculelor KBA a descoperit că softul care controla vehiculele Mercedes-Benz din Clasa C și Clasa E nu funcționează corespunzător și a cerut producătorului de auto să recheme 280.000 de vehicule. Procurorii din Stuttgart iau în calcul o amendă de până la 5.000 de euro pe vehicul. Un purtător de cuvânt al parchetului a declarat că ancheta este în derulare și nu va fi finalizată înainte de sfârșitul anului. Daimler a refuzat să comenteze. În mai 2017, procurorii germani au percheziționat birourile Daimler ca parte a unei anchete de fraudă legate de posibila manipulare a tratamentului gazelor de eșapament la mașinile diesel. De asemenea, Daimler se confruntă cu acuzații asemănătoare din partea autorităților din Statelor Unite. În februarie 2016, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA a solicitat Mercedes-Benz să explice nivelurile de emisii ale unor motoare diesel. În mai, procurorii din Stuttgart au amendat Porsche cu 535 milioane euro și furnizorul Bosch cu 90 milioane euro, în timp ce procurorii din Braunschweig au amendat Volkswagen cu 1 miliard de euro, iar procurorii din Munchen au aplicat Audi o amendă de 800 de milioane de euro.
Cele mai preformate acțiuni la bursă: Nuclearelectrica, OMV Petrom și Purcari
Nuclearelectrica, OMV Petrom și Purcari sunt cele mai performante acțiuni din prima ligă bursieră de la București după primele șapte luni din 2019 în contextul în care acestea au livrat investitorilor cele mai ridicate randamente din rândul celor 16 acțiuni care intră în structura BET, notează ZF. Investitorii Nuclearelectrica au obținut un randament de 53% în primele șapte luni din acest an, evoluție ajustată cu dividendele plătite de compania de stat. Pe locul doi în topul celor mai câștigați investitorii de la bursă sunt cei care au mizat pe acțiunile Petrom, cu un plus de 48,5%, iar podiumul este completat de Purcari, cu un randament de 46,7%. „În luna iulie creșterile s-au mai temperat comparativ cu iunie, însă avansul din iulie a fost suficient pentru ca indicele BET să depășească pragul de 9.000 de puncte și să atingă un maxim al ultimilor 11 ani“, a declarat Simion Tihon, broker la Prime Transaction, pentru Ziarul Financiar. Nuclearelectrica (simbol bursier SNN) a fost în 2017 și în 2018 cea mai performantă acțiune din structura indicelui principal BET, cu un randament cumulat de circa 110% în acești doi ani, ca urmare a rezultatelor financiare cât și ca urmare a repartizării aproape integrale a rezultatelor nete. SNN s-a detașat și în 2019 de restul acțiunilor din structura indicelui BET și prin urmare poate închide 2019 ca fiind al treilea an la rând ca fiind cea mai performantă acțiune din prima ligă bursieră. Cea mai bună evoluție a prețului acțiunilor în luna iulie a fost înregistrată de compania Alro Slatina, ale cărei acțiuni s-au apreciat cu 15,4%. Chiar și cu această creștere, Alro Slatina rămâne pe minus de la începutul anului 2019, dinamică determinată în principal de pierderile înregistrate pe T1/2019. Pe de altă parte, scăderea cu 6% a prețului acțiunilor Sphera Group în luna iulie a dus acest emitent în teritoriul negativ de la începutul anului, respectiv minus 5,8%. „Sectorul bancar a avut o performanță foarte bună în iulie. Cele două bănci din BET au urcat cu aproximativ 8%“, spune Simion Tihon. Pe de altă parte indicele principal BET s-a apreciat cu 25% în primele șapte luni din acest an, în timp ce indicele BET-TR, care reflectă și randamentul dividendelor acordate de companiile din prima ligă bursieră, are plus 35,5%.
Uber, pierderi de peste 5 miliarde de dolari
Uber Technologies a înregistrat în trimestul II o pierdere record de 5,2 miliarde de dolari și venituri în scădere, pe fondul reducerii rimului de creștere al activității sale principale, de ride-hailing, relatează Reuters. Compania a anunțat educerea competitției prețurilor în Statele Unite, ceea ce a făcut-o să își depășescă indicatorii de profitabilitate, dar că încetinirea creșterii veniturilor a generat neliniști lagate de capacitatea Uber de a se extinde și a depți concurența. Pierderea din cel de-al doilea trimestru a crescut de la un minus de 878 de milioane de dolari în T2 2018, și include cheltuieli de compensare a acțiunilor de 3,9 miliarde de dolari după oferta publică inițială de la începutul acestui an și alte cheltuieli de aproape 300 de milioane de dolari legate de acțiuni vândute. Rivalul Uber, Lyft Inc a anunțat că se așteaptă la o creștere a veniturilor. Veniturile Uber au crescut cu 14%, la 3,2 miliarde de dolari, sub estimările analiștilor, de 3,36 miliarde de dolari. Partea de ride-sharing a crescut cu doar 2%, până la 2,3 miliarde de dolari. Divizia Uber Eats a crescut cu 72%, până la 595 milioane dolari.
Cea mai mare economie din Europa gâfâie puternic
Pe lângă încetinirea cu care se confruntă sectorul manufacturier din Germania, acum economia locală trebuie să lupte și cu rata șomajului, care este în creștere și care a început să afecteze piața muncii, scrie Bloomberg. În iulie, numărul celor 2,2 milioane de șomeri din Germania a crescut, iar din acest motiv locomotiva economiei europene a intrat în a treia lună în care rata somajului a rămas constantă, la un nivel de 5%. Datele și estimările indică faptul că situația economiei germane se va înrăutăți, mai ales pentru că această țără se bazează pe cheltuielile populației pentru a își asigura creșterea economică. Sectorul manufacturier german este din ce în ce mai afectat de disputele comerciale internaționale și de slăbirea cererii globale. Companiile germane plănuiesc să organizeze mai puține runde de angajări, iar firmele din sectorul manufacturier sunt gata să elimine mai multe locuri de muncă decât sunt capabile să creeze. Așteptările mediului de business au ajuns acum la nivelul pe care îl avea în 2009, în timpul crizei financiare globale, iar Bundesbank se așteaptă ca economia țării să se contracte în cel de-al doilea trimestru.
Schimbare în conducerea CEC
Laurențiu Mitrache, directorul executiv al CEC Bank, și-a dat demisia, invocând motive familiale, postul fiind liber începând cu data de 12 august, au declarat surse din piața bancară pentru Ziarul Financiar. Poziția de CEO interimar a fost preluată de Bogdan Neacșu, prim-vicepreședintele băncii, urmând ca în următoarea perioadă Ministerul Finanțelor, acționarul majoritar, să nominalizeze un nou conducător executiv al băncii. Cea mai mare bancă pe care o mai deține statul și a șaptea din sistem este condusă în acest moment de numai trei conducători executivi, trei poziții fiind libere. Este vorba de Bogdan Neacșu, Mihaela Popa - vicepreședinte și Mirela Iovu - vicepreședinte, căreia i-a expirat mandatul, dar rămâne în funcție până la venirea unui înlocuitor. Președintele boardului CEC Bank este Tiberiu Valentin Mavrodin, secretar de stat în Ministerul Finanțelor și șeful Trezoreriei Statului.
